""
Connect with us
"
"

Justiție

Justiția selectivă din Moldova. De ce politicul se implică

Publicat

pe

PE SCURT

Condiții de detenție diferite, tratament selectiv din partea organelor de drept și multe altele, sunt doar câteva observații făcute de autorii unui raport de monitorizare a justiției făcută prin prisma unor dosare de rezonanță pe numele unor actori politici. 

Justiția uneori este folosită ca un instrument eficient de luptă dintre actorii politici de influență, este de părere Cristina Țărnă, avocată și fostă șefă-adjunctă a Centrului Național Anticorupție. Potrivit ei, există o „colaborare nefirească între politic și justiție”, iar acest lucru duce la o justiție selectivă, care anulează reformele din sistemul de justiție și reduce la maxim încrederea societății. 

PE LUNG

În ultimii ani în Republica Moldova se discută tot mai des despre eșecul reformelor în sectoarele justiție și anticorupție, iar organele de drept sunt deseori învinuite că ar instrumenta dosare la comandă. Dacă acum 5-10 ani, în societate se discuta preponderent despre fenomenul justiției la telefon, astăzi se discută mai ales despre justiție selectivă. Raportul relevă că justiția selectivă este produsul unei colaborări nefirești dintre politic și justiție, iar selectivitatea justiției are două manifestări principale: favorabilă sau nefavorabilă subiecților cu afiliere politică, în funcție de cât de apropiați sunt subiecții forțelor politice care controlează justiția. De asemenea, se observă și duble standarde de comunicare din partea procurorilor: despre unele dosare vorbesc și oferă cele mai mici detalii, iar despre alții nici măcar nu vor să spună dacă e deschis un dosar penal sau nu. 

Potrivit autorilor raportului de monitorizare a justiției, în timpul unor dosare în care sunt vizați politicieni, adesea se petrec scurgeri de informații. Acestea se petrec de obicei în momentele când opinia societății contează, cum ar fi în timpul campaniilor electorale. 

Acest lucru a fost remarcat și de către Parlamentul European, care la sfârșitul anului 2018,  a venit cu o declarație oficială în care se arătau preocupați de practicile de justiție selectivă din sistemul judiciar din țara noastră. „Vrem să atragem atenția că justiția este utilizată uneori ca instrument împotriva opozanților politici și a unor interese de afaceri, ceea ce nu este admisibil”, atenționa Parlamentul.

„Ipoteza principală a Raportului este că unii subiecți ai anchetelor penale care au afilierea politică a partidelor de la guvernare au parte de anumite indulgențe procesual-penale în raport cu subiecții afiliați opoziției. Cu toate că absolut fiecare situație examinată în Raport poate fi explicată și motivată juridic în baza Codului de procedură penală, abordările aparent mai blânde față de unii și mai dure față de alții generează calificări de justiție selectivă”, subliniază Cristina Țărnă. De asemenea, ea constată că tergiversarea proceselor e o practică și o problemă comună în Republica Moldova. De asemenea, ea remarcă faptul că atunci când au probleme cu legea, mai mulți oameni de afaceri se implică în politică „știind că acolo vor găsi unele pârghii pentru a scăpa de pedeapsă, ceea ce trebuie să ne alarmeze”, atenționează fosta șefă-adjunctă CNA. 

În același timp, deputatul democrat Sergiu Sârbu susține că justiția selectivă nu este un fenomen de un an sau doi. „Astfel de justiție este aplicată deja de vreo 20 de ani. Poate nu întotdeauna cineva dă indicații, ci judecătorii se autocenzurează și devin selectivi și nu acceptă să lucreze cu toate aceste dosare… Nu știu cine contribuie la astfel de abordări selective: inculpații sau politicienii. Chiar nu știu”, a spus Sârbu. 

Activistul Pavel Grigorciuc, prezent și el la prezentarea raportului, spune că singura soluție de a anula astfel de practici ar fi lupta eficientă împotriva corupției. „Judecătorii iau mită și apoi aplică legea selectiv și după bunul lor plac și politicienii le permit acest lucru. Dovadă că ei iau mită sunt averile lor fabuloase”, opinează acesta. 

