Începând cu anul curent, persoanele fizice din Republica Moldova, care prestează servicii în mod independent în mai multe domenii de activitate, vor putea activa în baza unei noi legi, cunoscute drept „Legea freelancerilor”. În total, legea include persoane care prestează servicii independente în 40 de domenii de activitate: de la programatori, fotografi, arhitecți, la bone, lăcătuși, prestatori de servicii de curățenie și meșteșugari.
Potrivit noii legi, freelancerii se vor înregistra la Agenția Servicii Publice, într-un registru de stat al antreprenorilor independenți, vor plăti un impozit unic, iar în schimb vor beneficia de asigurare medicală și servicii sociale.
Unii freelanceri deja au salutat adoptarea acestei legi, însă spun că unele aspecte ar trebui totuși modificate. Până în prezent peste 200 de antreprenori independenți și-au înregistrat deja activitatea.
Dacă vrei să te regăsești pe lista freelancerilor cu acte în regulă, iată ce ai trebui să faci:
De la ce să începi
Pentru început, dacă desfășori o activitate economică independentă și vrei să obții statutul oficial de freelancer, trebuie să te înregistrezi la Agenția Servicii Publice (ASP).
Procedura de înregistrare de stat se face online. Deci, cererea se depune pe site-ul ASP, însă pentru depunerea cererii este necesară semnătura electronică. De asemenea, la depunerea cererii trebuie să deții un act de identitate valabil. Accesul digital la serviciu mai este facilitat de EVO și MCabinet, care îți oferă un punct unic de intrare.
Timp de 24 de ore, ți se va atribui un număr de identificare de stat IDNO, iar datele despre înregistrare vor fi înscrise în Registrul de stat al unităților de drept (RSUD).
Este important de știut că, la data înregistrării în RSUD, vei fi luat la evidență la Serviciul Fiscal de Stat, Biroul Național de Statistică, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Casa Națională de Asigurări Sociale.
Aceasta nu e totul…
Pentru a presta servicii în calitate de antreprenor independent este necesară deschiderea unui cont bancar dedicat pentru activitatea de freelancer. Deci, potrivit noii legi, freelancerii nu sunt obligați să ducă evidența contabilă sau să depună declarații fiscale. Plata taxelor se va face prin contul bancar dedicat, iar evidența veniturilor va fi gestionată automat de Serviciul Fiscal de Stat.
De ce este important acest cont bancar? Freelancerii vor plăti un impozit unic de 15% pentru veniturile care nu depășesc 1,2 milioane lei. Acest impozit unic include toate obligațiile fiscale principale: impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale de stat și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală. Astfel, în loc ca tu să achiți separat impozitul pe venit, contribuțiile sociale sau cele de asigurare medicală, se va achita o singură taxă, iar Fiscul le va repartiza către fondurile corespunzătoare.
Pentru veniturile care depășesc plafonul de 1,2 milioane lei se va aplica un impozit unic de 35%.
Nici aceasta nu e totul
Reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat ne-au precizat că, în activitatea lor, freelancerii pot utiliza atât case de marcat, cât și sisteme informatice pentru înregistrarea operațiunilor de casă, cu sau fără imprimantă fiscală. Indiferent de opțiunea aleasă, toate echipamentele de casă și de control trebuie să fie înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat și conectate la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”. La încasarea plăților în numerar pentru prestarea serviciilor, freelancerii sunt obligați să utilizeze echipamentul de casă și de control conectat la acest sistem și să emită bon de casă (bon fiscal). Casele de marcat, precum și sistemele informatice pentru înregistrarea operațiunilor de casă, sunt necesare doar pentru freelancerii care desfășoară operațiuni în numerar.
Ce ar mai trebui să știi
În timp ce Republica Moldova a optat pentru o lege separată ce reglementează activitatea independentă, ce a primit statut neoficial de „legea freelancerilor”, în mai multe state, activitatea acestor persoane este reglementată de zeci de ani de coduri fiscale și de alte legi deja existente. Țările respective oferă structuri fiscale și reglementări atractive pentru freelanceri, fie prin taxe mai mici, fie prin proceduri clare de înregistrare și protecție legală.
De exemplu, Franța, care încă în 2009, a introdus statutul de auto-entrepreneur, care presupune un regim fiscal simplificat, taxe mici, raportare ușoară. Deși nu este denumit explicit „legea freelancerilor”, acest cadru este conceput și funcționează în mod efectiv pentru activitatea freelancerilor.
În Germania, freelancerii au statut de Freiberuflerrecunoscut legal de mult timp, care oferă anumite avantaje fiscale, dar este însoțit de reguli stricte. În SUA, freelancerii sunt încadrați ca independent contractors și pentru ei nu există o lege federală unică, dar în 2017 în New York City a început să fie aplicată prima lege modernă axată strict pe protecția freelancerilor, numită Freelance Isn’t Free Act .
