Connect with us
"
"

Sănătate

Interviu cu o femeie trans din Republica Moldova / „Este insuportabilă ideea că ai un corp masculin, fiind, în esență, femeie”

Publicat

pe

Toate persoanele trans pe care am reușit să le cunosc prin intermediul GENDERDOC-M au trecut prin perioade în care încercau să-și nege identitatea, să corespundă așteptărilor oamenilor din jurul lor. Încercau să fie ca toți și să se piardă în mulțime. Dar nu e atât de simplu, precum pare.

Pentru Lera a fost extrem de complicat să-și ascundă transsexualitatea, chiar dacă a încercat din răsputeri. Într-un orășel mic, precum este Cahul, să fii transsexuală poate fi periculos nu doar pentru imagine, ci și pentru viață. Lera și-a acceptat identitatea abia când a avut posibilitatea să plece din casa părinților și să închirieze un apartament la Chișinău.

Acum Lera are 22 de ani, este în tratament hormonal pentru transformarea corpului în unul mai feminin și este în proces de trecere a comisiei psihiatrice. Verdictul acestei comisii este pentru Lera unica posibilitatea de a începe o viață nouă, de femeie cu acte în regulă.


Am rugat-o pe Lera să-mi povestească ce este transsexualitatea din perspectiva ei.

Întotdeauna m-am simțit femeie, dar nu aveam curajul nici să citesc informații la tema asta, până în momentul în care am putut pleca de acasă. Părinții au pus dintotdeauna accent pe faptul că sunt bărbat, și cel mai mare dintre frați, prin urmare, așteptau de la mine un comportament corespunzător. Începând cu vârsta de 16 ani, în toată perioada de adolescență, eram obsedată de ideea de a-mi transforma corpul și știam că dacă nu îmi va reuși, unica soluție va fi să plec din viața asta. Nu puteam suporta ideea că voi rămâne în corp de bărbat.

Și-a dat cineva seama despre identitatea ta până în momentul în care ai hotărât să o accepți și să faci tranziția de la un gen la altul?

Eu eram foarte conștientă de faptul că trebuie să-mi ascund identitatea. Făceam tot posibilul să nu atrag atenția, să nu mă deosebesc de alții, dar oamenii dintotdeauna mă priveau cu suspiciune. În școală își băteau joc de mine. De fapt, nimeni nu a venit să-mi spună ceva direct în față, dar erau mereu glume pe seama mea. La colegiu aveam porecla „băiețelul gay”, chiar dacă nu dădeam niciun motiv să mi se spună astfel. Era foarte neplăcut. Nu mi-a reușit să-mi ascund identitatea, oricât de mult încercam.

Cum reușeai să te abții din a-ți exprima identitatea de gen?

Eram activă on-line. Pe rețelele de socializare puteam fi oricine îmi doresc și asta mă ajuta. Și acasă aveam ascunse în dulap câteva fuste. Acasă, de fapt, îmi permiteam un pic mai multă libertate. De exemplu, lenjeria de pat era roză cu „Minie Mouse” și le-am spus părinților că e cadou de la colegele de clasă.

Este absolut insuportabil să trăiești într-un corp străin. Cu cât ești mai aproape de pubertate și vezi că schimbările se produc în direcția opusă celei pe care o aștepți, cu atât mai groaznic devine. Ești în depresie permanentă.

Când ai început procedura de tranziție de la un gen la altul?

Sunt de un an jumătate în tranziție. Pe 10 noiembrie 2017 am luat prima pastilă, iar în ianuarie 2018 am plecat de acasă. De atunci locuiesc cu iubitul meu. Deocamdată fac doar tratament hormonal, dar îmi doresc mult și o operație de modificare a sexului. Nu știu când îmi voi putea permite o operație de acest gen, pentru că este foarte costisitoare și nici nu se face în Republica Moldova. La moment, nu îmi pot permite luxul. Persoanele care au acte românești pot beneficia de această intervenție gratuit în România, pentru că operația este acoperită de polița de asigurare medicală. Eu nu am acte românești, așa că lucrez la modificările pe care le pot obține, trec comisia psihiatrică pentru aprobarea genului cu care mă identific, după care voi lucra la modificarea actelor.