Autorii raportului de monitorizare au venit și cu mai multe recomandări pentru guvernare și judecători. Potrivit lor, partidele politice nu ar trebui să accepte politicienii cu dosare penale. În același timp, organele de drept ar trebui să se autosesizeze cu privire la infracțiuni imediat ce apare informația despre săvârșirea lor; să evite abordările diferențiate ale persoanelor implicate în săvârșirea faptelor similare și/ sau conexe, să sancționeze discimplinar până la demisie a președinților instanțelor de judecată care exercită influențe asupra judecătorilor în legătură cu interesele politicienilor, precum și sancționarea disciplinară a judecătorilor care acceptă asemenea influențe din parte președintelui instanței.

loading...

Justiție

Cum a fost favorizat Ilan Șor de justiția din Moldova?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ilan Șor, fostul primar al orașului Orhei, deputat și personaj cheie implicat în furtul miliardului, s-a bucurat de o atitudine blândă din partea justiției din Moldova. La această concluzie au ajuns autorii raportului de monitorizare a justiției selective în cazul dosarelor penale.

Experții au examinat 14 dosare penale de rezonanță. Însă, parcursul dosarului pe numele lui Șor a fost comparat cu cele ale lui Vlad Filat, Chiril Lucinschi, precum și a lui Veaceslav Platon. Toate cele patru dosare se referă, potrivit procurorilor, la așa-numitul caz al „furtului miliardului”.

PE LUNG

Analiza comportamentului procurorilor și judecătorilor în cele patru dosare trădează o atitudine privilegiată manifestată de organul de anchetă și instanță în cazul lui Ilan Șor, considerat afiliat guvernării PDM, susțin experții. Potrivit lor, unul dintre aspectele care determină justiția selectivă în acest caz este arestul preventiv și condițiile de detenție provizorie. Ilan Șor s-a aflat într-un loc de detenție preventivă timp de 42 de zile, fiind deținut în izolatorul CNA, unde condițiile de detenție provizorie sunt bune. De asemenea, Șor s-a aflat timp de 11 luni în arest la domiciliu și 25 de luni a avut interdicție de părăsire a țării. Cu toate acestea, el a avut mai multe călătorii în străinătate, în vacanță, dar și o deplasare la Strasbourg, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni, în octombrie 2017. Vlad Filat a fost cercetat penal în stare de detenție, în Penitenciarul nr. 13. Veaceslav Platon se află în detenție de pe 25 iulie 2016, din momentul în care a fost reținut de oamenii legii de la Kiev și extrădat celor de la Chișinău. La fel ca Vlad Filat, Veaceslav Platon a fost ținut în arest în Penitenciarul nr. 13, unde a rămas să își ispășească pedeapsa după condamnare. Chiril Lucinschi s-a aflat în arest la domiciliu timp de 10 luni, după care a fost plasat sub control judiciar.

„Șor se deosebește de ceilalți. Abordarea preferențială a lui nu poate fi negată de nimeni din societate. Deși era din alt partid, oricum se observa că era loial și se bucura de susținerea neafișată a fostei guvernări. Deși a furat cei mai mulți bani, acesta a fost cercetat în libertate și nu i-a fost confiscată averea”, susține Cristina Țărnă, fosta șefă-adjunctă a Centrului Național Anticorupție, care s-a ocupat de monitorizarea justiției. 

Dacă în cazul lui Vlad Filat, organele de drept s-au grăbit să anunțe sentința, în cazul lui Șor se observă o tergiversare evidentă. La trei ani de la transmiterea dosarului lui Ilan Șor în judecată, în privința acestuia nu există o decizie definitivă a instanței. 

