Clasa politică, mediul experților și realizatorii de emisiuni politice de dezbateri sunt în ultima perioadă concentrați pe un subiect – cum să declanșăm alegerile anticipate. Totodată, și PAS a trimis o solicitare la CC prin care întreabă dacă este posibil ca o dizolvarea Parlamentului să aibă loc după ce este aprobată o declarație cu privire la acest subiect cu votul a minim 67 de deputați (2/3 din membrii aleși). Răspunsul poate fi găsit folosind două instrumente simple: constituția și calendarul.
Constituția Republicii Moldova este destul de clară în privința alegerilor anticipate. Articolul 85 din Constituție spune în 4 articole toată această poveste, când poate fi dizolvat și când trebuie dizolvat organul legislativ. Totodată, în ajutorul lămuririi acestei teze, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a venit cu un articol pe blog încă în îndepărtatul an 2016. De atunci, am schimbat doi președinți, însă ecuația a rămas aceeași.
Cum se dizolvă parlamentul?
Efectiv, decizia de a dizolva Parlamentul o are Președintele în mână. Dar, președintele nu poate face acest lucru de capul său. Pentru a putea dizolva Parlamentul, acesta trebuie să se adreseze la Curtea Constituțională cu o sesizare, prin care să fie constatate anumite circumstanțe. De exemplu, dacă să presupunem prin absurd că Maia Sandu se adresează astăzi, 14 ianuarie 2021, cu o solicitare de a constata circumstanțele de dizolvare, cel mai probabil Curtea Constituțională va spune că ele nu există.
Excepție este doar cazul când expiră mandatul Parlamentului, în preajma alegerilor ordinare, care au loc o dată la 4 ani.
Circumstanțe? Ce circumstanțe?
Revenim aici la articolul 85 din Constituție, care poate fi citat în întregime aici.
„Articolul 85. Dizolvarea Parlamentului”
(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.”
Toate acestea sunt niște condiții în care Parlamentul poate sau nu poate fi dizolvat. Punctele 1 și 2 spun condițiile în care Parlamentul poate fi dizolvat, iar 3 și 4 punctele în care nu poate fi dizolvat.
Astfel, din primele două articole putem deduce următoarele teze.
Parlamentul poate fi dizolvat dacă deputații nu adoptă nici o lege timp de 3 luni, termen ce începe de la ultima ședință în care au fost adoptate anumite proiecte de legi.
Parlamentul poate fi dizolvat dacă deputații nu numesc nici un guvern timp de 3 luni, termen care începe de la data când prim-ministrul și-a dat demisia sau a fost demis prin moțiune.
În cazul celui de al doilea scenariu, când nu există un Guvern, termenul de 3 luni menționat mai sus, poate fi mai scurt, dacă în această perioadă sunt respinse două tentative de înaintare a unui guvern. Astfel, Parlamentul poate fi dizolvat în acest caz, dacă trec 45 de zile, însă nu de la demisia guvernului, dar de la respingerea primei tentative.
Parlamentul poate fi dizolvat doar o dată pe an. Dacă de exemplu au loc alegeri în martie, nu există o majoritate, au loc alegeri apoi prin vară, iulie. Apoi, dacă tot lipsește și atunci o majoritate, atunci, alegerile anticipate noi nu pot avea loc în același an calendaristic.
Dacă e stare de urgență, asediu, război nu se dizolvă nimic.
Scenariul 1
Pe 16 decembrie Parlamentul a plecat în vacanța de iarnă, atunci fiind celebra ședință cu scandal, despre care poți citi aici. Din acel moment, a început, fără voia deputaților, să curgă un termen, și anume cel ce se referă la mecanismul „blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni”. Acest termen expiră pe 16 martie. Începând cu 17 martie, președintele poate deci să trimită o solicitare CC să întrebe dacă se întrunesc condițiile articolului 81, și dacă da, să dizolve Parlamentul. Aici însă sunt experți care spun că această perioadă nu ar trebui să fie includă și vacanța deputaților, ci doar perioada cât timp s-au aflat în sesiune Parlamentară. Efectiv, cum se spune „e cu bătaie lungă”.