Vorbește lumea că este o procedură foarte complicată. Este adevărat?

În comisia medicală, o mare parte dintre medici sunt chiar foarte de treabă. Unica problemă este că procedura este de lungă durată. Foarte mult timp îmi ia. Comisia îmi va permite să schimb genul, fără îndoială. Partea mai complicată va începe după. Procedura de schimbare a actelor este mult mai anevoioasă. Se face doar prin judecată, voi avea nevoie de avocat, timp, bani. Chiar și în Rusia cea homofobă este suficient acordul comisiei psihiatrice pentru a-ți schimba actele. E o procedură mult mai ușoară decât în Republica Moldova.

Din câte cunosc, tranziția hormonală de la un gen la altul este foarte toxică. Nu e deloc ușor să o suporți.

Tratamentul hormonal este foarte costisitor și are multe consecințe negative. Mi-am distrus glanda tiroidă. O altă consecință este sterilitatea și asta doare, pentru că eu îmi doresc foarte mult copii.

Dar durerea asta nu se compară cu cea pe care am simțit-o în toți acești ani, fiind blocat într-un corp tot mai străin. Înainte să încep transformarea, au fost foarte multe lacrimi, depresie și gânduri suicidale. Este insuportabilă ideea că ai un corp masculine, fiind, în esență, femeie.

În prima lună de terapie hormonală apare o euforie din cauza că ești în așteptarea schimbării miraculoase, dar, după jumătate de an, începi să înțelegi că schimbările se produc foarte lent. Este important să comunici cu psihologul în această perioadă.

Cum reușești să faci față cheltuielilor atât de mari?

Deocamdată este foarte complicat. Nu mă pot angaja la un serviciu calificat, stabil, din cauza lipsei de concordanță între acte și aspectul meu fizic. La vârsta mea nici nu am o experiență bogată de muncă, respectiv oamenii preferă să nu se lege cu mine. Nu au niciun interes să o facă. Acum merg la cursuri de IT, sper că va fi mai ușor pentru că voi putea lucra la distanță.

Cum s-a schimbat viața ta după ce ai început tranziția?

Atitudinea oamenilor se schimbă proporțional cu fizicul meu. Să explici că un bărbat în toată legea este femeie în suflet și de asta are maniere și comportament deosebit este mult mai greu. Atunci când fizicul tău începe a corespunde, oamenii nu mai pun întrebări. Cu cât mai mult fizicul corespunde identității, cu atât este mai bună atitudinea societății.

Înțeleg că nu prea vorbești deschis despre transsexualitatea ta?

În societatea noastră îți apare adesea frica, pentru că întâlnești oameni care, la prima vedere, par de treabă, dar când începi a vorbi despre transsexualitate sau comunitatea LGBT, ai impresia că în fața ta apare un alt om – răutăcios, agresiv. E foarte greu să prevezi cum va reacționa omul când va afla despre identitatea ta. Așa că, aleg să nu vorbesc despre asta deloc.

Cum se comportă oamenii când bănuiesc că ești trans?

Îmi acordă prea multă atenție. Oamenii sunt invazivi, spun cuvinte neplăcute, încearcă să-ți schimbe părerea despre identitatea ta, te conving că ești perversă. Nimeni nu se străduie, cel puțin, să folosească cuvinte etice la adresa ta. Chiar atunci când încearcă să-ți ofere sfaturi prietenești și insistă că-ți vor binele, tot folosesc cuvinte foarte ofensatoare.