Mai mult, în timp ce era în stare de arest, Șor și-a înregistrat un partid. Ceea ce i-a permis să obțină revocarea măsurii preventive a arestului, datorită principiului general din dreptul electoral că niciun concurent electoral nu poate fi supus măsurilor preventive care îl împiedică să participe efectiv în campania electorală. „Astfel, situația juridică precară a unui subiect suficient de bogat a lansat pe scena politică un nou partid cu rădăcini penale”, remarcă autorii raportuluiJudecătorii au fost mai înțelegători în cazul lui Șor când acesta a cerut amânarea ședințelor de judecată în timpul campaniei electorale. Asta în timp ce aceeași solicitare venită din partea lui Dorin Chirtoacă a fost respinsă.

În dosarul lui Ilan Șor, Curtea de Apel Cahul a acceptat solicitarea apărării de efectuare a unei expertize economico-financiare. În cauza lui Chiril Lucinschi, judecătorii au respins o solicitare similară. O altă excepție făcută în favoarea lui Ilan Șor a fost transferarea dosarului acestuia la Curtea de Apel Cahul, acolo unde accesul presei la ședințele de judecată este mai complicat din cauza distanței mari de la Capitală. Transferul l-a avantajat pe Ilan Șor. Cu toate acestea, după schimbarea guvernării, Șor a cerut recuzarea tuturor judecătorilor de la Cahul, motivând că nu are încredere în ei. 

Instanța de fond nu a aplicat sechestru pe bunurile lui Ilan Șor, ca măsură de asigurare, așa cum a făcut-o în cazul celorlalte trei cauze penale instrumentate în legătură cu frauda bancară: Vlad Filat, Chiril Lucinschi, Veaceslav Platon. 

Totodată, deși Ilan Șor și Veaceslav Platon au fost învinuiți de procurori de comiterea acelorași fapte – escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Pentru Șor, care ar fi spălat cinci miliarde de lei de la Banca de Economii, acuzarea a solicitat închisoare pe termen de 19 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. În cazul lui Platon, deși suma invocată e de circa şase ori mai mică (800 de milioane de lei), pedeapsa cerută de procurori a fost ceva mai mare – 23 de ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. Într-un final, Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Învinuirea primarului de la Orhei, de cealaltă parte, a suferit schimbări pe parcurs, iar Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.

Menționăm că, după alegerile parlamentare din acest an, Ilan Șor a fost ales deputat în noul Legislativ. Însă, după ce noua alianță dintre socialiști și deputații Blocului ACUM a numit conducerea Parlamentului și a investit executivul în frunte cu Maia Sandu, debarcând astfel democrații de la guvernare, Șor a fugit din Republica Moldova. Ulterior, procuratura a anunțat că acesta „a traversat în mod ilegal frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră”, iar Curtea de Apel Cahul a emis un mandat de arest pe numele lui și l-a anunțat în căutare.

loading...

Citește mai departe

Justiție

Metodă nouă de alegere a Procurorului General în Moldova. Cum fac alții?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Rezultatele concursului pentru selectarea candidaţilor la funcţia de procuror general vor fi anulate. Despre aceasta anunțat astăzi ministra Justiției, Olesea Stamate. Aceasta după ce, potrivit ei, un membru al Comisiei de selectare a candidaților a oferit un punctaj disproporționat candidaților, ceea ce a afectat și rezultatele concursului.

Imediat după anunțul ministrei, fracțiunea PSRM a solicitat „demisia de urgență” a Olesei Stamate, declarând că ea trebuie să facă gestul de onoare și să demisioneze, „cu scuze publice adresate cetățenilor pentru modul în care le-a înșelat așteptările”. La scurt timp după declarația deputaților socialiști, Guvernul s-a întrunit într-o ședință unde a aprobat, prin angajarea răspunderii, modificări la Legea procuraturii potrivit cărora, candidații la funcția de procuror general vor fi selectați de premierul țării. Astfel, Maia Sandu va selecta cel puțin doi candidați pentru această funcție și va transmite lista către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

PE LUNG

Ministra Justiției:  Voi emite un ordin privind anularea rezultatele concursului

Olesea Stamate a precizat în cadrul unui briefing de presă că nu va prezenta cei patru candidați selectați la funcția de procuror general către Consiliul Superior al Procurorilor și va emite un ordin privind anularea rezultatele concursului.

