Atacul direct al Rusiei contra Ucrainei aduce o rundă nouă de sancțiuni contra Kremlinului. Însă există deja voci care spun că aceste sancțiuni sunt prea „moi”, principala critică fiind că nu este utilizată „opțiunea nucleară”, adică excluderea Rusiei din sistemul SWIFT.
Într-o conferință de presă ținută astăzi dimineață la Washington, președintele Joe Biden a anunțat prima rundă de sancțiuni. Principalele ținte de această dată sunt două cele mai mari instituții financiare ale Rusiei, Sberbank și VTB. Cele două instituții aveau zilnic în jur de 46 de miliarde de dolari în operațiuni financiare, care acum vor fi drastic afectate. O altă parte se referă la faptul că instituțiile financiare ale SUA vor închide orice corespondent al Sberbank și subsidiare, iar orice tranzacție în dolari va fi automat respinsă dacă implică această bancă. Afectate vor fi companii din sectorul transport sau sectorul IT.
Totodată, toate depozitele financiare VTB din SUA vor fi înghețate. Afectate de sancțiuni vor fi și companii precum Otkrîtie, Sovcombank, Novikombank.
De asemenea, Statele Unite a sancționat și mai multe persoane din anturajul lui Vladimir Putin, prin înghețarea tuturor conturilor deținute pe teritoriul Statelor Unite și aplicarea interdicțiilor de intrare în țară.
Sancțiunile UE
În ajunul invaziei lui Putin în Ucraina, Uniunea Europeană anunțase un pachet de sancțiuni ca răspuns la recunoașterea independenței teritoriilor secesioniste din regiunile Donețk și Luhansk ale Ucrainei și la decizia ulterioară de a trimite trupe rusești în aceste zone.
UE anunța că va extinde măsurile restrictive la toți cei 351 de membri ai Dumei de Stat a Rusiei, care au votat la 15 februarie în favoarea apelului adresat președintelui Putin de a recunoaște independența autoproclamatelor „republici” Donețk și Luhansk.
În plus, vor fi impuse măsuri restrictive specifice unui număr suplimentar de 27 de persoane și entități importante, care au jucat un rol în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei. Printre acestea se numără:
- factori de decizie, cum ar fi membri ai guvernului, care au fost implicați în deciziile ilegale;
- bănci și oameni de afaceri/oligarhi care sprijină financiar sau material operațiunile rusești pe teritoriile Donețk și Luhansk sau care beneficiază de pe urma acestora;
- ofițeri militari de rang înalt, care au jucat un rol în acțiunile de invazie și de destabilizare;
- persoanele responsabile de conducerea unui război de dezinformare împotriva Ucrainei.
Printre măsurile restrictive se numără înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri la dispoziția persoanelor și entităților incluse pe listă. În plus, o interdicție de călătorie aplicabilă persoanelor incluse pe listă le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.
La pachet era și introducerea mai multor interdicții, precum:
- importul de bunuri din zonele care nu sunt controlate de guvernul ucrainean din regiunile Donețk și Luhansk;
- furnizarea serviciilor turistice;
- exportul anumitor bunuri și tehnologii;
- restricții privind comerțul și investițiile legate de anumite sectoare economice.
Anunțul cu privire la sancțiuni era făcut pe 23 februarie, 16:00, ora Moldovei. La 24 de ore de la anunț, după invazia lui Putin, UE anunța că se alătură demersului SUA de a sancționa Rusia. În ajunul acestui anunț, cancelarul german Olaf Scholtz anunța că proiectul Nord Stream 2 este suspendat și nu va fi certificat în viitorul apropiat.
Totuși, potrivit lui Joseph Borell, șeful diplomației europene, comunitatea nu este gata să meargă până la capăt cu sancțiunile dure și anume cu excluderea Rusiei din sistemul SWIFT. O asemenea excludere ar însemna că nicio persoană fizică sau juridică înregistrată în Federația Rusă nu va putea face tranzacții internaționale prin acest sistem.
Ajută sancțiunile?
Un argument folosit de cei care spun că sancțiunile impuse de occident nu își ating scopul este de fapt și numărul acestora de-a lungul timpului. De obicei, la sancțiunile anunțate de Statele Unite, atât UE, cât și Marea Britanie s-au alăturat cu demersuri similare, deși în unele cazuri, precum importurile de energie – gaz natural și petrol, europenii nu impuneau niciodată sancțiuni. Începând cu 2012, Statele Unite a adoptat Legea Magnițki, care devenea un instrument de impunere a sancțiunilor direct pe mai mulți funcționari ruși și banii acestora.
Ulterior, în 2014, ca urmare a anexării Crimeii, SUA au impus sancțiuni asupra a 735 de persoane. Totodată, au fost impuse atunci și sancțiuni pentru mai multe sectoare precum finanțe, energie și apărare.
Apoi, în 2016, ca urmare a acuzațiilor de interferență a Rusiei în alegerile din Statele Unite, au mai fost introduse o serie de sancțiuni. Atunci, printre cei sancționați era și omul de afaceri rus Evgheni Prigojin și Agenția de Cercetări pe Internet, fiind acuzați de deținerea așa-numitor „fabrici de trolIi”, care amplificau disensiunile interne în Statele Unite.
În 2018 și 2020, ca urmare a implicației Rusiei în otrăvirea lui Serghei Skripal și Alexei Navalnîi cu substanța Noviciok, au mai fost introduse un set de sancțiuni. Atunci erau impuse restricții în exportul armelor și bunurilor controlate de organele de securitate ale Federației Ruse.
Sancțiuni au fost impuse împotriva rușilor și în 2018, împotriva a 20 de persoane care ar fi făcut afaceri cu Coreea de Nord, dar și ar fi fost implicate în conflictele din Siria și Venezuela.
Cert este că aceste sancțiuni nu funcționează, Rusia continuând agresiunile. Totodată, cel mai probabil, Vladimir Putin a luat în calcul și existența unor noi sancțiuni în cazul unei invazii a Rusiei în Ucraina.
De exemplu, în cazul excluderii SWIFT, există un precedent cu Iran, care a fost exclusă din sistem în 2012. Iranul a pierdut atunci circa 30% din valoarea exporturilor, efectele fiind devastatoare pe termen scurt. Rusia este dependentă de acest sistem din cauza că e un exportator de gaze naturale și petrol. În 2014, când Rusia ocupase Crimeea, țările occidentale analizau excluderea Rusiei din sistemul SWIFT. Totodată, în acel an, mai multe bănci din Rusia au fost puse pe lista neagră de Statele Unite, iar Visa și MasterCard au oprit serviciile pentru băncile vizate.
În anii ce au urmat, rușii au lansat propriul sistem de plăți „Mir”, deținut de banca centrală a Rusiei, care în prezent deține 24% din toate tranzacțiile domestice. Pe termen mediu, SWIFT poate fi înlocuit de Rusia, cel puțin la ei acasă, cu sistemul SPFS, lansat tot în 2014 de Rusia. De asemenea, Rusia se poate alătura unui sistem similar din China, Clips System.