Tatăl meu nu știe alt epitet la adresa mea decât „pederast”. Și atunci când vorbesc cu mama și îi explic că nu pot comunica cu el, nu pot sta cu el la o masa, atâta timp cât mă numește așa, mama îmi spune: „Doar știi că așa și este. Tata folosește cuvântul potrivit. Cum ar putea să te numească altfel?” Asta e partea cea mai complicată, când toată lumea te consideră vinovată. Mama îmi spune să nu mă port provocator. Dar în cazul meu, „provocator” poate fi simplul fapt că ies din casă.

Crezi că mai multă vizibilitate a persoanelor trans ar contribui cumva la felul în care te simți în societate, în familie?

Toți oamenii au nevoie de exprimare, doar că nu îmi place cum este reprezentată imaginea persoanelor trans în presă. De regulă, în emisiunile TV despre persoanele trans, nu sunt invitați transsexuali normali, ci trans-dive foarte împodobite, cu un machiaj exagerat. Asta se promovează și oamenii anume așa își imaginează o persoană trans. Eu sunt absolut împotriva acestei imagini. De ce să nu arăți o persoană trans obișnuită? Mai ales după tranziție. Să vadă lumea că nu este nicio diferență între o persoană trans și una cisgender. Îmi pare rău că presa nu prezintă oameni reali. Din acest motiv, pentru majoritatea este suficient să audă primele patru litere pentru a te pune în acea categorie.

Dacă ai putea alege să fii sau nu trans, ai mai alege aceeași cale?

Dacă aș fi avut ocazia să aleg, nu aș fi ales niciodată această cale, cu siguranță. Mi-i indiferent dacă aș fi fost băiat sau fată, dar să fiu în corpul corespunzător. Viața mea ar fi fost mult mai ușoară, nu aș fi trecut prin atâtea probleme, chinuri, depresii.

Ce ai vrea să se schimbe în societatea noastră, astfel încât să te simți mai bine?

Nu vreau să schimb nimic. Vreau să apară o comisie medicală care să lucreze mai repede, cu medici competenți, să-mi pot continua în liniște tranziția hormonală, să mi se ofere actele de care am nevoie și toate astea să se întâmple cu maximă confidențialitate și liniște. Iar societatea să crească singură în ritmul ei.

Interviu realizat de Doina Ipatii

Social

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Publicat

pe

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

33 de pacienți în stare gravă

Alte 295 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 1 în Transnistria. Din numărul total de cazuri, 1 caz este de import (Federația Rusă).

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 17 445 cazuri.

Total teste efectuate în această zi – 1825, dintre care primar – 1320 şi repetat – 505.

Din numărul total de cazuri din această zi, 7 sunt lucrători medicali: medici – 2, asistenți medicali – 3, felceri – 1 personal auxiliar – 1.

În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 din Chișinău, au fost internate 46 persoane cu suspecție la COVID-19.

Starea de sănătate a persoanelor infectate: 437 stare gravă (dintre care 33 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 1083- stare de gravitate medie, ceilalţi pacienţi în stare satisfăcătoare.

Alte 247 persoane au fost tratate și externate. În total, 10 093 persoane s-au vindecat de COVID-19.

Astăzi au decedat încă 12 oameni. Numărul deceselor a ajuns la 572.

Burse de la 1000 lei până la 1600 pentru stagiu de practică în instituțiile medicale implicare în lupta cu COVID-19

Medicii și farmaciștii rezidenți, studenții și elevii înmatriculați la studii în învățământul superior, profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar medical și farmaceutic din contul bugetului de stat, precum și în bază de contract de studii cu taxă, care vor efectua pe parcursul anului 2020 un stagiu de practică în instituțiile medico-sanitare publice antrenate în controlul și combaterea infecției COVID-19, beneficiază pentru anul de studii 2020-2021 de bursă de stagiu de practică în cuantumurile bănești stabilite de Guvern, conform anexei la prezenta hotărâre. Bursa de stagiu de practică se va acorda inclusiv pentru anul de studii 2021-2022, în cazul în care persoana, pe parcursul anului 2021, va efectua un stagiu de practică în condiții similare. Proiectul de lege care prevede această măsură a fost votat astăzi, 3 iulie.

