„Dragă M., am trecut prin abuz sexual și mă urăsc când îmi amintesc de el.”

Dragă M.,

Deseori am avut perioade în care mă simțeam singură, perioade în care mă gândeam că nimeni nu mă iubește și că sunt singură pe acest pământ sumbru. Toate aceste gânduri le-am avut și înainte, atunci când am făcut o obsesie pentru tutun și nu-mi vedeam existența fără el nici măcar pentru o zi. Atunci nu înțelegeam de ce mai trăiesc dacă nu consum zilnic tutun, până o experiență neplăcută m-a afundat și mai tare în prăpastia urii pe care o purtam față de mine. Această experiență a fost un abuz sexual.

Nimeni nu m-a putut ajuta în acel moment, nici măcar eu nu m-am putut ajuta și eram conștientă de asta pe tot parcursul acelui abuz. Dar totuși nu am putut riposta. Speram la ceva sau cineva care nu a venit niciodată să mă salveze.

Eram înconjurată de cei mai dragi oameni din viața mea, de religia mea, în locul cel mai sfânt, și nimeni, nici măcar Dumnezeu nu m-a putut ajuta.

După acea perioadă m-am străduit să trec peste abuz, despre care cunoșteau doar câteva prietene și alte persoane care m-au judecat. Când rămâneam singură cu mine pentru perioade mai lungi și nu vorbeam cu nimeni, cu niciun prieten, intram în mici perioade depresive. Plângeam și mă simțeam goală și singură, fără viață.

Am avut și câteva episoade de stres și atunci încercam să-mi tai venele. Asta a mers, dar nu m-a ajutat cu nimic. În prezent, mă simt la fel de singură și fără scop. Atunci când întâmpin situații grele, gândul că aș putea muri și că voi scapă așa de ele mă bucură enorm. Mi-e frica totuși.

Mi-am dat seama într-o zi că nu mai pot suporta atingerile nimănui pe corpul meu și asta mă face să mă urăsc și mai tare – faptul că sunt așa de slabă și vulnerabilă și că acel abuz m-a traumatizat atât de tare. Mă urăsc atunci când îmi aduc aminte de acel incident. Încep să plâng, mă urăsc pentru că plâng, mă urăsc pentru că simt durere și vinovăție, mă urăsc pentru că sunt atât de traumatizată și urăsc oamenii, pentru ca doar oamenii m-au rănit atât de tare și m-au transformat într-o epavă.

RĂSPUNSUL

Îți mulțumim că ai avut încredere și ne-ai transmis acest mesaj.

Atunci când apare violența sexuală, poate fi dificil de înțeles de ce s-a întâmplat acest lucru. De obicei, te poți întreba: „Ce am făcut ca să merit asta?” sau „Ce aș fi putut face pentru a preveni acest lucru?”. Este o reacție firească, însă trebuie să știi că oricine poate fi agresat sau hărțuit sexual și că nimeni nu invită și nu merită abuz. Pur și simplu nu are cum să fie vina ta.

Violența sexuală este o experiență traumatică semnificativă, care poate avea un impact semnificativ asupra viziunii despre lume și te poate face să te simți mai vulnerabilă. Acest tip de abuz este șocant de comun în societatea noastră. Aproape 1 din 5 femei sunt violate sau agresate sexual la un moment dat în viața lor, adesea de o persoană pe care o cunosc și în care au încredere.

Indiferent de vârstă sau sex, impactul violenței sexuale depășește cu mult orice vătămare fizică. Trauma de a fi violată sau agresată sexual poate fi zdrobitoare, lăsându-te să te simți speriată, rușinată și singură sau afectată de coșmaruri, flashbackuri și amintiri neplăcute. Lumea nu se mai simte ca un loc sigur. Nu mai ai încredere în ceilalți. Nici măcar nu ai încredere în tine.

