Îți pasă de mediu? Trimite mai puține emailuri și fă curat în poșta electronică

347,3 miliarde de e-mailuri zilnic sau 4 milioane pe secundă sunt trimise în lume. Și numărul lor este în continuă creștere. Ecologiștii spun că, deși Internetul ne-a simplificat fundamental viața de zi cu zi, fiecare e-mail din poșta ta electronică lasă o amprentă de carbon.  

E-mailurile chiar poluează mediul? Dar cât de mult? 

Un e-mail obișnuit provoacă emisii de CO2 cuprinse între 0,03 și 26 g. La această concluzia a ajuns cercetătorul britanic Mike Berners Lee, în 2010, în lucrarea „The Carbon Footprint of Everything”. Potrivit lui, un e-mail obișnuit are în mediu o amprentă de 4 g de CO2, în timp ce un e-mail cu un „atașament lung și plictisitor” poate avea o amprentă de carbon de 50 g CO2.  

Cercetarea a fost una revoluționară, întrucât a stat la baza analizelor privind amprenta de carbon a e-mailurilor, realizate ulterior de ecologiștii și agențiile de mediu din diferite țări.  

Astfel, Agenția Franceză pentru Protecția Mediului și Controlul Energiei (Ademe) a efectuat un studiu, în care susține că e-mailurile poluează atmosfera la fel de mult ca mașinile. Experții au arătat că trimiterea a opt e-mailuri eliberează în atmosferă aceeași cantitate de dioxid de carbon ca atunci când ai conduce o mașină pe o distanță de 1 km. Mai mult, potrivit Ademe, un e-mail de 1 megabyte emite aproximativ 19 grame de CO2. 

Nu pare o cifră mare, spun ecologiștii, dar situația arată altfel dacă gândim mai amplu. Să ne imaginăm companie cu 50 de angajați, unde fiecare angajat trimite 5 e-mail-uri de 1 megabyte pe zi, 5 zile pe săptămână. Într-o zi, fiecare dintre acesta produce 95 de grame de CO2, care, înmulțit la 50 de angajați, face 4750 de grame de CO2. Respectiv, doar în cinci zile lucrătoare, ajungem la aproape 24 kilograme de CO2.  

Dacă o mașină produce aproximativ 140 de grame de CO2 pe km, 5 e-mail-uri pe zi trimise de 50 de angajați într-o săptămână de lucru echivalează cu aproape o călătorie cu mașina pe o distanță de până la 150 kilometri, cam de la Chișinău până la Bălți.  

De aceea ecologiștii îndeamnă oamenii să reconsidere impactul e-mailurilor asupra mediului. „Dacă fiecare adult britanic s-ar abține să trimită un e-mail de mulțumire, am economisi peste 16.000 de tone de CO2 pe an, echivalentul a 81.000 de zboruri de la Londra la Madrid”, declară lidera proiectului britanic Digital Cleanup Day, Anneli Ovril. 

Calculează-ți amprenta de carbon 

Dacă nu te-au convins cifrele impresionante, îți propun să calculezi de sine stătător care e urma ta de carbon lăsată de poșta electronică. Companiile ecologice au elaborat calculatoare online, niște instrumente care calculează urma de carbon generată de utilizarea e-mailurilor. Unul dintre cele mai populare – cwjobs.co.uk – îți va calcula impactul tău asupra mediului.  

De exemplu, dacă primești sau expediezi 10 mailuri pe zi, vei procesa aproximativ 2500 de scrisori pe an și vei genera 12 kg CO2. Impactul încărcăturii tale anuale de e-mail asupra planetei va fi aproximativ același ca și cum ai folosi 1200 pungi de plastic, 150 de căni de ceai sau cafea de unică folosință sau ai conduce peste 20 kilometri cu o mașină obișnuită. Impresionant, nu? 

Dar cum are loc poluarea? 

De unde vine această amprentă de carbon? Într-o analiză BBC, experți spun că majoritatea oamenilor tind să se gândească la Internet ca la un nor care există în afara echipamentului lor. Dar realitatea este că atunci când trimiți un e-mail acesta parcurge un lanț de echipamente electronice care consumă energie. Distanța medie parcursă de email este de 15.000 km, pentru că e-mailul circulă prin zeci de routere, servere și alte computere care consumă energie.  

La fel, contează mult greutatea emailului. Or serverele consumă o cantitate semnificativă de energie electrică necesară nu numai pentru alimentarea cu energie, ci și pentru sistemul de răcire.  

Profesorul Mike Berners-Lee, care printre altele este și fratele lui Tim Berners-Lee, inventatorul internetului, spune că oamenii nu se gândesc la amprenta digitală „pentru că nu văd fum care iese din computere”.  

Nu este cea mai mare problemă, dar poate fi rezolvată 

Totodată, ecologiștii recunosc că, în general, impactul e-mailului nu este cea mai mare problemă cu care se confruntă omenirea. Este o picătură în comparație cu alți contribuitori și este o bună alternativă la poșta obișnuită, care generează de 20 de ori mai mult CO2.  

Profesorul Berners-Lee admite că cifrele privind amprenta de carbon a e-mailurilor este o „estimare aproximativă”, dar spune că prezentarea acestora este o modalitate utilă de a soluționa această problemă.  

Iată 7 măsuri prin care poți reduce amprenta ta de carbon: 

  1. Dacă ai posibilitate, în loc de e-mail, folosește telefonul sau SMS. Sau mai bine: dacă ai posibilitatea, întâlnește-te cu persoana cu care trebuie să vorbești. 
  1. Când ai posibilitatea, alege formatul text în loc de html. Scrisorile în format text sunt în medie de 12 ori „mai ușoare” decât cele în format html.  
  1. Utilizează un hyperlink către fișiere sau informații stocate online în loc să adaugi un atașament. Un e-mail cu un atașament emite 50 g de CO2 față de 4 g fără atașament. 
  1. Șterge adresele de e-mail vechi unde se adună mesaje necitite. Curăță și menține lista de corespondență în mod regulat. 
  1. Dezabonează-te de la e-mailurile pe care nu le citești, dar și de la buletinele informative pe care nu le dorești.  
  1. Limitează lista de contacte. Aceasta te va feri de mesajele inutile. 
  1. Sortează în mod regulat mesajele primite pentru a elimina mesajele inutile. Dacă nu ai timp și nici răbdare apelează la o aplicație automată de sortare a e-mailurilor. 

De asemenea, ecologiștii mai spun că una din cele mai bune modalități de a reduce amprenta de carbon a e-mailului este să cumperi mai puține produse electronice, să folosești aceste dispozitive cât mai mult posibil și să le alegi pe cele care folosesc mai puțină energie electrică. 

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.