Consecințe nefaste pentru sănătatea copiilor

Ombudsmana Copilului este rezervată față de ideea redeschiderii grădinițelor în condițiile epidemiologice actuale și își reiterează ideea privind redirecționarea către părinții care au copii de vârstă preșcolară a mijloacelor prevăzute per copil în sistemul educațional pentru ca să poată îngriji de micuți în perioada epidemiei.

Avocata Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, e de părere că redeschiderea instituțiilor preșcolare într-o perioadă de constantă creștere a numărului persoanelor infectate cu virusul COVID-19 poate avea consecințe nefaste pentru sănătatea copiilor și părinților acestora. Peste 800 de copii din Republica Moldova s-au îmbolnăvit din luna martie și până joi, 2 iulie, de COVID-19, Totodată, potrivit Ministerului Sănătății, peste 350 de copii testați pozitiv cu COVID-19 se află în prezent în spitale pentru tratament.

Transportul public în Chișinău revine la normal

Primăria Municipiului Chișinău informează că sâmbătă și duminică, 04-05 iulie, a.c., circulația transportului public municipal, troleibuze și autobuze, va fi organizată în regim obișnuit, cu activitate pe parcursul întregii zile.

„Nu pun mâna în foc”

Chicu a declaratla emisiunea „Puterea a patra” de la N4 că cei care au primit amendă de 22 500 de lei în perioada stării de urgență și nu sunt de acord cu ea, ar putea să meargă în instanța de judecată pentru a fi micșorată. „Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională acea limită minimă de 450 unități convenționale. Cei care au achitat amenda, dar nu sunt de acord, au posibilitatea să se adreseze în instanță și să revadă amenda. Dar nu voi pune mâna în foc, nu spun cu siguranță, pentru că sunt detalii juridice și vom reveni cu detalii. Dacă instanța va decide că a fost exagerat și nu trebuia să achite atâta, statul va restitui banii”, a declarat Chicu.

Moldovenii vin și pleacă

În ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 11 760 traversări. Pe sensul de intrare în Republica Moldova s-au înregistrat 5 462 traversări persoane, dintre care 2 460 treceri la frontiera moldo-română, 1 158 treceri la frontiera cu Ucraina și 1 844 treceri aeriene.

În punctele de trecere a frontierei deschise traficului au fost supuse screeningului 11 760 persoane și completate 5 462 fișe epidemiologice individuale. Nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip Covid-19.

Foto simbol: The Moscow Times

Citește mai departe

Social

Despre oameni, destine și deportări, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

Publicat

pe

De către

La 6 iulie Republica Moldova își va aminti, din nou, de calvarul deportărilor. În această zi, în anul 1949, peste 35 de mii de basarabeni au fost încărcați în vagoane de marfă și duși în Siberia, acesta fiind cel mai mare val de deportări pe care l-a cunoscut proaspăta republica sovietică… Ce au fost și de ce au fost posibile deportările? Cum au modelat ele destinele celor rupți, peste noapte, de vatră? Radio Europa Liberă își propune să răspundă la aceste întrebări la o nouă dezbatere organizată vineri, 3 iulie, în cadrul proiectului multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”, realizat cu sprijinul Ambasadei SUA în țara noastră.

Deși de la acele zile au trecut peste 70 de ani, subiectul deportărilor rămâne, în continuare, unul de actualitate. Un motiv ar fi felul în care s-a făcut reabilitarea foștilor deportați, dar și faptul că în societatea noastră există încă suficiente voci care găsesc o justificare pentru acele acțiuni – „așa au fost timpurile, la o adică”.

