Cum să obții bani de la primărie pentru proiecte comunitare

Vrei un teren de joacă sau de sport în localitatea ta, dar nu știi de unde să găsești resurse financiare? Primăriile pot implementa bugetarea participativă – alocă o sumă de bani, iar cetățenii vin cu idei de proiecte care pot fi finanțate.  

Bugetul participativ permite cetățenilor să se implice în luarea deciziilor privind dezvoltarea localității lor. Primăria alocă în acest scop o parte din bugetul anual, iar locuitorii vin cu propuneri de proiecte pentru care vor fi cheltuiți acești bani. 

Cetățenii se întâlnesc la discuții publice locale sau tematice cu autoritățile publice locale, cu vecinii, unde discută despre lucrurile pe care vor să le schimbe în localitatea lor. Apoi depun la Primărie propunerile comune pentru a fi verificată fezabilitatea lor. Punctul culminant este votul popular pentru selectarea propunerilor cetățenilor care vor fi realizate de autoritățile locale.  

Potrivit activistei civice Vlada Ciobanu, bugetarea participativă este o mică școală a democrației. „Înseamnă rezolvarea unor probleme locale […], dar înseamnă și un proces prin care cetățenii învață cum funcționează bugetul orașului și administrația publică locală în general. Participanții deprind abilități de mobilizare a comunității, de revendicare a drepturilor și simt că pot influența lucrurile”, explică organizatoarea comunitară din cadrul asociației „Primăria mea”. 

Comuna Coșnița, Dubăsari, a implementat bugetarea participativă încă în anul 2016, după ce o asociație obștească locală a câștigat un proiect finanțat de Ambasada Regatului Unit în Republica Moldova, 200 de mii de lei fiind alocație de ambasadă și 100 de mii – din bugetul primăriei Coșnița.  

Atunci în concurs s-au înscris 10 inițiative locale. Șase dintre ele au primit finanțare chiar din prima etapă a programului, printre care: club de sport pentru tinerii din s. Pohrebea, dotarea echipelor de fotbal, instalarea coșurilor de gunoi, amenajarea unui teren de joacă pentru copii, costume tradiționale pentru colectivul artistic de amatori din Coșnița, amenajarea fântânilor din Pohrebea, parcări pentru biciclete la instituțiile publice și altele.  

Totuși, această practică s-a oprit în 2017, odată cu încheierea parteneriatului cu Ambasada Regatului Unit. Primarul Alexei Gafeli spune că luxul de a continua o astfel de practică și-l poate permite doar localitățile cu bugete mari.  

Funcționarul recunoaște că în ultimii trei ani au economisit bani ca să repare și să aducă până la varianta albă o porțiune de drum de doi kilometri, pentru care au plătit 1,5 mln lei. „Deciziile consiliului local cu privire la bugetarea participativă au rămas în vigoare, doar că acoperire financiară pentru linia asta de bugetare participativă noi nu avem. Bugetul disponibil pentru necesitățile locale este de circa un milion de lei”, povestește Gafeli. 

„Este un instrument cu adevărat util și ajută la implicarea comunității locale în treburile publice, în viața comunității, în general. Și trezește interesul, cultura oamenilor din societatea civilă față de tot ce este public. În general, oamenii încep să prețuiască și să respecte infrastructura publică. Îi ajută să înțeleagă cum funcționează autoritatea publică locală și devin mai implicați în treburile primăriei. De asemenea, autoritatea locală care implementează un asemenea proiect este mai responsabilă față de cetățeni”.

 

Mai mulți bani, proiecte mai mari 

 Cu cât e mai mare bugetul local, cu atât este mai mare și bugetul destinat cetățenilor. De exemplu, orașul Florești are un buget de 32 de milioane de lei în 2021. Primăria a alocat 100 de mii de lei pentru bugetarea participativă. Au aplicat nouă proiecte, însă doar cinci dintre ele au fost câștigătoare. De exemplu, în oraș urmează să apară un scuar în fața Casei de Creație, unde tinerii vor putea desfășura activități în aer liber. O altă propunere de proiect care va fi finanțată de autoritățile locale este amenajarea unui teren de joacă în curtea unui bloc din oraș. 

Municipiul Cahul a alocat anul acesta aproape un milion de lei pentru bugetarea participativă. Din acești bani urmează să fie finanțare 12 proiecte precum: toalete publice, spațiu de fitness pentru locuitorii din Cotihana, câteva terenuri de joacă și de sport și altele. Majoritatea proiectelor au primit câte o sută de mii de lei. 

Totuși, bugetele mai mari permit realizarea unor proiecte mai mari. Asta ne arată orașul Cluj, care a avut un buget total de puțin peste 167 milioane de euro în 2019. De exemplu, anul acesta au dat în exploatare Skatepark-ul Rozelor, care a costat aproximativ 639 mii de euro, proiect selectat în 2018 în cadrul votării participative. 

Enlarge

parcul-rozelor
Proiectul Parcului Rozelor

În cadrul proiectului, a fost extins parcul și anume suprafața de agrement de la 1 050 de m2 la 2 157 m2. Noua zonă de agrement cuprinde: 

– spații verzi pe o suprafață de 730 m2; 

– 30 arbori noi plantați; 

– sistem modern de iluminat ambiental și general cu LED; 

– ansamblu interactiv din cuburi; 

– bănci și mese; 

– cișmele. 

Iar fericirea costă puțin, deocamdată, pentru noi. Primarul comunei Coșnița ar reveni la bugetarea participativă „dacă am fi mai bogați”. Iar bogat ar însemna cu cel puțin 150-200 de mii de lei, sumă potrivită „pentru ca niște proiecte locale, într-un sat, să fie viabile”, spune primarul. 

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.