În ajunul alegerilor parlamentare anticipate, electoratul din Republica Moldova este tentat cu promisiunile electorale ale candidaților la fotoliile de deputat. Per general, angajamentele politice par verosimile și chiar promițătoare, mai ales că partidele declară că știu cum să rezolve toate problemele din țară.
Însă, deși toți se dau mari și tari, doar 5 concurenți (Congresul Civic, PAS, BECS, PDM, PDCM) din cele 22 formațiuni politice înregistrate în cursă au venit cu programe electorale. Alte 12 au prezentat programe sau oferte electorale succinte, fără detalii, iar în cazul a 5 partide – nu a fost identificat niciun document cu angajamentele electorale pentru această campanie.
Moldova.org îți propune să vezi top 10 promisiuni electorale în care, potrivit experților Centrului Expert-Grup, este greu de crezut că pot fi realizate.
1. Pedeapsa cu moartea și confiscarea averii până la generația a treia de rudenie
Pentru corupție la nivel de stat, mișcarea „Speranța-Надежда” propune aplicarea pedepsei cu moartea şi confiscarea averii dobândite ilegal până la generația a treia, iar, în unele cazuri, și a cumetrilor.
De asemenea, formațiunea susține că pentru crime economice trebuie să fie înăsprită pedeapsa până la 101 ani de închisoare. „Celor care spun că pedeapsa cu moartea nu este normal, le amintesc: și în America este pedeapsa cu moartea, și în Singapore. Noi acuma nu ne propunem deodată să eliminăm corupții, scopul nostru e să-i speriem, ca ei să se gândească că nu ne mai jucăm cu dânșii”, spune Andrei Donică, liderul formațiunii.
2. Mossad de Moldova
Blocul electoral „Renato Usatîi” propune crearea unui serviciu de securitate de tipul celui israelian Mossad, recunoscut pentru operațiunile de repatriere a unor criminali. „Oamenii au arătat că susțin ideea mea […] de creare a unei structuri similare Mossad-ului israelian, care va vâna funcționari și demnitari corupți, inclusiv pe cei aflați în vârful puterii”, susține liderul blocului.
Pe de altă parte, Dumitru Pîntea de la Expert-Grup atenționează că Mossad este un serviciu în afara cadrului constituțional, nu se supune niciunei legi care să definească misiunea, obiectivul sau atribuțiile și se subordonează unei singure persoane – prim-ministrului. „Astfel, comparația dată, în condițiile Constituției naționale și în contextul specificului țării, este, cel puțin la moment, irelevantă”, susține expertul.
3. Vom interzice vânzarea pământului străinilor… chiar dacă și acum este interzis
Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) a inclus în programul său electoral adoptarea unui nou Cod funciar, care va interzice vânzarea pământului către străini. Comuniștii și socialiștii spun că așa vor contracara „intenții meschine ale unor politicieni de a liberaliza piața pământurilor”. „Pământurile nu sunt ale noastre, ci ale nepoților și strănepoților noștri”, a declarat Radu Mudreac de la PSRM.
Expertul Stas Madan de la Expert-Grup susține că este o promisiune cel puțin lipsită de relevanță pentru că, în prezent, Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător stipulează clar că investitorii străini nu pot dobândi terenuri cu destinație agricolă și terenuri din fondul silvic pentru a desfășura activitate de întreprinzător.
4. Referendum pentru aderarea la Rusia – „E timpul să ne întoarcem acasă”
Partidul „Patrioții Moldovei” propune desfășurarea unui referendum privind intrarea Republicii Moldova în componența Federației Ruse, „ca subiect federal separat, menținându-și statutul de republică”. Președintele partidului Mihail Garbuz susține că avantajele acestui referendum sunt: reunificarea malurilor stâng și drept ale Nistrului, protejarea valorilor ortodoxe, accesul la o piață economică imensă fără frontiere ș.a. „E timpul să ne întoarcem acasă”, a spus acesta la o conferință de presă.
Expert-Grup cataloghează această acțiune drept „deplasată de la câmpul constituțional, dar și de la posibilitățile practice”. „Reprezentanții partidului menționează că aceasta ar fi soluția pentru depășirea tuturor problemelor noastre, dar nu prezintă date exacte care, eventual, ar putea ajuta la evaluarea impactului unei asemenea măsuri, și nici nu țin cont că Republica Moldova are o viziune de dezvoltare independentă, menționată în cadrul strategic național și în angajamentele luate în diferite acorduri”. De asemenea, experții au observat că inițiativa vine în contradicție cu statutul partidului, unde e scris că pledează pentru integrarea europeană.
5. Fabrici de stat în fiecare raion din țară
Partidul ȘOR propune să fie deschise întreprinderi de stat în fiecare raion. În primul rând, este vorba despre fabrici de procesare a producției agricole. „Fabrici și uzine în fiecare raion înseamnă cel puțin 32 de întreprinderi, mii de locuri de muncă, cu salarii de cel puțin 10 mii de lei și piață de desfacere sigură pentru fermierii locali”, a menționat Ilan Șor.
„Este departe de a fi o soluție viabilă. Pe deoparte, crearea unor întreprinderi de stat la scară largă presupune investiții masive, resurse pe care statul nu le dispune la moment. Pe de altă parte, crearea în masă de noi întreprinderi de stat nu ar face decât să acutizeze problemele actuale ale întreprinderilor de stat și să mărească risipa și pierderile de resurse publice. În plus, o asemenea abordare ar afecta grav și mediul concurențial din economie”, spune Expert-Grup. Experții atenționează că în Programul Național în domeniul concurenței se constată, printre altele, că întreprinderile de stat „sunt protejate de concurență, au o legătură strânsă cu statul și sunt politizate”.
