Decât pâine – mai bine nimic. Cum poți ajuta păsările pe timp de iarnă

Vin frigurile în Moldova și, odată cu acestea au de suferit și păsările sedentare care sunt în căutarea hranei pe timp de iarnă. Am vorbit cu Silvia Ursul, co-fondatoarea Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) despre cum putem ajuta păsările și, mai ales, despre cum să nu le dăunăm în această perioadă. Iată câteva specii care rămân să ierneze la noi în țară și au nevoie de ajutorul nostru: pițigoii, vrăbiile, țiclenii, câneparii, ciocănitorile de stejar, sticleții, cintezele, etc.


Hrana potrivită: semințe neprăjite și nesărate

 Cel mai simplu mod de a ajuta păsările iarna este să le lăsăm hrană, iar cel mai important este să alegem hrana potrivită. „Aproape toate păsările sedentare de la noi trec iarna pe un meniu granivor, adică mănâncă semințe. Toamna, de obicei, se coc aproape toate fructele și legumele și există multe posibilități de a găsi semințe și cereale pe câmpuri. Așadar, putem ajuta păsările sălbatice oferindu-le semințe crude, neprăjite și nesărate, exact așa cum le-ar găsi în natură”, spune Silvia Ursul.

Așadar, păsările pot fi hrănite cu: semințele de floarea soarelui, semințe de dovleac, in, susan, cânepă, cereale (grâu, orz, ovăz, mei, mălai), fructe sau pomușoare (mere, stafide, coji de morcov, foi de varză, fructe de pădure culese toamna și uscate, măceș, păducel), nucifere (nuci, alune, arahide). 

Unt sau slănină

Pe timpuri geroase e binevenit să le lăsăm, în hrănitoare, în curte sau pe pervaz, mâncare mai grasă, cum ar fi unt sau slănină sau alt tip de grăsime de origine animală.

Lăsăm hrană mereu în același loc

De asemenea, dacă decidem să umplem hrănitorile păsărilor, trebuie să fim responsabili și să nu întrerupem acest obicei, deoarece păsările învață că această sursă de hrană este disponibilă și nu mai caută în alte părți. „Căutarea hranei și umblatul dintr-un loc în altul pentru găsirea acesteia înseamnă un consum de energie ridicat pentru păsări – ele, practic, pot să piardă energie esențială pentru a căuta o fărâmă cât de mică de mâncare” spune Silvia. Cele mai predispuse acestui pericol sunt păsările de dimensiuni mici, precum pițigoii, vrăbiile, țiclenii, sticleții, cintezele.

Sticlete. Sursa foto: Vitalie Ajder/SPPN

În nopțile de iarnă, ele pot să piardă până la 30-40% din energia corporală încercând să se încălzească, ceea ce este un efort uriaș. „Dimineața, păsările vor începe să-și caute urgent de mâncare, și iată anume acum le putem ajuta prin a pune la dispoziție mâncare în hrănitoare.”

Pițigoi de stuf. Sursa foto: Gheorghe Țîcu/SPPN
Cinteză de iarnă. Sursa foto: Gheorghe Țîcu/SPPN

Decât pâine – mai bine nimic

Un produs foarte periculos pentru păsări și fauna sălbatică în general este pâinea și produsele derivate. Animalele sălbatice nu au proteina necesară pentru a digera aluatul„Pâinea pe care le-o oferim păsărilor pur și simplu nu le oferă energia necesară supraviețuirii, pentru că nu conține substanțe nutritive care să poată apoi fi convertite în energie a corpului. Pâinea le oferă o senzație de sațietate, le amăgește foamea cum ar veni, iar când ajung în situația de a-și ține de cald, nu au cum, deoarece nu au cu ce”, explică Silvia.
Pentru noi, într-adevăr, pâinea este un aliment fără de care nici o masă nu pare posibilă, dar pentru păsări e un aliment dăunător. „Decât pâine – mai bine nu le oferim nici o hrană, le lăsăm să fie cu adevărat sălbatice și să-și caute singure de mâncare,” sfătuiește co-fondatoarea SPPN.

O hrănitoare pentru păsări se poate cumpăra la orice magazin zoo, se poate construi sau chiar improviza una.

Sursa foto: Pinterest

Ce soluții au găsit alte țări pentru a-și proteja păsările

Canada promovează ecoturismul, ceea ce include și urmărirea și observarea păsărilor rare. Astfel, turiștii achită ca să poată vedea păsări, și păsările rămân în siguranță, în habitatul lor.

Guvernele României și a Bulgariei remunerează fermierii care lasă grâne pe câmp, ca hrană pentru păsări pentru perioada rece a anului. România chiar a publicat un ghid care să ajute fermierii să implementeze corect măsurile de protecție ale gâștei cu gât roșu, specie declarată vulnerabilă.

Anul trecut, guvernul Indiei a propus un plan de 10 ani, cu soluții pe termen lung, mediu și  scurt pentru protecția păsărilor, după ce în mediul online au apărut fotografii cu păsări în pânze de plastic, ciocul blocat în capace, etc. Una dintre soluțiile propuse este limitarea extinderii pământurilor arabile, lucru care înseamnă distrugerea habitatelor speciilor.

Foto miniatură: Andrei Lazarchevici/SPPN

Studentă la jurnalism în Cluj, a înțeles că mai bună învățătură decât practica nu există și nici mai bună redacție decât Moldova.org nu-i. Și da, chiar o cheamă Eugenia Wetz și are origini poloneze.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.