Stamate a anunțat că, după ce patru finaliști au ajuns în lista scurtă pentru funcția de procuror general, comisia a primit informații suplimentare despre unii candidați.

„Ne-a luat timp să le analizăm informația. Am concluzionat că aceasta nu poate influența rezultatele concursului, o parte din informație nu era veridică. Totuși, analiza pe care am făcut-o personal din funcția de ministru al Justiției nu-mi permite să concluzionez că acest concurs întrunește toate condițiile. Consider că rezultatele au fost afectate. Consider că rezultatele acestui concurs au fost afectate de două vicii esențiale: obiectivitatea și asigurarea integrității candidaților ”.

Potrivit ei, după analizarea punctajelor cumulative, s-a constatat că un membru al comisiei a apreciat în mod vădit disproporțional unii candidați în raport cu aprecierea oferită de ceilalți membri ai comisiei. „Acest fapt a distorsionat punctajul final, influențând rezultatul concursului”, a declarat Stamate.

Ministra Stamate a prezentat un tabel cu punctajul total pe care l-au primit cei 16 candidați din partea membrilor comisiei. Tabelul  a inclus notele date de doar patru membri ai comisiei care și-au dat acordul pentru publicarea rezultatelor. În tabel lipsește numele a doi membri ai comisiei.

„Observați că au fost disproporțional evaluați anumiți candidați. Nu zic, este la intima convingere a fiecărui membru al comisiei să evalueze candidații, însă dacă comparăm cu punctajul oferit pentru acești candidați de toți ceilalți membri ai comisiei, veți observa o eventuală trucare a acestei evaluări. Și, respectiv, o supraapreciere a altor candidați, comparativ cu aprecierea oferită de ceilalți membri ai comisie”, a precizat Stamate.

Ea a menționat că dacă nu ar fi fost votul membrului respectiv al Comisiei, Ștefan Gligor ar fi obținut mai multe puncte decât Veaceslav Soltan și ar fi fost unul din cei patru candidați desemnați pentru funcția de procuror general.

Ministra Justiției nu a precizat care vor fi următoarele acţiuni ce vor fi întreprinse pentru alegerea unui nou procuror general.

Socialiștii cer demisia ministrei Stamate

La rândul său,  PSRM a declarat că după mai multe momente confuze generate de modul în care ministra Justiției a gestionat acest concurs, „avem parte de un final comico-tragic, care aduce cu sine cel mai mare eșec al actualei guvernări”.

„Avem așadar indiciile unei incompetențe clare și a unei situații care riscă să compromită grav dorința reala de reformă a majorității parlamentare. În aceste condiții, PSRM așteaptă demisia ministrului Olesea Stamate și desemnarea de urgentă de către Blocul ACUM a unui persoane competente în această funcție, care să fie capabilă să facă o reformă reală a justiției”, se arată în declarația fracțiunii PSRM.

Mai mult, socialiștii au menționat că trebuie de acceptat acest eșec neașteptat înregistrat în domeniul reformării justiției, iar „Guvernul să și-l asume și să învețe lecțiile care trebuie învățate, „iar majoritatea parlamentară să ia deciziile care se impun pentru a spălă această rușine de pe activitatea guvernării”.

Modificare: Prim-ministra Maia Sandu va face preselecția candidaților la funcția de procuror general

Tot astăzi, Guvernul a aprobat, prin angajarea răspunderii, modificări la Legea Procuraturii ,potrivit cărora, candidații la funcția de procuror general vor fi selectați de premier. Astfel, primul-ministra va preselecta cel puțin doi candidați pentru această funcție și va transmite lista către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

„Reforma justiției nu e un moft al meu, e o un drept al oamenilor”, a declarat Sandu în debutul ședinței.

Maia Sandu a spus că, din păcate, procesul de evaluare a candidaților pentru funcția de procuror general a fost viciat și că probele au fost prezentate.

