Connect with us
"
"

Justiție

Justiția selectivă din Moldova. De ce politicul se implică

Publicat

pe

PE SCURT

Condiții de detenție diferite, tratament selectiv din partea organelor de drept și multe altele, sunt doar câteva observații făcute de autorii unui raport de monitorizare a justiției făcută prin prisma unor dosare de rezonanță pe numele unor actori politici. 

Justiția uneori este folosită ca un instrument eficient de luptă dintre actorii politici de influență, este de părere Cristina Țărnă, avocată și fostă șefă-adjunctă a Centrului Național Anticorupție. Potrivit ei, există o „colaborare nefirească între politic și justiție”, iar acest lucru duce la o justiție selectivă, care anulează reformele din sistemul de justiție și reduce la maxim încrederea societății. 

PE LUNG

În ultimii ani în Republica Moldova se discută tot mai des despre eșecul reformelor în sectoarele justiție și anticorupție, iar organele de drept sunt deseori învinuite că ar instrumenta dosare la comandă. Dacă acum 5-10 ani, în societate se discuta preponderent despre fenomenul justiției la telefon, astăzi se discută mai ales despre justiție selectivă. Raportul relevă că justiția selectivă este produsul unei colaborări nefirești dintre politic și justiție, iar selectivitatea justiției are două manifestări principale: favorabilă sau nefavorabilă subiecților cu afiliere politică, în funcție de cât de apropiați sunt subiecții forțelor politice care controlează justiția. De asemenea, se observă și duble standarde de comunicare din partea procurorilor: despre unele dosare vorbesc și oferă cele mai mici detalii, iar despre alții nici măcar nu vor să spună dacă e deschis un dosar penal sau nu. 

Potrivit autorilor raportului de monitorizare a justiției, în timpul unor dosare în care sunt vizați politicieni, adesea se petrec scurgeri de informații. Acestea se petrec de obicei în momentele când opinia societății contează, cum ar fi în timpul campaniilor electorale. 

Acest lucru a fost remarcat și de către Parlamentul European, care la sfârșitul anului 2018,  a venit cu o declarație oficială în care se arătau preocupați de practicile de justiție selectivă din sistemul judiciar din țara noastră. „Vrem să atragem atenția că justiția este utilizată uneori ca instrument împotriva opozanților politici și a unor interese de afaceri, ceea ce nu este admisibil”, atenționa Parlamentul.

„Ipoteza principală a Raportului este că unii subiecți ai anchetelor penale care au afilierea politică a partidelor de la guvernare au parte de anumite indulgențe procesual-penale în raport cu subiecții afiliați opoziției. Cu toate că absolut fiecare situație examinată în Raport poate fi explicată și motivată juridic în baza Codului de procedură penală, abordările aparent mai blânde față de unii și mai dure față de alții generează calificări de justiție selectivă”, subliniază Cristina Țărnă. De asemenea, ea constată că tergiversarea proceselor e o practică și o problemă comună în Republica Moldova. De asemenea, ea remarcă faptul că atunci când au probleme cu legea, mai mulți oameni de afaceri se implică în politică „știind că acolo vor găsi unele pârghii pentru a scăpa de pedeapsă, ceea ce trebuie să ne alarmeze”, atenționează fosta șefă-adjunctă CNA. 

În același timp, deputatul democrat Sergiu Sârbu susține că justiția selectivă nu este un fenomen de un an sau doi. „Astfel de justiție este aplicată deja de vreo 20 de ani. Poate nu întotdeauna cineva dă indicații, ci judecătorii se autocenzurează și devin selectivi și nu acceptă să lucreze cu toate aceste dosare… Nu știu cine contribuie la astfel de abordări selective: inculpații sau politicienii. Chiar nu știu”, a spus Sârbu. 

Activistul Pavel Grigorciuc, prezent și el la prezentarea raportului, spune că singura soluție de a anula astfel de practici ar fi lupta eficientă împotriva corupției. „Judecătorii iau mită și apoi aplică legea selectiv și după bunul lor plac și politicienii le permit acest lucru. Dovadă că ei iau mită sunt averile lor fabuloase”, opinează acesta. 

