Republica Moldova face un pas decisiv în protecția drepturilor femeilor. Femicidul va fi incriminat în Codul Penal ca infracțiune distinctă.
Anunțul a fost făcut de vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman în cadrul Platformei internaționale în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, desfășurat la Chișinău.
Evenimentul a fost organizat de Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie în parteneriat cu Consiliul Europei, UNICEF, UN Women, UNFPA Moldova și Ambasada României. Acesta reprezintă o platformă strategică pentru consolidarea cooperării dintre statele membre și pentru promovarea implementării standardelor Convenției de la Istanbul.
Doina Gherman a menționat că, deși termenul „femicid” a fost introdusă în legislație, aplicarea cadrului legal rămâne neuniformă, iar noțiunea, în forma actuală, nu este suficientă pentru a proteja femeile de violență. În acest context, este necesară corelarea cu partea specială a Codului penal, astfel încât fapta să fie incriminată distinct și încadrată corect.
„Noțiunea de femicid va ajuta procurorii și polițiștii să încadreze corect fapta, să colecteze date exacte, să demonstreze motivele de prejudecată și să aplice pedepse mai severe”, a declarat Doina Gherman. Ea a subliniat că această măsură va alinia Republica Moldova la cele mai avansate standarde europene.
În 2024, Poliția a înregistrat 15 976 de raportări ale cazurilor de violență în familie. În 2025 numărul acesta a crescut până la 23 727 de cazuri. Astfel, autoritățile interpretează această dinamică drept un semnal că tot mai multe victime sunt informate cu privire la drepturile lor și, totodată, încrederea acestora în instituțiile statului este în creștere. În același timp, reprezentanții/-tele autorităților au atenționat că această încredere vine și cu o responsabilitate enormă, care îi determină să acționeze mai hotărât.
Sergiu Russu, adjunctul Procurorului General interimar, a menționat că deși în 2025 au fost pornite 850 de cauze penale pe cazurile de violență în familie (cu 12,1 % mai puțin decât în 2024), procurorii au transmis în instanța de judecată cu 5% mai multe cauze penale. Procurorul a atenționat însă că aceste cifre nu reflectă situația reală, or multe cazuri nu au fost raportate.
„Din păcate, în pofida legislației în vigoare, persoanele sunt foarte reticente să denunțe cazurile de violență.”, a explicat procurorul.
Eforturile Republicii Moldova în lupta cu violența în familie au fost evidențiate/menționate de către reprezentanții UE care au participat la eveniment. Irena Guidikova, șefă a Departamentului pentru demnitate umană și egalitate de gen al Consiliul Europei, a declarat că Republica Moldova nu mai este doar un observator în lupta împotriva violenței domestice, ci înregistrează pași în implementarea Convenției de la Istanbul.
„Legislația din Republica Moldova este puternică, dar poate fi consolidată. Așteptăm includerea femicidului în Codul Penal. Nu există soluții rapide, dar cu angajament, consecvență și determinare vor urma și rezultatele”, a punctat Irena Guidikova.
Alina-Ștefania Gorghiu, deputată în Senatul României și fostă ministră a Justiției, prezentă la eveniment, a menționat că violența e un fenomen dinamic, de aceea și dinamica legislației trebuie să fie în permanentă adaptare, ,completare, îmbunătățire. În acest context, deputata a povestit că Parlamentul României a votat în martie curent legea pentru prevenirea femicidului. Aceasta prevede inclusiv mecanisme de colectare și analiză a datelor despre violența împotriva femeilor la nivel național.
O altă lege nouă în România despre care a relatat deputata presupune ca procurorii să continue ancheta din oficiu, chiar dacă plângerea prealabilă în privința unui caz de violență domestică a fost retrasă. „Așa vom proteja cât mai multe femei de un risc care pot fi iminent”, a explicat deputata. Legea survine în condițiile în care foarte multe femei din România și-au retras cererea prealabilă – „nu pentru că nu ar fi fost reală, ci pentru că le era frică, au fost șantajate, li s-au cerut de familia agresorului”
În cadrul evenimentului reprezentanți/-te ai/ale autorităților naționale și organizațiilor internaționale, precum și , experți/-te din domeniuau discutat despre implementarea Convenției de la Istanbul, inclusiv cu suportul partenerilor de dezvoltare, dar și au făcut un schimb de bune practici. Discuțiile s-au axat pe specializarea sistemului de justiție și accesul victimelor la justiție, dezvoltarea politicilor coordonate și a sistemelor informaționale integrate și consolidarea mecanismelor de prevenire și evaluare a riscurilor.