Îți poți pune la îndoială judecata, stima de sine și chiar sănătatea ta. Te poți învinovăți pentru ceea ce s-a întâmplat sau să crezi că ești „murdară” sau „stricată”. Relațiile se simt periculoase, intimitatea – imposibilă. Și pe deasupra, la fel ca multe supraviețuitoare ale violului, s-ar putea să te lupți cu sindromul de stres posttraumatic, anxietate și depresie.

Ceea prin ce treci este o reacție normală la traumă. Sentimentele tale de neputință, rușine, deficiență și autoînvinovățire sunt simptome, nu realitate. Indiferent cât de dificil ar părea, profesioniștii în sănătate mintală te pot ajuta să-ți recâștigi sentimentul de siguranță și încredere și să înveți să te vindeci.

Această vindecare necesită timp și fiecare individ își revine în mod diferit – în ritmul său și în felul său. Vindecarea nu este o călătorie liniară. În unele zile te poți simți copleșită, iar în altele – mai bine. Procesul fiecărei persoane este unic și valabil.

Fiecare om experimentează agresiunea sexuală în mod diferit. Nu există o modalitate corectă sau greșită de a simți sau de a face față situației. Recuperarea după agresiunea sexuală necesită timp, iar procesul de vindecare poate fi dureros. Dar îți poți recâștiga simțul controlului, reconstrui stima de sine și te poți învăța să te vindeci în urma acestei traume cu ajutorul psihoterapiei și a tratamentului medicamentos. Deși recomandarea de bază este să te adresezi după ajutor profesioniștilor în sănătate mintală, vom încerca să îți oferim câteva recomandări, pe care ai putea să le aplici pentru autosprijinire și autoîngrijire.

Îngrijirea de sine poate lua mai multe forme și se poate concentra pe bunăstarea fizică, emoțională și/sau spirituală. Fie că este vorba de activități pe care le desfășori singură sau împreună cu prietenii, familia, îngrijirea de sine te poate ajuta să faci față efectelor pe termen scurt și lung ale traumei.

Vorbește cu cineva în care ai încredere. Este obișnuit să crezi că dacă nu vorbești despre ce s-a întâmplat, nu s-a întâmplat cu adevărat. Dar nu te poți vindeca atunci când eviți adevărul, iar ascunderea adaugă și mai multe sentimente de rușine. Oricât de înfricoșător este să te deschizi, acest lucru te va elibera. Cu toate acestea, este important să fii selectivă. Cel mai potrivit este cineva care oferă sprijin, este empatic și calm. Dacă nu ai pe cineva în care ai încredere, mergi la un psiholog sau psihoterapeut sau discută cu medicul de familie (dacă simți că poți).

Lucrează cu sentimentul de neputință și izolare. Trauma te lasă neputincioasă și vulnerabilă. Este important să-ți reamintești că ai puncte forte și abilități de adaptare care te pot ajuta să treci prin momente grele. Una dintre cele mai bune moduri de a-ți recupera sentimentul de putere este să-i ajuți pe ceilalți: fă voluntariat, donează sânge, contactează un prieten care are nevoie de ajutor sau fă un act de caritate.

Lucrează cu sentimentele de vinovăție și rușine. Chiar dacă înțelegi din punct de vedere intelectual că nu ești de vină pentru acel viol, s-ar putea să te lupți cu un sentiment de vinovăție sau rușine. Aceste sentimente pot apărea imediat după abuz sau după o perioadă mai lungă. Dar pe măsură ce recunoști adevărul a ceea ce s-a întâmplat, va fi mai ușor să accepți pe deplin că nu ești responsabilă. Nu ai adus abuzul asupra ta și nu ai de ce să-ți fie rușine. Aceste sentimente vin adesea din concepții greșite, cum ar fi faptul că nu ai oprit abuzul. Nu te judeca pentru această reacție naturală la traumă. Ai făcut tot ce ai putut în circumstanțe extreme. Dacă ai fi putut opri abuzul, ai fi făcut-o. Este firesc să te și întrebi dacă ai omis semnele de avertizare. Însă de vină este doar atacatorul și trebuie să ții minte asta. El este cel care ar trebui să se simtă vinovat și rușinat, nu tu.