Autorii raportului de monitorizare au venit și cu mai multe recomandări pentru guvernare și judecători. Potrivit lor, partidele politice nu ar trebui să accepte politicienii cu dosare penale. În același timp, organele de drept ar trebui să se autosesizeze cu privire la infracțiuni imediat ce apare informația despre săvârșirea lor; să evite abordările diferențiate ale persoanelor implicate în săvârșirea faptelor similare și/ sau conexe, să sancționeze discimplinar până la demisie a președinților instanțelor de judecată care exercită influențe asupra judecătorilor în legătură cu interesele politicienilor, precum și sancționarea disciplinară a judecătorilor care acceptă asemenea influențe din parte președintelui instanței.

Justiție

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

  • Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a președintelui pentru corupție și îmbogățire ilicită.
  • Mai mulți procurori sunt vizați în dosare penale, fiind bănuiți de abuz de serviciu și falsificarea actelor.
  • De asemenea, deputatul democrat Sergiu Sîrbu este vizat într-un dosar, care a fost pornit încă acum trei luni. Deocamdată nu se știe despre ce dosar este vorba, dar parlamentarul urmează să se prezinte la Procuratură pentru a oferi informații.
  • În plus, Autoritatea Națională de Integritate va verifica averea procurorului general adjunct.

Moldova.org vă prezintă știrile din justiție care au ținut astăzi cap de afiș în mass-media de la Chișinău.

PE LUNG

Denunț penal pe numele președintelui Dodon

Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus astăzi un denunț penal, în care cere Procurorului General urmărirea penală a președintelui Dodon sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de corupție și îmbogățire ilicită. Politicianul a menționat că denunțul, semnat de circa 2000 de persoane, a fost elaborat în urma investigaţiilor Ziarului de Gardă asupra veniturilor şi cheltuielilor nejustificate ale lui Dodon, fapt care derivă din vacanțele sale opulente.

În investigația jurnalistică se arăta că politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat, s-a odihnit în această perioadă în zone exotice: Maldive, Seychelles, Dubai sau o vilă exclusivistă de pe teritoriul unuia dintre cele mai luxoase hoteluri de pe malul Mării Egee, resort gestionat de familia procurorului general al Rusiei, Iurii Chaika.

„O facem în strictă conformitate cu legislația moldovenească. Nu o facem prin diferite mișcări cum se întâmpla înainte și așa cum se întâmplă cu o guvernare controlată totalmente de Igor Dodon.

„Eu cred cu tărie că absolut toţi funcţionarii, politicienii din Republica Moldova trebuie să răspundă în faţa legii dacă au comis abuzuri şi s-au îmbogățit prin fraudă.”, a adăugat Andrei Năstase.

Deputatul Sergiu Sîrbu, vizat într-un dosar penal

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a confirmat astăzi presei că deputatul democrat Sergiu Sîrbu este vizat într-un dosar penal. Acesta a fost pornit acum 3 luni, de către procurorul general interimar Dumitru Robu.

„În privința lui a fost pornit dosar penal.de către procurorul general interimar Robu. Trei luni în urmă. Despre dosarul acesta am făcut cunoștință recent, alaltăieri”, a spus procurorul general.

Întrebat de ce este bănuit deputatul Sîrbu, Alexandru Stoianoglo a spus: Știți? Eu chiar nu știu de ce. Și vă spun din ce cauză. Acest dosar a fost în procedura Procuraturii Anticorupție. Și eu principial nu am investigat dosarele, are investighează Procuratura Anticorupție, pentru ca să nu fiu învinuit că mă amestec în activitatea acestei procuraturi, pe perioada controlului”, a spus el.

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a spus că nu se planifică reținerea lui Sergiu Sîrbu. „Reținerea și toate alte acțiuni împotriva deputaților se efectuează numai după adresarea procurorului general în Parlament și primirea acordului respectiv. Noi nu planificăm. Vă spun cinstit nu știu despre ce dosar este vorba”, a spus el.

