La un an de pandemie, Primăria Mea a făcut un raport despre cum Primăria Chișinău a gestionat timp de un an pandemia de coronavirus. Asociația care monitorizează activitatea primăriei a făcut câteva concluzii: multe dintre măsurile Primăriei au fost fie pripite, fie întârziate, fie superficiale sau neconsultate, multe au fost generaliste și neadaptate la necesitățile grupurilor specifice. „Prioritățile autorităților municipale și a Primarului au fost de multe ori contradictorii și greu de înțeles. Insuficiența resurselor disponibile, prioritizarea greșită și asumarea incompletă a responsabilității a împiedicat Primăria să gestioneze cu succes pandemia în Chișinău”, se arată în raport.
Reguli pe care Primăria Chișinău le-a impus, dar nu le respectă
Pe perioada întregii stări de urgență în sănătate publică în municipiul Chișinău a fost interzisă aflarea în locuri publice (parcuri, alei, păduri, plaje) a grupurilor mai mari de 3 persoane. Dar, în timp ce primăria blama oamenii care nu se supuneau regulilor, tot ea era cea care a organizat două evenimente și nu a respectat propriile reguli. Este vorba de Hramul Chișinăului, organizat în centrul Chișinăului și la care a participat fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, dar și Ziua Profesională a lucrătorului din învățământ, cu o sută de participanți.
De asemenea, chiar dacă a fost interzisă activitatea cluburilor și discotecilor, organizarea nunților, cumetriilor, unele localuri sfidează regulile. Până în noiembrie 2020 nu a fost sancționat niciun club din Chișinău pentru activitate ilegală.
Transport public insuficient
O sursă de infectare este transportul public. Primăria Chișinău a solicitat, în perioada de lockdown, ca transportul public să circule la mare capacitate. Ulterior, au restrâns numărul de călători în transportul public și orarul circulației transportului public sau l-au sistat de tot în weekenduri. Au mai luat decizia ca transportul public să circule fără taxatori timp de o lună și două săptămâni. Decizia a costat primăria 40 de milioane de lei pe care Guvernul nu i-a rambursat Primăriei.
Regia Transport Electric a venit și ea cu niște reguli pentru personal: troleibuzele sunt salubrizate și dezinfectate de două ori pe zi; barele de susținere, ușile, mânerele de sprijin din zona de urcare și elementele din plastic ale scaunelor sunt dezinfectate la fiecare stație terminus cu ajutorul pulverizatoarelor; pe timp de noapte, troleibuzele sunt dezinfectate de către o companie specializată; personalul liniar este dotat zilnic cu mânuși, măști, viziere sau ochelari de protecție.
Spitalele mereu pline
În anul pandemic 2020, municipalitatea a investit circa 108 milioane de lei în infrastructura medicală, tratamentul pacienților și protejarea cadrelor medicale. Pe 29 martie, a fost decis ca la Centrul Expozițional Moldexpo să fie amenajat un centru de triere a pacienților suspecți de COVID-19, cu o capacitate inițială de 700 de paturi. Conform edilului, suprasolicitarea spitalelor municipale este condiționată și de faptul că doar spitalele municipale internează și tratează aproape 60% din toți pacienții cu COVID la nivel național.
Primăria raporta că în instituțiile spitalicești din capitală sunt disponibile 1413 paturi pentru pacienții cu COVID-19. Chiar și așa, în fiecare lună, Primăria raportează că numărul de paturi disponibile este la limită, scrie A.O. Primăria Mea.
Persoanele social-vulnerabile, mai vulnerabile în pandemie
La începutul pandemiei, șefa Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate, Tatiana Bucearschi, declara că în capitală sunt peste 160.000 de persoane în etate și cu dizabilități, care au nevoie de asistență din partea autorităților locale.
În prima lună de pandemie, deși avea peste 100.000 de persoane în îngrijire, Primăria a putut procura produse doar pentru 1200 de persoane. În locul tradiționalelor prânzuri calde distribuite în cantinele sociale, în anul pandemic 2020 municipalitatea a împărțit (în limita bugetului disponibil) pachete cu produse persoanelor care au solicitat ajutor. Din ianuarie 2021 însă Primăria a revenit din nou la prânzuri calde.
Primăria, în colaborare cu Inspectoratul de Poliție din Chișinău, a demarat mai multe razii pentru identificărea, stabilirea, informarea și convingerea persoanelor fără adăpost stabil să fie cazate în Centrul de găzduire. Capacitatea Centrului însă este destul de mică – acesta permite adăpostirea a doar 100 de persoane – un număr mult prea mic chiar și în afara pandemiei.
Centrul are doar 12 locuri în izolator (unde sunt obligate să petreacă 14 zile toate persoanele fără adăpost care se adresează la Centru), astfel încât dacă toate aceste locuri sunt suplinite concomitent, persoanele străzii nu mai sunt acceptate. La solicitarea inițiativei civice „Coliba Albastră” de a suplini numărul de locuri prin identificarea unor noi spații de găzduire pe perioada pandemiei, Primăria nu a răspuns. Din contra, serviciile municipale au distrus adăposturile improvizate ale oamenilor străzii din parcuri, fapt care le-a făcut supraviețuirea și mai anevoioasă, se arată în raportul făcut de A.O. Primăria Mea. Îl poți citi integral AICI.
Citește și: Nu stau acasă cei fără casă. „Coliba albastră” pentru oamenii străzii
