Justiția selectivă din Moldova. De ce politicul se implică

PE SCURT

Condiții de detenție diferite, tratament selectiv din partea organelor de drept și multe altele, sunt doar câteva observații făcute de autorii unui raport de monitorizare a justiției făcută prin prisma unor dosare de rezonanță pe numele unor actori politici. 

Justiția uneori este folosită ca un instrument eficient de luptă dintre actorii politici de influență, este de părere Cristina Țărnă, avocată și fostă șefă-adjunctă a Centrului Național Anticorupție. Potrivit ei, există o „colaborare nefirească între politic și justiție”, iar acest lucru duce la o justiție selectivă, care anulează reformele din sistemul de justiție și reduce la maxim încrederea societății. 

PE LUNG

În ultimii ani în Republica Moldova se discută tot mai des despre eșecul reformelor în sectoarele justiție și anticorupție, iar organele de drept sunt deseori învinuite că ar instrumenta dosare la comandă. Dacă acum 5-10 ani, în societate se discuta preponderent despre fenomenul justiției la telefon, astăzi se discută mai ales despre justiție selectivă. Raportul relevă că justiția selectivă este produsul unei colaborări nefirești dintre politic și justiție, iar selectivitatea justiției are două manifestări principale: favorabilă sau nefavorabilă subiecților cu afiliere politică, în funcție de cât de apropiați sunt subiecții forțelor politice care controlează justiția. De asemenea, se observă și duble standarde de comunicare din partea procurorilor: despre unele dosare vorbesc și oferă cele mai mici detalii, iar despre alții nici măcar nu vor să spună dacă e deschis un dosar penal sau nu. 

Potrivit autorilor raportului de monitorizare a justiției, în timpul unor dosare în care sunt vizați politicieni, adesea se petrec scurgeri de informații. Acestea se petrec de obicei în momentele când opinia societății contează, cum ar fi în timpul campaniilor electorale. 

Acest lucru a fost remarcat și de către Parlamentul European, care la sfârșitul anului 2018,  a venit cu o declarație oficială în care se arătau preocupați de practicile de justiție selectivă din sistemul judiciar din țara noastră. „Vrem să atragem atenția că justiția este utilizată uneori ca instrument împotriva opozanților politici și a unor interese de afaceri, ceea ce nu este admisibil”, atenționa Parlamentul.

„Ipoteza principală a Raportului este că unii subiecți ai anchetelor penale care au afilierea politică a partidelor de la guvernare au parte de anumite indulgențe procesual-penale în raport cu subiecții afiliați opoziției. Cu toate că absolut fiecare situație examinată în Raport poate fi explicată și motivată juridic în baza Codului de procedură penală, abordările aparent mai blânde față de unii și mai dure față de alții generează calificări de justiție selectivă”, subliniază Cristina Țărnă. De asemenea, ea constată că tergiversarea proceselor e o practică și o problemă comună în Republica Moldova. De asemenea, ea remarcă faptul că atunci când au probleme cu legea, mai mulți oameni de afaceri se implică în politică „știind că acolo vor găsi unele pârghii pentru a scăpa de pedeapsă, ceea ce trebuie să ne alarmeze”, atenționează fosta șefă-adjunctă CNA. 

În același timp, deputatul democrat Sergiu Sârbu susține că justiția selectivă nu este un fenomen de un an sau doi. „Astfel de justiție este aplicată deja de vreo 20 de ani. Poate nu întotdeauna cineva dă indicații, ci judecătorii se autocenzurează și devin selectivi și nu acceptă să lucreze cu toate aceste dosare… Nu știu cine contribuie la astfel de abordări selective: inculpații sau politicienii. Chiar nu știu”, a spus Sârbu. 

Activistul Pavel Grigorciuc, prezent și el la prezentarea raportului, spune că singura soluție de a anula astfel de practici ar fi lupta eficientă împotriva corupției. „Judecătorii iau mită și apoi aplică legea selectiv și după bunul lor plac și politicienii le permit acest lucru. Dovadă că ei iau mită sunt averile lor fabuloase”, opinează acesta. 

Autorii raportului de monitorizare au venit și cu mai multe recomandări pentru guvernare și judecători. Potrivit lor, partidele politice nu ar trebui să accepte politicienii cu dosare penale. În același timp, organele de drept ar trebui să se autosesizeze cu privire la infracțiuni imediat ce apare informația despre săvârșirea lor; să evite abordările diferențiate ale persoanelor implicate în săvârșirea faptelor similare și/ sau conexe, să sancționeze discimplinar până la demisie a președinților instanțelor de judecată care exercită influențe asupra judecătorilor în legătură cu interesele politicienilor, precum și sancționarea disciplinară a judecătorilor care acceptă asemenea influențe din parte președintelui instanței.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.