Ieri, în cadrul unei emisiuni televizate, deputatul Sergiu Sîrbu a anunțat că ar putea fi reținut în timpul următoarei ședințe parlamentare plenare și că va merge săptămâna viitoare la Procuratură pentru a oferi informații.

Adriana Bețișor și Andrei Băieşu, vizați în dosare

Pe numele unor procurori au fost intentate dosare de Procuratura Generală. O declarație în acest sens a fost făcută astăzi de procurorul general Alexandru Stoianoglo. Deși inițial Stoianoglo nu a precizat despre cine anume este vorba, la întrebarea jurnaliștilor dacă ar fi vorba despre Adriana Bețișor și Andrei Băieșu, acesta a răspuns: „și alții tot”. Adriana Bețișor și Andrei Băieșu sunt procurorii ce au investigat materialele legate de dosarul în frauda bancară

„În Procuratura Generală în perioada actuală sunt câteva dosare penale, însă, nu vreau să divulg familiile procurorilor implicați în dosarele acestea. Dar confirm că sunt dosare penale. Majoritatea procurorilor sunt bănuiți de abuz de serviciu și falsificarea actelor”, a declarat Stoianoglo.

Fiind întrebați dacă acești procurori ar putea fi reținuți, Stoianoglo a spus că „Noi nu punem întrebarea că cineva trebuie reținut și arestat. Aceasta reiese din caz”.

Viorel Morari, suspendat din funcție, la demersul Procurorului General

Consiliul Superior al Procurorilor a admis, acum câteva clipe, demersul Procurorului General, Alexandr Stoianoglo privind suspendarea din funcție a Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe dosarul în care este vizat.

Acesta a fost reținut pe 10 ianuarie pentru abuz de serviciu și fals în acte publice, iar ulterior, plasat în arest preventiv pentru 20 de zile.

Procurorul-șef suspendat al Procuraturii Anticorupție este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală și a falsificat o serie de acte procesuale. Respectivele acțiuni, potrivit probatoriului, ar fi fost „comise atât în interes personal, cât și în interesul petiționarului, dar și altor persoane din anturajul acestuia, cu scopul de a-i proteja de implicare, în calitate de bănuiți, în cauza penală privind frauda bancară și a obstrucționa cercetarea rapidă, completă și obiectivă a dosarului.”

Averea procurorului general adjunct, verificată de ANI

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a întocmit un proces-verbal prin care s-a inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al averilor în privința adjunctului procurorului general, Ruslan Popov, în urma sesizării depuse de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.

„La 20 ianuarie curent informația despre inițierea procedurii de control a fost expediată Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, iar persoana supusă controlului a fost notificată despre inițierea procedurii de control. La moment, inspectorul de integritate se află în procedura de acumulare a materialului probator, fiind solicitate în acest sens materiale și din cadrul Procuraturii Generale”, a anunțat ANI.

Aceasta după ce portalul Anticorupție.md a publicat o investigație cu genericul„Latifundiarul de la șefia Procuraturii Generale”, despre afacerile procurorului general-adjunct, Ruslan Popov. În aceasta se menționează că procurorul general-adjunct, Ruslan Popov, și-a organizat în mai puțin de patru ani o afacere de perspectivă în domeniul agriculturii, pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său, un simplu pensionar din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Omul legii nu recunoaște că afacerea îi aparține, în schimb declară că este ajutat de părinții pensionari, care întreaga viață au avut un trai modest. Este o livadă care se întinde pe pe o suprafață de circa o sută de hectare. Afacerea este înregistrată juridic în 2015, ca Gospodăria Țărănească Alexandru Popov, pe numele tatălui procurorului. Tot acolo se arată că Ruslan Popov locuiește într-o casă cu trei niveluri, cu suprafața de 211,8 metri pătrați, despre care susține în declarația de avere și interese personale că ar costa 111,8 mii de lei, circa 5,8 mii de euro. Imobilul, cu o arhitectură modernă, este amplasat pe un teren de 24,32 ari, îngrădit cu gard din piatră.

