Creativitate, idei originale și productivitate – asta se cere în multe anunțuri de angajare la un loc de muncă, fie în Republica Moldova sau în oricare alt colț al pământului. Dar acolo unde procrastinarea este văzută ca un lucru rău, se pare că nu există spațiu de idei inovatoare.
Dar există specialiști care demonstrează că anume procrastinarea permite minții să producă lucruri uimitoare și sporește productivitatea.
Dacă istoria creativității ne învață ceva, asta ar fi că ideile grozave vin adesea atunci când ne așteptăm cel puțin. De exemplu, Wolfgang Amadeus Mozart spunea că melodiile noi îi veneau în minte în timp ce se plimba într-o trăsură frumoasă sau se culca să se odihnească. „Mi se pare imposibil să spun de unde vin la mine și cum ajung. Cert este că nu pot să le fac să vină când îmi doresc”, a scris Mozart.
Nu doar Mozart a experimentat cu procrastinarea. Matematicianul francez Poincaré spunea că descoperirile sale s-au produs în timp ce călătorea cu autobuzul sau mergea pe malul mării. Agatha Christie zicea că ideile pentru romanele polițiste au venit adesea în timp ce spăla vasele sau făcea baie. În autobiografia sa, Agatha scria că „invenția, după părerea mea, provine direct din trândăvie, posibil și din lene”, scrie BBC.
Psihologii par să fie de acord, venind cu dovezi puternice că ideile creative au mai mari șanse să apară după o perioadă de „incubație” – timp în care te concentrezi la ceva cu totul diferit de munca pe care o faci zilnic.
Gândirea liberă
Există multe motive pentru care o perioadă de incubație ar putea duce la perspective noi și ingenioase. Conform uneia dintre teoriile principale, acest lucru depinde de puterea minții inconștiente: atunci când ne detașăm de sarcina noastră principală, creierul continuă să caute soluții în subconștient, până când apare o soluție.
O perioadă de incubație ne permite să câștigăm o oarecare distanță psihologică față de sarcina noastră, iar acest lucru ne poate ajuta să revenim la problemă cu o nouă perspectivă. În mod curios, incubația poate funcționa cel mai bine atunci când mintea este distrasă cu o sarcină antrenantă, dar relativ ușoară, astfel încât să i se ofere suficient spațiu pentru ca gândurile și mintea să poată hoinări liber.
În 2012, psihologul Benjamin Baird și colegii au pus această idee la încercare cu un experiment ingenios. Participanților li s-a cerut mai întâi să facă un test de creativitate numit „sarcina utilizărilor neobișnuite”. Scopul era ca studenții să găsească cât mai multe utilizări neobișnuite pentru un obiect obișnuit cum ar fi o cărămidă.
După câteva minute de brainstorming, a venit timpul pentru o perioadă de incubație. Tuturor li s-a dat 12 minute. Unui grup i s-a dat un exercițiu simplu: i s-a arătat un șir de cifre și studenții au trebuit să spună dacă cifra era pară sau impară. Acest exercițiu este asemănător cu a face o treabă de uz casnic, cum ar fi spălatul vaselor: necesită un pic de concentrare, dar oferă mai mult spațiu pentru gânduri ca să hoinărească.
Celui de-al doilea grup i s-a dat o sarcină mai grea. Li s-a cerut să memoreze pe o perioadă scurtă de timp niște cifre. Efortul mental necesar se egalează sau e mai aproape de gândirea concentrată pe care o facem în mod normal la locul de muncă și nu lasă mult spațiu ca gândurile să rătăcească în capul nostru.
Un al treilea grup nu a făcut nimic.
După ce perioada de incubație de 12 minute s-a încheiat, toți acești participanți au făcut încă o dată testul inițial și le-a fost evaluată originalitatea soluțiilor.
Beneficiile îndeplinirii activităților neexigente în timpul incubației au fost impresionante și participanții din primul grup au arătat o creștere cu 40% a creativității ideilor lor despre ce ar putea face neobișnuit cu o cărămidă.
Nu au existat însă beneficii pentru participanții care nu au făcut nimic în timpul incubației sau pentru cei a căror minte a fost mai ocupată cu provocarea memoriei.
Procrastinarea moderată poate oferi o mai mare creativitate, potrivit unui studiu al profesorilor americani de management Jihae Shin și Adam Grant.
Aceștia au solicitat participanților la studiu să vină cu niște idei despre cele mai bune modalități prin care un student antreprenor ar putea cheltui 10 mii de dolari pentru înființarea unei noi companii, iar ulterior au trebuie să scrie o propunere de afacere. Pentru a-i tenta să procrastineze, participanților li s-au dat și linkuri cu filmulețe amuzante de pe Youtube, pe care le-ar putea accesa oricând în timpul exercițiului.
În rezultat, oamenii care au luat câteva pauze scurte pentru a viziona clipurile au avut tendința de a veni cu idei mult mai creative decât cei care au luat pauze mai puține sau pauze mai lungi, susținând ideea că nivelul moderat de distragere a atenției poate dezlănțui gândirea inovatoare.
Cum să pierzi timpul în mod creativ
De exemplu, cercetătorii de la Stanford, Marily Oppezzo și Daniel Schwartz, au descoperit că mersul pe jos stimulează gândirea divergentă (gândirea care generează idei creative prin explorarea soluțiilor, ea apare spontan și curge liber), oferind perspective noi asupra oricăror probleme care ocupă mintea cuiva.
Noul sediu al companiei Apple, care a fost deschis în mai 2017, poate fi exemplul perfect în acest sens. Apple Park este circular și are o circumferință de 1,6 km și un diametru de 461 metri, și angajații sunt încurajați să folosească acest spațiu pentru activități diverse, pentru a spori creativitatea și productivitatea. Și se pare că funcționează: Apple este cea mai valoroasă companie din lume, evaluată la două trilioane de dolari SUA și este citată în mod regulat ca fiind una dintre cele mai inovatoare companii.
Deși nu toate companiile își pot permite spații interactive, managerii pot promova procrastinarea moderată în alte moduri, cum ar fi programarea pauzelor regulate de cafea în cadrul ședințelor sau un pui de somn, așa cum se întâmplă în birourile Google. Există dovezi că perioadele scurte de somn pot crește, de asemenea, creativitatea atunci când te gândești la o problemă întruna, scrie BBC.
Avem nevoie de o gândire inovatoare mai mult ca oricând. Dar acest lucru va fi posibil doar dacă permitem minții conștiente să găsească diversiune și să rătăcească liber din când în când.
Autorii acestui articol sunt David Robson (autorul cărții „The Intelligence Trap: Revolutionize Your Thinking and Take Decisions Wiser”) și Loizos Heracleous (profesor de strategie la Warwick Business School și membru asociat la Universitatea din Oxford. Este autorul Janus Strategy).
Traducere: Georgeta Carasiucenco