Cum au fost timpurile, totuși? Și cât de actuală mai este tema deportărilor din Basarabia și Nordul Bucovinei după mai mult de șapte decenii? Au tinerii un interes pentru evenimentele de atunci și de ce această temă rămâne, pentru mulți dintre noi, una delicată? Ce atitudine ar trebui să adoptăm față de susținătorii regimului, cu al căror ajutor au fost trimiși mii de oameni în surghiun și ce lecții am învățat din toate acestea pentru prezent și viitor? În ce măsură politicienii au denaturat istoria deportărilor și avem oare, în zilele noastre, oameni „deportați” pe criterii politice? Sunt subiectele pe care jurnalistul Nicu Gușan, moderatorul dezbaterii și Vasile Botnaru, directorul Biroului Europa Liberă la Chișinău, le vor aborda-diseca împreună cu doi invitați speciali – Viorica Olaru-Cemîrtan, cercetător științific superior și lector universitar la departamentul de Istorie a Artei a Universității Uppsala din Suedia, și Victor Bârsan, ex-redactor-șef la „Revista 22”, fost ambasador al României în Republica Moldova, autor al cărților „Masacrul inocenților”, „Procesul Ilașcu” și „Mineriada din iunie”.

Alături de ei, subiectul va fi evocat prin prisma mai multor materiale jurnalistice realizate de echipa redacțională – „Urmele deportărilor”, o mărturie-document de Nicu Gușan despre deportările din Bucovina de Nord; „Născuți în Siberia”, un film de Eugenia Crețu despre copiii născuți în Siberia din părinți necăsătoriți până la exil și care acum nu au statut de foști deportați; „Spovedania”, un film-mărturie a unui bărbat care a participat la organizarea deportărilor în satul său, de Liuba Șevciuc. De asemenea, vom afla cum au trăit deportările alte popoare – din interviul făcut de Ivan Sveatcenko și Iulia Mihailova cu liderul tătarilor din Crimeea și fostul disident sovietic Mustafa Djemilev; sau cum e să aduci drama deportărilor pe micile ecrane – din discuția lui Alexandu Bordian cu Leontina Vatamanu, regizoarea filmului „Siberia din oase”, lansat de 6 iulie 2019…

Lumea are nevoie de informație. Și lumea are nevoie de memorie. Vă invităm să ne amintim împreună vineri, 3 iulie, la ora 17.00, într-o dezbatere specială „AntiNostalgia”, realizată de Europa Liberă – „Oameni. Destine. Deportări”.

Citește mai departe

Social

Cum va arăta parada pride 2020 în Moldova. Detalii de la Diana Guja

Publicat

pe

De către

De câțiva ani, de când elaborăm „in house” campaniile sociale anuale, cu câteva luni înainte de perioada când trebuie să se desfășoare campania, ne izolăm cu toată echipa undeva în afara orașului pentru două zile și ne scufundăm în discuții. Participă absolut toți și sunt ascultate toate ideile, oricât de halucinante sau suprarealiste ar părea. Plecarea din oraș, în afara mediului de lucru obișnuit, a fost o decizie salvatoare, după experiența anilor în care făceam brainstorming-urile în sala de ședințe a sediului organizației. Pe de o parte, trebuia să ne concentrăm pe un proces creativ, pe de alta – să răspundem la telefoane sau să interacționăm cu vizitatorii centrului. Deși, în final veneam cu idei și concepte, era destul de frustrant și obositor. Or, una din valorile GDM este crarea unei ambianțe de lucru în care sănătatea mintală a angajaților să aibă prioritate maximă.

Enlarge

gdm
Unul dintre evenimentele de anul acesta a fost premiul Strachina de Jmalț. Vezi mai jos videoul de la eveniment

Pentru GDM campania anuală este ca o încheiere firească a unui ciclu de viață și punctul de trecere spre o altă etapă. E momentul când, simbolic, strângem roada activității unui an întreg și ne conectăm într-un mod deosbit cu persoanele din comunitatea LGBT+, dar și cu toți susținătorii și prietenii organizației. Anul ăsta nu a fost diferit, chiar dacă, pentru prima dată și campania, și festivalul Moldova Pride se desfășoară doar online.