Pe de altă parte, procurorul Ruslan Popov insistă asupra faptului că proprietățile vizate în articol, cu excepția casei de locuit a familiei și automobilelor Hyundai Santa Fe ale lui și soției, nu-i aparțin lui, ci părinților, împreună cu familia fratelui, anumite contribuții având și socrii dumnealui, toate mijloacele financiare investite având proveniență legală, ce pot fi confirmate.

Procuratura Generală a anunțat astăzi că Procurorul General, Alexandru Stoianoglo a luat act de raportul lui Ruslan Popov și a transmis materialele către Autoritatea Națională de Integritate pentru examinare conform competenței.

Citește mai departe

Justiție

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta a fost desemnat public pentru implicare în acte semnificative de corupție și i-a fost stabilită interdicția de a obține vize de intrare în SUA, se arată într-o declarație a Secretarului de Stat Michael Pompeo.

„În capacitatea sa oficială, Plahotniuc a fost implicat în acte de corupție care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice în Moldova”, se arată în declarația oficialului american. În afară de Plahotniuc, interdicția îi vizează pe soția sa Oxana Childescu, fiul său Timofei, și pe copilul său minor.

PE LUNG

Declarația Secretarului de Stat Michael Pompeo

Astăzi îl desemnez pe fostul oficial și oligarh moldovean Vladimir Plahotniuc pentru implicare în acte semnificative de corupție. În capacitatea sa oficială, Plahotniuc a fost implicat în acte de corupție care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice în Moldova.

Această desemnare este făcută în temeiul Secțiunii 7031(c) din Legea privind alocările bugetare referitoare la Departamentul de Stat, operațiunile externe și programe asociate, 2020 (Div. G, P.L. 116-94). Conform Secțiunii 7031(c), din moment ce Secretarul de Stat desemnează oficiali ai guvernelor străine pentru implicarea, directă sau indirectă, în acte semnificative de corupție, acele persoane, precum și membrii apropiați ai familiilor lor, devin neeligibili pentru obținerea vizelor de intrare pe teritoriul Statelor Unite.

De asemenea, legea prevede ca Secretarul de Stat să desemneze sau să identifice în mod public sau privat pe acești oficiali și membrii apropiați ai familiilor lor. În afară de Plahotniuc, îi desemnez pe soția sa Oxana Childescu, fiul său Timofei Plahotniuc, și pe copilul său minor.

Acțiunea de astăzi trimite un puternic semnal că Statele Unite nu tolerează corupția și se solidarizează cu poporul Republicii Moldova în lupta contra acesteia. Departamentul de Stat va continua să folosească aceste mecanisme pentru a promova responsabilizarea actorilor corupți atât în această regiune cât și pe plan global.

Reacția politicului

Imediat după anunțul lui Michael Pompeo, președintele Igor Dodon a declarat pentru agenția rusă tass.ru că această decizie va fi un stimulent suplimentar pentru consolidarea luptei împotriva corupției și contra moștenirii regimului oligarhic, „pe care actuala conducere a țării a început-o”. „Aceasta nu este o sarcină ușoară, dar fără soluționarea ei, țara noastră nu are viitor și noi suntem obligați să o rezolvăm”, a explicat Dodon.

„Sancțiunile împotriva oligarhului care a fugit din țară sunt un semnal bun și așteptat de la partenerii noștri occidentali, pentru care le suntem recunoscători. Am apelat în mod repetat la ei, inclusiv direct la Statele Unite, cu o astfel de solicitare. Cu toate acestea, pentru a obține acest rezultat, a fost necesară o muncă meticuloasă, uneori invizibilă, în principal de către de organele de drept, care au furnizat argumentele necesare pentru acest lucru”, a spus Dodon.