„ Noi am optat pentru o comisie independentă și pluralism de opinii, dar într-un final responsabilitatea pentru acest proces ne aparține. Trebuie să ne asumăm această schimbare radicală. Propun includerea în agendă un proiect care ne oferă soluția. E o modificare a Legii Procuraturii”, a declarat prim-ministra.

Astfel, potrivit modificărilor, prim-ministrul va fi acel care va înainta lista scurtă de candidați la funcția de procuror general către CSP, iar la determinarea listei scurte trebuie să se țină scurt de abilitățile profesionale și integritate.

Cum se numește procurorul general în alte țări ale lumii?

Trebuie de menționat că în majoritatea țărilor lumii desemnarea procurorului general este în general o decizie politică asumată fie de șeful statului, fie de Parlament sau Guvern, în funcție de regimul de guvernare. De exemplu, în Marea Britanie procurorul general este un funcționar politic cu obligațiuni juridice.

Practica de numire a procurorului general de către Guvern este o practică obișnuită în țări cum ar fi Suedia, Franța sau Austria.

De exemplu, în Suedia, procurorul general și procurorul general adjunct sunt numiți de Guvern. În Norvegia, procurorii sunt numiți de Guvern și pot fi înlăturați numai prin ordonanță judecătorească. În Japonia, procurorul suprem (general) este numit și înlăturat printr-o decizie a Cabinetului de Miniștri, care este aprobată de împărat. În Franța, procurorii generali în Curtea de casație sunt numiți de Consiliul de Miniștri, însă ședința guvernului unde se iau astfel de decizii are loc sub conducerea șefului statului). În Austria, procurorii sunt numiți de ministrul Justiției, în numele președintelui țării.

În Portugalia, procurorul general este numit și revocat de către președintele Republicii, la propunerea Guvernului. În Danemarca, numirea procurorului general („avocatul regal”), precum și funcțiile de procuror șef, se face de de către rege la propunerea ministrului Justiției.

Totuși, cea mai frecventă practică este cea de numire a procurorului general de către șeful statului, independent sau cu participarea Parlamentului. În Rusia candidatul este desemnat de președinte, iar Duma de Stat urmează să-l aprobe sau să-l respingă în termen de 30 de zile. În Mongolia, procurorul general și adjuncții săi sunt numiți pentru un mandat de șase ani de către președinte, în comun de acord cu Parlament. În mod similar, în Albania, procurorul general este numit de președintele Republicii cu acordul Legislativului. În conformitate cu Constituția Mexicului, procurorul general este numit de președintele Republicii cu acordul Senatului.

Procurorul general al Braziliei este numit de președintele republicii, pentru o perioadă de de doi ani, după ce candidatura a fost aprobată de majoritatea absolută a Senatului. În același timp, scoaterea din funcție a procurorului general, la inițiativa președintelui  necesită o decizie prealabilă a majorității absolute a Senatului federal.

Practica aprobării funcției de procuror general de către Parlament este, de asemenea, destul de frecventă. În conformitate cu Constituția Ungariei, procurorul general este ales de Parlament la propunerea președintelui țării. În Macedonia, procurorul este numit de Parlament pentru un mandat de șase ani, iar pentru revocarea acestuia fiind necesară o decizie a deputaților.

Foto: ZdG

loading...

Citește mai departe

Justiție

Tot ce trebuie să știi despre concursul pentru funcția de procuror general în Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Fostul procuror general al Republicii Moldova, Edurad Harunjen, și-a dat demisia pe 11 iulie, după ce premiera Maia Sandu și președintele Igor Dodon i-au cerut-o. Motivul invocat a fost „numirea lui Harunjen în funcția de procuror general: un abuz, iar prevederile legale, ignorate”. Astfel, pe 9 august, Consiliul Superior al Procurorilor, pe atunci singurul organ responsabil de identificarea procurorului general, a anunțat concurs de de identificarea procurorului general era Consiliul Superior al Procurorilor. Concursul nr. 1 a adunat 7 dosare, apoi a fost anulat.