Lucrează cu amintirile dureroase. Experiențele traumatice precum abuzul sexual pot determina blocarea sistemului nervos într-o stare de alertă maximă. Atunci devii hipersensibilă la cei mai mici stimuli. Flashbackurile, coșmarurile și amintirile intruzive sunt extrem de frecvente. Pentru a reduce stresul acestor episoade și a amintirilor dureroase, încearcă să anticipezi și să te pregătești pentru declanșatoare. Declanșatoarele obișnuite includ datele aniversare, persoane sau locuri asociate cu abuzul, anumite vederi, sunete sau mirosuri. Dacă știi ce declanșatoare pot provoca o reacție supărătoare, vei fi într-o poziție mai bună de a înțelege ce se întâmplă și de a lua măsuri pentru a te calma. Fii atentă la semnalele de pericol pe care ți le transmite corpul tău. Corpul și emoțiile îți oferă indicii atunci când începi să te simți stresată și nesigură. Aceste indicii includ senzația de tensiune, ținerea respirației, gânduri accelerate, dificultăți de respirație, bufeuri, amețeli și greață. Ia măsuri imediate pentru a te calma.

Nu este întotdeauna posibil să previi flashbackurile. Dar dacă simți că pierzi contactul cu prezentul și că abuzul sexual se întâmplă din nou, există acțiuni pe care le poți lua. Acceptă și asigură-te că acesta este un flashback, nu realitate. Evenimentul traumatizant s-a încheiat și ai supraviețuit. Iată un scenariu simplu care poate ajuta: „Mă simt panicată/speriată/copleșită pentru că îmi amintesc de violul/agresiunea sexuală, dar când mă uit în jur, văd că atacul nu are loc chiar acum și, de fapt, nu sunt în pericol”.

Ancorează-te în prezent. Tehnicile de ancorare te pot ajuta să te concentrezi pe aici și acum, nu pe ce s-a întâmplat atunci. De exemplu, încearcă să te așezi pe scaun, atingând ferm podeaua cu picioarele, iar cu mâinile să-ți strângi genunchii sau să descrii lucrurile pe care le vezi în jur.

Reconectează-te la corpul și sentimentele tale, deoarece sistemul nervos este într-o stare de hipersensibilitate în urma traumei. O metodă ar fi să blochezi ceea ce simți. Însă, atunci când blocăm emoțiile neplăcute, se blochează și cunoașterea de sine și capacitatea de bucurie. Astfel ajungem prin a fi deconectați atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic – să exiști, dar nu să trăiești pe deplin. Pentru a te recupera după abuz, trebuie să te reconectezi la corpul și sentimentele tale, deși acest lucru este înfricoșător în urma unei traume sexuale. În multe feluri, violul îți transformă corpul în inamic, ceva care a fost încălcat și contaminat, ceva pe care s-ar putea să-l urăști sau pe care vrei să-l ignori. De asemenea, este înfricoșător să te confrunți cu sentimentele intense asociate cu abuzul. Dar, deși procesul de reconectare poate fi amenințător, acesta nu este periculos. Sentimentele, deși puternice, nu sunt realitate. Ele nu te vor răni și nu te vor înnebuni. Adevăratul pericol pentru sănătatea ta fizică și psihică vine din evitarea lor. Odată ce revii în contact cu corpul și sentimentele tale, te vei simți mai în siguranță, mai încrezătoare și mai puternică.

Poți obține acest lucru prin următoarele tehnici:

  • Mișcare/dans/sport/yoga. Ritmul poate fi foarte vindecător. Ne ajută să ne relaxăm și să recâștigăm un sentiment de control asupra corpului nostru. Orice combină ritmul și mișcarea va funcționa.
  • Meditația de tip mindfulness. Poți practica meditația oriunde, chiar și în timp ce mergi sau mănânci. Concentrează-te pur și simplu pe ceea ce simți în mișcarea prezentă, inclusiv orice senzații și emoții corporale.
  • După viol, s-ar putea să te simți inconfortabil cu atingerea umană. Dar atingerea și actul de a fi atinși este un mod important prin care dăm și primim afecțiune și confort. Poți începe să te redeschizi contactului uman prin masaj.