Președinta PAS Maia Sandu a mulțumit Guvernului SUA că a dat curs solicitării de a-l pedepsi, făcând astfel dreptate cetățenilor țării noastre. „Igor Dodon, care încearcă să preia sistemul corupt al lui Plahotniuc, trebuie sa ia aminte – mai devreme sau mai târziu, cei care comit crime împotriva propriului popor vor fi pedepsiți”, a menționat Maia Sandu.

„Cine credea anul trecut, pe vremea asta, că va ajunge aici? Dar în 2016, pe vremea asta? Întotdeauna oamenii demni, cinstiți și curajoși. Mulțumesc, Platforma Demnitate și Adevăr!”, a fost reacția liderului Platformei DA Andrei Năstase.

Comentatorul politic Dionis Cenușă a menționat că decizia SUA „sparge” impunitatea de care se bucura Plahotniuc pe plan extern și îi limitează serios capacitatea de a se deplasa. Dar interdicțiile de acordare a vizelor ar trebui sa fie urmate de sancțiuni usturătoare ce ar numără înghețarea conturilor bancare, extinsă și peste asociații apropiati ai lui Plahotniuc, nu doar familia acestuia.

„UE și alte jurisdicții ar trebui atrase într-un concert de măsuri similare pentru a-l putea retine pe Plahotniuc, cu eventuala sechestrare a banilor obtinuti ilegal, inclusiv cei derivați din furtul miliardului”, a opinat expertul. Potrivit lui, în urma acestei decizii din punct de vedere politic, beneficiază atât Maia Sandu cât și Igor Dodon. Cel din urma, va încerca sa treaca laurii pe capul sau, cu argumentul ca acesta lupta cu oligarhia, iar demiterea Maiei Sandu nu schimbă nimic în acest sens. Asemenea argumente conteaza într-un an electoral, a adăugat el.
„Precedentul istoric creat de decizia SUA vizavi de Plahotniuc este util atât în cazul Moldovei cât și la nivel de regiune, unde oligarhii simt impunitate și capturează/înlocuiesc instituțiile democratice”, a adăugat Dionis Cenușă pe Facebook.

Cine au mai fost declarați indezirabili

La 5 septembrie 2019, Michael Pompeo a lansat o declarație în care îl desemna public pe fostul președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Nicolae Dragnea, pentru implicare în acte semnificative de corupție. Interdicția de asemenea. I-a vizat pe lângă Dragnea, și pe cei doi copii ai săi Valentin Ștefan Dragnea și Maria Alexandra Dragnea. „Acțiunea trimite un semnal puternic potrivit căreia Statele Unite se angajează să combată corupția și să sprijine statul de drept în România”, se arăta în mesajul oficialului american.

În aprilie 2019, Departamentul de Stat i-a interzis accesul în SUA premierului cecen Muslim Khuchiev pentru implicarea lui în încălcări grave ale drepturilor omului, menționând că Departamentul dispune de informații credibile că premierul republicii nord-caucaziene a Federației Ruse „a fost implicat în tortură”.

Premierul cecen Muslim Khuchiev

La 30 iulie 2019, primarul albanez din Durres Vangjush Dako a fost desemnat public pentru implicare în acte semnificative de corupție și i-a fost stabilită interdicția de a obține vize de intrare în SUA, Interdicția i-a fost stabilită și soției lui Dako, Alba Dako, fiului său, Xhulio Dako, și fiicei sale Kejsi Dako.

La 14 februarie 2018, Departamentul de Stat a emis o declarație în care a fost desemnat public fostul procuror general albanez Adriatik Llalla pentru implicarea în acte de corupție semnificativă. Interdicția de intrare în SUA l-a vizat nu doar pe fostul procuror albanez, ci și membrii familiei sale.

Cele mai multe interdicții, pentru terorism

Cele mai multe sancțiuni stabilite de Departamentul de Stat vizează persoane și organizații care au jucat un rol major în perturbarea surselor de venituri ale teroriștilor și în reducerea accesului acestora la sistemul financiar al S.U.A.