La 16 septembrie curent, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova modifică regulile concursului, ceea ce îi permite Ministerului Justiției să se implice direct în proces. Experții politici sunt de părere că această schimbare este binevenită și că este important ca persoanele înregistrate în concurs să fie integre și să-și dorească cu adevărat schimbarea în domeniul procuraturii. La noul concurs, anunțat pe 30 august, au fost depuse 20 de dosare, unde majoritatea sunt procurori din sistem, avocați, dar și câțiva din societatea civilă.

PE LUNG

În luna august, Guvernul Maiei Sandu a început să pregătească un nou proiect de lege cu privire la mecanismul de numire a procurorului general. Între timp, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat concurs pentru funcția de procuror general. Atunci, premiera Maia Sandu a declarat că „Decizia CSP de a organiza concurs pentru un nou procuror general este o sfidare”. Ulterior, Consiliul a anulat concursul în care s-au înscris 7 candidați.

În luna septembrie, proiectul de lege a fost votat de Parlament.

Noile reguli prevăd:

  • candidatul va fi ales printr-un concurs din două etape. Prima va fi cea a preselecției candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției, iar a doua – selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Candidatul selectat de CSP va fi propus spre aprobare președintelui RM;
  • comisia din prima etapă va fi constituită din ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător, un expert internațional, un expert național și un reprezentant al societății civile, precum și un expert desemnat de Președintele Parlamentului;
  • candidatul trebuie să aibă experiență de cel puțin cinci ani în funcția de procuror sau judecător sau opt ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală și altele.

Înainte de noile modificări, procurorul general era ales prin concurs de Consiliul Superior al Procurorilor și propus șefului statului spre aprobare.

Cine sunt candidații

Au fost depuse 20 de dosare, însă după examinarea și evaluarea dosarelor de către Ministerul de Justiție, patru candidați nu au fost admiși în concurs.

1. Anatolie Istrate este avocat și anterior a candidat și la funcția de procuror general interimar, concurs organizat în luna iulie, anul acesta. Istrate a reprezentat interesului activistului Platformei DA, Gheorghe Petic. De asemenea, acesta a mai reprezentat interesele preşedintelui „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

2. Alexandr Stoianoglo este fostul procuror al Autonomiei Găgăuze, focul vice-procuror general al RM, dar și fost deputat PDM. CV-ul lui Alexandr Stoianoglo

3. Maxim Gropa este procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chișinău. Potrivit Ziarului de Gardă, acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Aceştia erau acuzaţi că l-ar fi favorizat pe condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. În perioada derulării urmăririi penale, Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, l-a acuzat pe Gropa de „atac raider” asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf a DIP. 

4. Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale.

5. Eduard Bulat este adjunctul procurorului general din luna august al acestui an. Portalul Moldova curată a publicat un articol în 2016 despre cum Bulat a investit anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășeau veniturile sale oficiale. Potrivit anticorupție.md, a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

6. Ruslan Cașu a fost procuror 14 ani la Procuratura Ciocana. În 2016 a candidat la funcția de procuror general, însă a picat concursul.

7. Ruslan Popov este procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferaredin cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale. În decembrie 2016 a fost numit interimar la procuratura Chișinău și șeful Procuraturii sectorului Ciocana.

8. Alexandru Rața este procuror-șef în Procuratura Strășeni. Potrivit anticorupție.md, în martie 2019, Procuratura Generală i-a cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

9. Ivanov Vsevolod este procuror al sectorului Râșcani la Procuratura Chișinău. În trecut, a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

10. Serghei Perju este avocat.

11. Tudor Andronic a fost avocat. În 2014 a devenit judecător la Judecătoria Strășeni. 

12. Vladimir Adam este procuror – șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale

13. Gheorghe Malic a fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. 

14. Vladislav Gribincea este avocat și preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Împreună cu alți experți, Gribincea a lucrat la legislația cu privire la reformarea procuraturii.

15. Ștefan Gligor este expert în politici publice și lucrează în calitate de director de programe la CPR Moldova.