6. Referendum pentru a nu recunoaște datoriile de stat pe creditele ineficiente
Blocul „Renato Usatîi” propune organizarea unui referendum privind „nerecunoașterea de către poporul Republicii Moldova a datoriilor pe creditele ineficiente (care au fost furate de guvernare, care nu au avut efecte pozitive, etc.)”. Potrivit formațiunii, datoria externă a țării constituie cam cât „costă” toată Republica Moldova. „PIB-ul țării noastre este de 6,5 miliarde USD, iar datoria externă a depășit suma de 6,2 miliarde. Dacă creditarea externă va continua în același ritm, atunci, către anul 2015, datoria externă a Moldovei va depăși PIB-ul țării”, se arată în programul blocului.
Experții spun că nu este clar cum poate fi implementată o asemenea măsură în condițiile în care datoria externă publică este contractată în numele Republicii Moldova și este supusă anumitor angajamente internaționale, iar cea privată are la bază o relație contractuală între agenți economici rezidenți și nerezidenți. „Nerespectarea oricăror angajamente, mai ales de natură financiară, poate atrage după sine o serie de sancțiuni, inclusiv excluderea Republicii Moldova din sistemul internațional de plăți”, atenționează expertul Dumitru Pîntea.
7. Revizuim Programul „Pământ” după mai bine de 20 de ani
Partidul Regiunilor promite că va revizui mecanismul de distribuție a terenurilor în conformitate cu Programul Național „Pământ”. „Agricultorii au nevoie de sprijin politic și de voință politică pentru a scoate în scurt timp ramura din impasul creat la momentul actual. Voința politică, în primul rând, începe cu legislația, cu acte legislative, conform cărora mecanismul statului trăiește și funcționează”, susține formațiunea.
Promisiunea este neclară și aproape fantasmagorică, susține Expert-Grup, care precizează că programul prin care proprietatea colectivă a trecut în proprietatea privată are mai bine de 20 de ani și este imposibil de imaginat cum acest concurent electoral ar putea redistribui unele proprietăți deja aflate în proprietatea agricultorilor, fără a încălca Constituția și drepturile deținătorilor de terenuri.
8. Autostrada Iași-Chișinău-Odesa și centrala electrică cu gaz românesc
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune construcția autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Tiraspol-Odesa și începerea proiectării autostrăzii „Ștefan cel Mare” – Bălți-Chișinău-Cahul-Galați. De asemenea, una din promisiunile electorale este construirea, lângă Chișinău, a unei centrale electrice pe gaz pentru a valorifica gazul ieftin românesc.
„Nu par a fi realizabile nici din punct de vedere tehnic, și nici din punct de vedere financiar, în decursul unui ciclu electoral de 4 ani”, susține Expert-Grup. În mai multe țări din Europa există exemple concrete în care dorințele populiste ale liderilor politici de a avea cu orice preț autostrăzi s-au transformat în probleme reale de stabilitate financiară și chiar securitate națională.
„În cazul promisiunii de a construi o centrală electrică pe gaz – atât timp cât gazul românesc nici măcar nu a ajuns la Chișinău, nu poate fi vorba de o centrală pe care gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău să o poată susține nici din punct de vedere tehnic, nici financiar, gazul românesc nefiind neapărat mai ieftin”, menționează expertul Dumitru Pîntea.
9. Proiectul „Knijka” și anularea a circa 150 de taxe și impozite
Partidul „Acasă Construim Europa” (PACE) propune proiectul „Knijka”, prin care vor fi întoarse economiile pierdute după prăbușirea URSS la un coeficient de 1 leu la 1 rublă. „Oamenii au fost furați pe nedrept în anii 90, iar acum a venit timpul să le purtăm de grijă”, spune formațiunea. De asemenea, PACE propune anularea a circa 150 de taxe și impozite și transformarea lor într-un impozit unic.
„În lipsa unor calcule clare care să prezinte impactul unei asemenea reforme, prioritatea dată pare o declarație destul de populistă și lipsită de suport logic”, susține Expert-Grup. Potrivit economiștilor, în lipsa unor acțiuni clare și acoperiri financiare, programul propus de PACE arată mai mult a declarații electorale și cam atât.
10. Pensia. Cine dă mai mult?
Partidele politice au organizat o adevărată licitație pentru pensionari, care sunt cei mai activi votanți. Astfel, avem următoarele promisiuni:
PAS – pensie minimă de 2000 lei;
PDCM – ridicarea pensiei minime la nivelul minimului de existență (2088 lei) și oferirea de „pensia a 13-a” pentru persoanele cu o pensie sub minimul de existență;
- Blocul „Renato Usatîi” – pensie de 2500 lei;
- Platforma DA – pensie minimă de până la 3000 lei;
- AUR – pensie minimă de 3500 lei;
- PUN – pensie minimă de 4000 lei;
- PDM – dublarea pensiei medii timp de 4 ani;
- BECS – indexarea pensiilor cu cel puțin 20%, de două ori pe an.
Experții economici de la Expert-Grup spun că angajamentul PAS, dar și cele ale PDCM, implică cheltuieli de circa 4,3 miliarde lei pentru primul an și de 14-15 miliarde lei pentru 4 ani de mandat, ceea ce este un efort bugetar semnificativ, dar nu imposibil de realizat. Însă promisiunile PDM, BECS sau Platforma DA pornesc de la cheltuieli bugetare adiționale de minim 30 miliarde lei pentru 4 ani de mandat, ceea ce, în actualul cadrul bugetar, este de neimaginat cum ar putea fi implementat.