Departamentul de Stat a stabilit sancțiuni ce vizează gruparea militară iraniană „Gardienii Revoluției”, care a fost declarată, la 8 aprilie 2019, drept grupare teroristă, iar membrii săi au primit interdicție de a intra în SUA.

Gruparea militară iraniană „Gardienii Revoluției”

La 10 septembrie 2019, Departamentul de Stat a dat interdicție pentru Hurras al-Din, un afiliat al-Qaida în Siria. De asemenea, a interzis la 12 lideri ai organizațiilor teroriste, inclusiv Hezbollah, Hamas, Jihadul islamic palestinian, ISIS, ISIS-Filipine, ISIS-Africa de Vest și Pakistanul Tehrik-i-Taliban.

Departamentul de Stat a desemnat grupul proxy iranian Harakat al-Nujaba (HAN) și liderul său, Akram ‘Abbas al-Kabi, ca teroriștii de nivel global.

CNA: Vladimir Plahotniuc nu se află în România sau Marea Britanie

La finele anului trecut, președintele Igor Dodon a anunțat că fostul lider democrat fugar Vladimir Plahotniuc a obținut o a doua identitate moldoveană în iulie 2018, când i-au fost perfectate acte cu numele Novak Vladislav Vladimir. Dodon a spus că Agenția Servicii Publice i-a eliberat legal lui Plahotniuc actele cu noua identitate pentru că a acționat în baza unei decizii a fostului director al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, Chișinăul a cerut intervenția autorităților americane, române și britanice în identificarea locului aflării, reținerea și extrădarea cetățeanului moldovean cu dublă identitate Plahotniuc-Novak.

Între timp, astăzi, Centrul Național Anticorupție a anunțat că autoritățile din România și Marea Britanie au răspuns demersurilor de a-l căuta pe fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, pe teritoriul lor, inclusiv sub numele Vladislav Novak, cea de-a doua sa identitate din Republica Moldova. Conform răspunsurilor primite, acesta nu a fost localizat, deocamdată, pe teritoriul acestor două țări.

Citește mai departe

Justiție

Am discutat cu Bușra Zeynep Șen, profesoara de origine turcă a cărei extrădare a fost refuzată de autoritățile române

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Extrădarea profesoarei de origine turcă din București, cerută de autoritățile regimului Erdogan, a fost respinsă. „Din studierea mandatului apreciez ca extrădarea este ceruta din motive politice și sociale ceea ce încalcă drepturile omului. Parchetul solicita respingerea cererii de extrădare”, a declarat procurorul.

În acest sens, Moldova.org a discutat cu Bușra Zeynep Șen despre experiența prin care a trecut, acuzațiile care îi sunt aduse de guvernul turc, care sunt planurile ei, situația în care se află tatăl ei, dar și justiția din cele două țări de pe malul Prutului.

PE LUNG

Bușra Zeynep Șen, profesoară de origine turcă de la Liceul Internațional de Informatică din București, a fost reținută de polițiști, ieri dimineață, în baza unui mandat de extrădare emis de autoritățile regimului Erdogan, a anunțat instituția de învățământ într-un comunicat remis G4Media.ro.

Avocata Bușrei Zeynep Șen a explicat, ieri pentru presa română, că aceasta era acuzată că ar fi parte dintr-o grupare teroristă, la data de 28 martie 2018, perioadă în care ea deja era angajată ca profesoară la București. Mai mult decât atât, cetățeana turcă a fost judecată în absența ei, în Turcia. „Nu a știut, nu a fost citată”, a mai explicat avocata. În același timp, despre judecata din primăvara anului trecut, Bușra Zeynep Șen a aflat abia ieri.

În cadrul judecății de ieri, Bușra a i-a povestit judecătorului că sunt două motive pentru care nu dorește să fie predată autorităților din Turcia:

  1. „Judecata din Turcia nu este legală. Totodată, în cazul în care voi fi predată, voi fi pur și simplu închisă fără a fi adusă în fața unui judecător.”
  2. „Mi-e teamă că nu voi fi tratată bine, fiind posibil chiar să fiu supusă unor acte de tortură. Nu îmi vor fi respectate drepturile fundamentale.”