16. Oleg Crîșmaru procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. În această vară, Crîșmaru a candidat pentru șefia CNA.

17. Ilie Rotaru este avocat și a candidat la alegerile parlamentare anticipate pe circumscripția 50, la vest de Republica Moldova. Rotaru a fost administrator și acționar al SA „Gemenii”.

18. Ion Vicol a fost procuror.

19. Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de circumscripție Bălți. Portalul nordnews.md a publicat un articol despre milionarii de la Procuratura Bălți. În listă aparte și Bodareu care a avut un venit de peste un milion de lei în anul 2018. 

20. Artur Lupașco este procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Criteriile de selectare a procurorului general

Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a preselecției candidaților la funcția de Procuror General prevede că la intervievarea candidaților la funcția de Procuror General, Comisia va evalua următoarele aspecte:

a) prezentarea conceptului de management și dezvoltare instituțională a Procuraturii:

− identificarea problemelor și a deficiențelor în domeniu;

− propunerea soluțiilor practice și viabile pentru înlăturarea deficiențelor identificate;

b) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență: rezistența la stres, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului instituției procuraturii, exprimare clară și logică, experiența profesională și profesionalismul, stabilitatea emoțională, orientarea normativ-valorică (integritatea), potențial managerial, asumarea responsabilității, orientarea spre munca;
c) cunoștințe profesionale aferente domeniului procesual penal;
d) buna reputație.

Mai mult, constituie un avantaj cunoașterea unei limbi de lucru a Consiliului Europei și experiența în funcție de conducere. Întrebările membrilor Comisiei nu se vor referi la religia sau convingerile candidatului, etnia, originea socială, opțiunea politică, orientarea sexuală, naționalitatea acestuia sau alte întrebări care pot fi considerate discriminatorii.

Potrivit Legii nr. 3 cu privire la Procuratură, în cadrul concursului, candidații sunt apreciați în baza următoarelor criterii principale:

1. nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;

2. capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;

3. vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute;

4. calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;

5. respectarea regulilor de etică profesională;

6. activitatea didactică și cea științifică.

Ce spun experții

Potrivit expertului politic Ion Tăbârță, anterior, concursul de selectare a procurorului general se producea la discreția Consiliului Superior al Procurorilor. Acum, noul regulament îi permite Ministerului Justiției să se implice în procesul de selectare. Tăbârță mai zice că acum este important ca persoanele intrate în concurs să fie integre și să-și dorească schimbări în domeniul procuraturii.

Expertul politic Dionis Cenușă a declarat că acest concurs pentru numirea procurorului face parte dintr-un efort mai larg de a spori transparența și integritatea justiției. Putem trage o paralelă cu numirea guvernatorului BNM câțiva ani în urmă, concurs în condiții de competiție și cu atragerea societății civile și observatorilor din partea Uniunii Europene. Totuși, alegerea viitorului procuror general pare a fim mai deschisă și mai credibilă”.

Candidații care vin din societatea civilă au un sprijin mai mare din partea guvernului, în particular a aripei pro-UE/ACUM, a partenerilor externi, dar și a segmentelor largi în societate. Este deocamdată incert dacă socialiștii ar susține cu inima împăcată un procuror venit din societatea civilă, mereu asociată cu agenda pro-europeană. Un sprijin timid din partea socialiștilor poate afecta legitimitatea publică a oricărui viitor procuror, chiar dacă acesta va veni din societatea civilă.

Europa Liberă scrie că unul dintre preferații socialiștilor ar fi Alexandr Stoianoglo, fostul procuror al Autonomiei Găgăuze și fost deputat democrat. EL mai scrie că ar fi considerați cu șanse directorul CRJM, Vladislav Gribincea şi expertul în politici publice Ştefan Gligor. Mai mult, democrații au contestat noua procedură de selectare a procurorului general la Curtea Constituțională, declarând că în așa mod majoritatea parlamentară își subordonează astfel Procuratura, contrar Constituţiei, care nu ar permite decât Consiliului Procurorilor să facă această selecție.