Sunt alături, dar nu mă cunoști” e una dintre campaniile sociale din ultimii ani care ne-a scuturat binișor, chiar dacă colegii mei de la GENDERDOC-M au văzut sau trăit povești asemănătoare.

Să fii și să nu poți spune deschis ce ești – e o dramă enormă. Cu atât mai de greu de suportat când nu poți fi pe deplin ceea ce ești în fața oamenilor dragi și, mai ales, în fața familiei.

Noi atât de des și vehement negăm, în noi înșine și în ceilalți, necesitatea de a fi văzuți, încât ajungem să trăim în orbire și să supunem supliciului tot ce iese dincolo de cadrul lucrurilor pe care ne permitem să le vedem. Fie ele în noi sau în alții.

Să fii aproape de cineva, dar să nu-l vezi sau să nu fii văzut, e să trăiești cu jumătate de măsură. Sau poate nici atât.

În această campanie am vrut să ajutăm persoanele LGBT+ să înceapă să trăiască un pic mai mult.

Printre rândurile scrisorilor care ne-au fost trimise se ascund ani de tăcere, în multe cazuri frică, incertitudine, dorință arzătoare de a se destăinui amestacată cu un sentiment puternic de neputință. Un cocktail otrăvitor.

Anya Glazkina читает письмо внучки своей бабушке.«А потом тебя не стало, и я уже никогда не узнаю, правильно ли я поступила, что позволила страху встать между нами, сохранила ли я тебе несколько лет жизни или впустую отравила наши отношения молчанием.»_________Все письма из кампании «Я рядом, но ты меня не знаешь – это письма, написанные ЛГБТ-людьми из Молдовы, живущим или ушедшим близким, которым они не могли открыться. Посредством этих видеороликов мы хотим дать голос им и всем тем, кто продолжает жить в тишине.#SuntOk2020

Geplaatst door Centrul GDM op Zaterdag 13 juni 2020

Când scrisorile, citite de persoane cunoscute, au început să apară în online, autorii și autoarele ne-au scris ceea ce simțeau în momentul în care își auzeau cuvintele rostite. Despre puterea care le-a fost restituită, despre piesele puzzle-ului care se adunau într-un tablou întreg, despre libertate și lacrimi. Multe lacrimi. Pentru că nu e nimic mai important decât să fii văzut și auzit în toată splendoarea ta de om.

Eu știu că prin această campanie noi am reușit să schimbăm viața câtorva oameni. Și asta, credeți-mă, nu e puțin. Acum, după ce toate scrisorile au fost citite, mai avem voci care se vor auzite, oameni care ne scriu și vor să se destăinuie. Și alții, care ne scriu și vor să devină mesagerii cuiva. E uluitor efectul pe care l-au avut aceste scrisori.

Ne-a mai rămas o zi de campanie și din Festivalul Moldova Pride, Ziua Marșului. Chiar dacă în acest an nu putem ieși în stradă cu sutele, așa cum se întâmpla în anii precedenți, oricum vă așteptăm pe toți la un Marș virtual – ieșiți acolo unde sunteți și faceți o scurtă transmisiune live pe rețelele sociale de la marșul vostru personal, cu hash tag-ul #moldovapride2020 sau, dacă nu vreți să vă filmați, să postați o fotografie.

Mesajele noastre rămân neschimbate – fiecare om are dreptul să trăiască în libertate și fără frică, fiecare om, indiferent de identitatea sa, merită să fie iubit, fiecare om vrea să fie văzut și acceptat.

Vă așteptăm la Marș.

Autoare: Diana Guja, comunicatoare GDM

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Educație11 ore în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

Social15 ore în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

Social16 ore în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

Social19 ore în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Lifestyle2 zile în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate3 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031