Rămâi conectat. Este obișnuit să te simți izolată și deconectată de ceilalți în urma unui abuz sexual. S-ar putea să simți nevoia să te retragi de la activitățile sociale și de la cei dragi. Dar este important să rămâi conectată la viață și la oamenii cărora le pasă de tine. Sprijinul din partea altor persoane este vital pentru recuperarea ta. Dar amintește-ți că sprijinul nu înseamnă că trebuie să vorbiți întotdeauna despre ceea ce s-a întâmplat. Să te distrezi și să râzi cu oameni cărora le pasă de tine poate fi la fel de vindecător. Participă la activități sociale, chiar dacă nu ai chef. Fă lucruri „normale” cu alți oameni, lucruri care nu au nicio legătură cu trauma sexuală. Reia legătura cu vechii prieteni. Dacă te-ai retras din relațiile care au fost cândva importante pentru tine, fă efortul de a te reconecta. Fă-ți prieteni noi. Dacă locuiești singură sau departe de familie și prieteni, încearcă să-ți faci noi prieteni.

Odihnește-te și ai grijă de tine. Vindecarea de traume sexuale este un proces treptat, continuu. Nu se întâmplă peste noapte și nici amintirile traumei nu dispar vreodată complet. Acest lucru poate face viața să pară dificilă uneori. Dar există mulți pași pe care îi poți lua pentru a face față simptomelor reziduale și pentru a reduce anxietatea și teama. Fă-ți timp pentru a te odihni și a restabili echilibrul în corpul tău. Asta înseamnă să iei o pauză când ești obosită și să eviți tentația de a te pierde aruncându-te în activități. Evită să faci ceva compulsiv, inclusiv munca. Dacă întâmpini probleme în a te relaxa, poți folosi tehnici de relaxare precum meditația și yoga. Consumă media într-un mod echilibrat și fii atentă la ce conținut urmărești. Evită vizionarea oricărui program care ar putea declanșa amintiri proaste sau flashbackuri. Acestea includ lucruri evidente, cum ar fi știri despre violența sexuală și emisiuni TV și filme cu caracter sexual explicit.

Ai grijă de tine fizic. Este întotdeauna important să mănânci corect, să faci sport în mod regulat și să dormi mult, dar acestea sunt cu atât mai importante atunci când te vindeci de traume. Exercițiile fizice, în special, pot calma sistemul nervos traumatizat, pot ameliora stresul și pot ajuta să te simți mai puternică și să-ți poți controla corpul.

Evită alcoolul și drogurile. Evită tentația de a te automedica cu alcool sau droguri. Consumul de substanțe agravează multe simptomele traumei, inclusiv amorțeala emoțională, izolarea socială, furia și depresia. De asemenea, acestea interferează cu tratamentul și pot contribui la probleme acasă și în relațiile tale.

Și în final, cere ajutor profesionist și ai încredere că te poți vindeca!

Poți apela cu încredere la specialiștii în domeniul sănătății mintale, care activează în cadrul centrelor comunitare de sănătate mintală din Moldova

Rubrica „Dragă M.” este realizată de Moldova.org în parteneriat cu proiectul moldo-elvețian MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”. Răspunsurile la scrisorile primite de la cititori sunt pregătite de specialiști în sănătate mintală.

Oricine ne poate scrie anonim despre problemele cu care se confruntă, completând acest formular, având și posibilitatea să lase o metoda de a fi contactați pentru întrebări de concretizare din partea specialistei/ului în sănătate mintală care va prelua cazul. Confidențialitatea datelor cu caracter personal este asigurată.

Ilustrație de Natalia Gârbu

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.