În acest caz, expertul politic Ion Tăbârță zice că democrații nu sunt îndreptățiți să vorbească despre subordonarea politică a procuraturii. „De fapt, ei și-au subordonat-o. Anume din cauza lor a fost nevoie de a schimba aceste reguli, pentru a putea face posibilă reformarea procuraturii. Noi știm foarte bine că procuratura era un element de bază în sistemul instituțional de tip oligarhic construit de fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc”, a declarat expertul.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate11 ore în urmă

Cum un arhitect a inventat „plămâni artificiali” pentru planetă

PE SCURT Inovațiile inspiră și schimbă lumea. De data aceasta, vom vorbi despre pădurile verticale care pot salva orașele contaminate...

Opinii13 ore în urmă

Cum a fost discutată căderea Guvernului Maia Sandu pe Facebook

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

Politică14 ore în urmă

Guvernul Sandu a picat. Povestim pe scurt ce s-a întâmplat în Parlament

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

Cultură14 ore în urmă

Cum un grup de tineri belaruși încearcă să-și convingă concetățenii să-și vorbească limba

PE SCURT Limba belarusă este considerată inferioară în Belarus, de rând cu alte simboluri de stat. Această desconsiderare are o...

Educație16 ore în urmă

Cum Universitatea de Medicină a fost la un pas de a normaliza xenofobia

PE SCURT După ce autoritățile au destructurat o grupare specializată în producerea și comercializarea drogurilor din care făceau parte studenți...

Cultură17 ore în urmă

5 filme poloneze pe care să le vezi în următoarele zile la Chișinău

PE SCURT Cele mai interesante filme poloneze vor fi prezentate la Chișinău în cadrul Festivalului de Film Polonez CinePOLSKA. Evenimentul...

PoliticăO zi în urmă

Sandu vs PSRM. O nouă încercare de compromis a eșuat

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu a lansat astăzi o soluție de compromis Partidului Socialiștilor, care a înaintat moțiune de cenzură Executivului....

Advertisement

Politică

Politică2 zile în urmă

Maia Sandu spune că lui Dodon nu-i convine curățarea RM de scheme de corupție. Despre ce ar putea fi vorba

PE SCURT „Am văzut cum arată justiție politizată. Ceea ce îmi doresc este o justiție liberă. Ceea ce se invocă...

Partidul Acțiune și Solidaritate4 zile în urmă

Câte guverne din R.Moldova au căzut în urma moțiunii de cenzură. Va urma Guvernul Maia Sandu?

PE SCURT Deputații socialiști au înaintat astăzi moțiune de cenzură Guvernului condus de Maia Sandu. Aceasta după ce Executivul și-a...

Politică4 zile în urmă

10 lucruri pe care le spun protestatarii din fața Parlamentului

PE SCURT Un grup de persoane s-au adunat astăzi în afara clădirii Parlamentului pentru a sprijini Guvernul Maia Sandu, care...

Politică5 zile în urmă

La ce ar putea duce o eventuală moțiune de cenzură împotriva Guvernului

PE SCURT Incertitudine pe scena politică din Republica Moldova. După ce Guvernul și-a asumat răspunderea asupra proiectului de lege pentru...

Politică7 zile în urmă

Fiul este primar, iar mama – consilieră. Este sau nu conflict de interese?

PE SCURT În urma scrutinului din 3 noiembrie, se aud tot mai multe voci care vorbesc despre un eventual conflict...

PoliticăO săptămână în urmă

Cine este Ion Ceban și cât costă programul său de patru ani?

PE SCURT Este membru al Partidului Socialiștilor (dar declară că își va suspenda activitatea de partid după validarea mandatului), susține...

AlegeriO săptămână în urmă

Ceban a învins. Cum ar afecta asta parteneriatul dintre Sandu și Năstase

PE SCURT Analiștii politici se arată convinși că rezultate alegerilor locale din Capitală nu se vor lăsa fără supărări. Potrivit...

Advertisement

Opinii

noiembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« oct.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930