Există „cancel culture” în Moldova?

Dacă în unele state cancel culture poate însemna încheierea carierei cuiva, se pare că moldovenii au o memorie mai scurtă, iar indignarea lor față de o persoană/eveniment nu ține foarte mult timp. 

Ce înseamnă „cultura anulării”

Cancel culture sau cultura call-out este o formă de boicotare în care cineva, adesea o celebritate sau politician, este eliminat din cercurile sociale sau profesionale dacă o majoritate de oameni consideră că a acționat sau a vorbit, în trecutul îndepărtat sau în prezent, într-un mod controversat, jignitor. Astfel, persoana poate fi îngrădită de la a avea o platformă publică proeminentă sau chiar o carieră, deseori fiind forțată să demisioneze sau să se retragă din activitate. 

Acest fenomen se referă și la companii și branduri, acestea fiind adesea boicotate sau „anulate” din cauza anumitor practici fie rasiste, sexiste sau pentru exploatarea copiilor din țările slab dezvoltate.

Ce NU se anulează la noi

În Moldova, „cultura anulării” nu prea există, dar am încercat să ne amintim de evenimentele sau acțiunile unor persoane publice de la noi care, în alte state, ar fi (sau chiar au fost) „anulate”.

  1. Azart Outlet și prezentarea de modă în pandemie. În ziua în care în Moldova au fost înregistrate cele mai multe decese de până atunci (33 de oameni), Azart Outlet a organizat un eveniment la care au fost invitați mai mulți influenceri din Moldova. Cei prezenți au stat fără măști și nu au respectat distanța socială. De asemenea, numărul de persoane era mai mare decât cel admisibil – 20. În spațiul public au apărut mesaje care au condamnat cele întâmplate. Câteva persoane dintre cele prezente au venit cu scuze publice. Și atât.
  2. Compania Darwin și marketingul sexist. Publicitatea pentru Black Friday la Darwin a stârnit reacții negative din partea publicului care a calificat anunțul ca fiind sexist și discriminator. După câteva zile de tăcere, compania a venit cu scuze publice, instalând un banner pe bulevardul Decebal din Chișinău cu mesajul „Fetelor, scuze…”.
  3. Interpreți care și-au asociat numele, direct sau indirect, cu partide politice. Zinaida Julea, Iurie Sadovnic sau Geta Burlacu sunt doar câteva nume de artiști care, în 2017 apăreau în spoturi video declarând că susțin votul uninominal, un proiect de lege de modificare a sistemului electoral propus de PDM. Și Nicu Țărnă și Dana Marchitan au venit cu mesaje de susținere în cadrul alegerilor pe circumscripții, susținându-l pe Chiril Gaburici.
  4. Dacă ar fi să vorbim de artiști și electorale, ar fi să menționăm numeroasele concerte organizate de diferiți politicieni. Cel mai recent artist care a acceptat să susțină un astfel de concert a fost Carla’s Dream, care a cântat la invitația primarului de Orhei Ilan Șor.
  5. Vip Magazin și oamenii anului. La 22 mai 2021 revista Vip Magazin a organizat Gala Omul Anului 2020, care a adunat „notorietăţi din diverse domenii care au excelat în anul 2020”, se spune în descrierea evenimentului. După anunțarea Oamenilor secolului, în spațiul public au început să apară reacții negative și anume din cauza faptului că Vladimir Voronin a luat acest premiu alături de Valentina Rusu Ciobanu și Nicolae Botgros. Tot mai multe personalități precum Val Butnaru, prezentatoarea Stela Popa, actorul Sergiu Voloc, dar și cântărețul Pasha Parfeni au anunțat că renunță la acest premiu anume din motiv că este o perioadă electorală, unii spunând chiar că acest gest ar fi o încercare de validare a fostului președinte, Vladimir Voronin, care va candida, alături de Igor Dodon, la alegerile parlamentare din iulie.

 

Desigur că în contexte diferite, cancel culture poate fi întrebuințată diferit. În prezent există discuții despre faptul că acest fenomen poate însemna îngrădirea dreptului de exprimare liberă și chiar cenzură. Totuși, cancel culture este și un fel de oglindă societății, o metodă de exprimare a opiniei publice. Astfel, se poate deduce ce și unde este tolerabil și ce nu prea. Dezbaterea despre cancel culture se referă atât la modul în care ne tratăm reciproc, cât și la frustrarea față de lipsa consecințelor reale pentru oamenii puternici.

Studentă la jurnalism în Cluj, a înțeles că mai bună învățătură decât practica nu există și nici mai bună redacție decât Moldova.org nu-i. Și da, chiar o cheamă Eugenia Wetz și are origini poloneze.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.