Procurorul nu a formulat întrebări, iar judecătorul a spus că a văzut din acte că este profesoară și ce face în România. Într-un final, procurorul a decis să respingă cererea de extrădare. „Din studierea mandatului apreciez ca extrădarea este ceruta din motive politice și sociale ceea ce încalcă drepturile omului. Parchetul solicita respingerea cererii de extrădare”, a explicat acesta.

Contactată de Moldova.org, Bușra Zeynep Șen a declarat că după toate câte a făcut guvernul turc, toți sunt cu ochii în patru. Totuși, femeia nu s-a gândit vreodată că autoritățile turcești vor trece prin aceste procese doar pentru ea. „Sunt doar o persoană de 24 de ani, am locuit în Turcia doar patru ani, când am studiat la universitate. Ce aș fi putut eu face încât ei să depună atâtea eforturi ca să mă aducă înapoi?”, se întreabă femeia.

Decizia tribunalului de la București nu a uimit-o pe Bușra. Totuși ea ne-a recunoscut că îi era frică să nu fie exact invers. „Nu știi niciodată ce ți se poate întâmpla când ești cetățean turc.” Tânăra spune că singurul sentiment pe care l-a avut după pronunțarea sentinței a fost ușurarea.

„Fericirea și liniștea au venit mai târziu.”

Bușra Zeynep Șen consideră că nu este nicio logică în aceste persecutări și felul în care ele sunt implementate în diferite țări. „În cazul tatălui meu, am urmărit Moldova aplicând legea. În cazul meu, am simțit justiția. Asta, însă, nu s-a întâmplat în Moldova și în cazul profesorilor răpiți, cărora li s-au adus aceleași acuzații lipsite de sens. Cred că este foarte important ca oamenii să fie conștienți de situație și de consecințe. Astfel, autoritățile vor fi mai atente și mai sensibile la opinia publică, pe lângă consecințele legale”, a declarat Bușra.

Amintim că Bușra Zeynep Șen este fiica fostului director general al Liceului Teoretic „Orizont”, de la Chișinău, Turgay Şen. Tot în martie 2018, acesta a fost reținut pe Aeroportul Chișinău, apoi audiat timp de 7 ore la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Ulterior Turgay Șen a primit și interdicția de părăsi țara pentru o perioadă. Atunci directorul liceului Orizont declarase că dosarul penal în care acesta are statut de bănuit a fost intentat în noiembrie 2017, pe motive de „finanțare a terorismului”. Turgay Șen presupune că dosarul a fost deschis la indicația conducătorilor din R. Moldova, în interesul conducerii autoritare din Turcia, ca răspuns la finanțarea reparației în sumă de peste 10 milioane de euro a clădirii Președinției R. Moldova, asigurată în totalitate de Guvernul Turciei.

Bușra Zeynep Șen ne-a spus că tatăl ei nu mai locuiește în Republica Moldova. Acum câteva săptămâni, acesta a vizitat-o în România. Mama Bușrei încă mai este îngrijorată că istoria s-ar putea repeta.

Cât despre planurile sale de viitor, femeia ne-a spus că nu planifică să se mute în altă țară, mai ales că a solicitat azil în România și vrea să ducă la bun sfârșit acest proces. „Voi discuta cu avocata mea pentru a lua o decizie definitivă.” Întrebată dacă se simte în siguranță să călătorească, ea ne-a recunoscut că nu s-a simțit niciodată în siguranță în timpul călătoriilor și că acest sentiment s-ar putea să crească.

Mai multe detalii, citește aici.

Merită menționat, că cererea de extrădare a Bușrei a fost a doua venită și respinsă din Turcia în România. În decembrie 2018, un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea autorităților turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicația Zaman România. Cererile de extrădare în cele două cazuri au la bază acuzația de colaborare cu gruparea lui Fetullah Gulen, acuzată că ar fi organizat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Advertisement

Politică

Justiție3 zile în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Politică4 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică4 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Politică5 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031