Scenariul 2
Pe 23 decembrie Ion Chicu și-a dat demisia, respectiv, din acel moment în calendar a început a curge un alt deadline. Acest scenariu este conținut în articolul 81 și se referă la aspectul „În cazul imposibilității formării Guvernului”. Efectiv, acest termen expiră pe 23 martie 2021. De pe 24 martie 2021, Maia Sandu poate întreba Curtea Constituțională pentru a constata circumstanțele dizolvării Parlamentului. Înainte de a se adresa la Curte, Maia Sandu trebuie să mai facă o rundă de consultări cu fracțiunile parlamentare. După asta, Curtea, poate îi da răspuns că da, și să dizolve Parlamentul.
Scenariul 2 și un pic
Primele două sunt clare. Urmează însă partea anexată la scenariul când nu avem un guvern. Acest scenariu în accepțiunea noastră implică o dată care poate surveni oricând. Prin absurd, să presupunem că azi, 14 ianuarie 2021, când scriem acest articol, Maia Sandu propune o candidatură la funcția de prim-ministru.
Totodată, să presupunem că acel candidat, care deși are 15 zile la dispoziție pentru a forma echipa și programul de guvernare, insistă să vină tot azi, cu o echipă de guvern, și solicită votul în Parlament. Tot prin absurd, Parlamentul se adună în ședință tot azi dar… refuză votul. Atunci, se fixează un nou deadline, de 45 de zile, care ar expira pe 27 februarie 2021. Acest deadline se poate aplica doar dacă în perioada ce urmează,mai este minim încă o solicitare de investire, și ea, desigur respinsă. Tot aici, timp de 45 de zile de la prima încercare deputații pot face solicitări în fiecare zi de investire, nu există o limită de două.
O notă finală. Termenul de 45 de zile de mai sus se circumscrie în cel general de 3 luni. Cel mai clar „a desenat” această schemă chiar ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
E posibilă autodizolvarea?
Pentru că autodizolvarea nu este specificată ca ceva interzis, politicienii dar și mai mulți juriști constituționali au menționat că ea este posibilă. Un scenariu ar fi de exemplu ca toți cei care sunt în Parlament să își depună demisia, iar cei de pe locuri supleante să nu ridice mandatul. Însă în cazul unui parlament ales pe sistem mixt, prin intermediul circumscripțiilor, acest lucru nu este posibil, pentru că CEC-ul, odată ce este vacantă o de funcție de deputat, trebuie să organizeze alegeri noi în acea circumscripție, în cazul nostru, 51 din ele.
PAS-ul propune ca acest lucru să fie posibil, în contextul în care este adoptată în Parlament o declarație în acest sens, votată de 67 de deputați.
Teoretic însă, nimic nu împiedică Parlamentul să voteze o astfel de declarație, iar cu ea să meargă la Curtea Constituțională pentru „a constata circumstanțele” dizolvării.
Încă un argument
Fostul viceministru pe Justiție și ulterior consilier pe teme juridice al lui Ion Chicu, Nicolae Eșanu, a mai precizat încă un aspect în tot această ecuație. Potrivit lui, Maia Sandu ar fi obligată să înainteze în perioada de 90 de zile minim un candidat la funcția de premier.
„Dizolvarea Parlamentului este o sancțiunea aplicată acestuia pentru neexecutarea unor atribuții, în acest caz, pentru neîndeplinirea atribuțiilor care-i revin în procesul de formare a Guvernului. (..) Atâta timp cât Parlamentului nu i s-a înaintat o cerere pentru acordarea votului de încredere acesta nu are cum să aibă vre-o conexiune cu procesul de formare a Guvernului”, spune acesta.
Argumentul lui Eșanu duce la ideea că dacă trec cele 90 de zile fără ca Președintele să numească un candidat la funcția de prim-ministru, cumva Curtea Constituțională ar putea refuza solicitarea Maiei Sandu de a dizolva Parlamentul, întrucât aceasta nu și-a îndeplinit atribuțiile până la capăt. Ultima dată când au trecut 3 luni fără să fie numit un guvern a fost în iunie 2019, când Parlamentul a fost dizolvat la solicitarea lui Pavel Filip, pe baza interpretării că aceste 3 luni sunt 90 de zile.
Respectiv, atunci pentru că Parlamentul nu a numit un guvern timp de 90 de zile (calculate pe 7 iunie), a fost dizolvat. Însă, deoarece mai multe forțe politice majoritare în Parlament – ACUM și PSRM, care au insistat că sunt de fapt 3 luni, au apreciat ca acest termen urma să expire două zile mai târziu, pe 9 iunie.
Cert este că în Republica Moldova, calea spre anticipate nu tot timpul duce la anticipate, ci poate duce și la două guverne timp de o săptămână.