În general, cuvântul „freelance” vine din limba engleză și a fost menționat pentru prima dată în romanul Ivanhoe de Walter Scott. În roman acest cuvânt descria un soldat mercenar, care nu avea un stăpân, dar își oferea serviciile celui care plătea. De-a lungul timpurilor acest cuvânt a început să fie folosit cu sens figurativ pentru orice profesionist care lucrează pe cont propriu.
„Vrem să aducem mai mulți oameni în economia legală”
De ce a fost nevoie de o astfel de lege? Fosta ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării, Stela Nistor declara la momentul adoptării proiectului de lege că scopul principal este să se aducă mai mulți oameni în economia legală și să fie susținută creșterea economică sustenabilă. De altfel, tot atunci ministra a menționat că în Republica Moldova sunt peste 400 de mii de persoane neîncadrate oficial în câmpul muncii. „Prin această reformă, ne propunem să creăm un mediu mai favorabil pentru freelanceri, să le oferim drepturi clare și protecție socială, fără a le îngrădi flexibilitatea de care au nevoie”, a mai spus ea.
Experta asociată în economie politică a Comunității WatchDog, Mihaela Sirițanu, explică că prin formalizarea acestor activități statul de fapt își propune creșterea veniturilor la stat. Totodată, experta este de părere că noua lege este ușor aplicabilă din punct de vedere administrativ, însă nu este la fel de ușor aplicabilă economic pentru toate tipurile de activități.
„Ea este optimă în mod clar pentru servicii digitale și intelectuale, precum IT, design, consultanță, marketing online, unde munca se desfășoară online, veniturile sunt bancare și constante, iar costurile sunt reduse; în aceste cazuri, taxa unică de 15% „all inclusive” funcționează bine și nu creează fricțiuni”, explică ea.
În schimb, potrivit ei, pentru meșteșugari, persoanele implicate în servicii de curățenie sau alte activități locale, unde munca este adesea sezonieră, veniturile sunt neregulate, iar costurile – materiale, transport, echipamente – sunt semnificative, „aplicarea devine dificilă din punct de vedere economic: impozitul pe venit, fără deducerea cheltuielilor, poate fi mai împovărător decât impozitarea pe profit”.
„Din acest motiv, pentru aceste categorii Întreprinderea Individuală rămâne, în practică, o soluție mai potrivită, chiar dacă presupune mai multă birocrație”, mai spune ea.
„Plafonul de 1,2 milioane e prea mic”
Un subiect sensibil al acestei legi este plafonul stabilit de stat de 1,2 milioane de lei, pentru care este garantat impozitul unic de 15 %. Traian Ciobanu, expert IT, care a fost unul din puținii freelanceri care și-a exprimat opinia față de această lege, a atenționat că plafonul de 1,2 milioane de lei stabilit de lege este prea mic și ar trebui ridicat până la 100 mii de euro, adică circa 2 milioane de lei. De ce? Expertul IT a explicat că, deși salută adoptarea acestei legi, care aduce o claritate în acest domeniu, acest plafon de 1,2 milioane de lei nu este setat corect, pentru că freelanceriilor care vor înregistra un venit ce va trece de acest plafon financiar le va fi mai profitabil ca să se înregistreze ca un SRL și să activeze într-un IT Park decât să se înregistreze ca un freelancer.
„Cred că acest plafon ar trebui mărit”, a argumentat el. Potrivit lui, impozitul de 35% pentru venitul ce depășește suma de 1,2 milioane lei este prea mare. „Sunt țări care oferă taxe mult mai mici. Și în cazul persoanelor tinere care pot să călătorească…lor le e mai convenabil să stea șase luni în țări ca Thailanda sau Vietnam care oferă taxe mult mai mici”, susține el.
În plus, expertul optează și pentru posibilitatea ca din veniturile impozitate ale freelancerilor să li se deducă cheltuielile ce țin de atragerea clienților noi, cum ar fi călătoriile de afaceri sau participarea la conferințe, cheltuielile de studii.
„În prezent, plafonul de 1,2 milioane lei (≈60–65 mii euro) este deja comparabil cu unele praguri din UE pentru regimuri simplificate (de exemplu, plafonul de ~77 mii euro pentru servicii în Franța), deci nu este „nealinat” în sens strict”, explică experta Mihaela Sirițanu. Potrivit ei, diferența este că, „în Moldova, depășirea plafonului duce la un salt foarte abrupt de la 15% la 35%, în timp ce în multe state UE tranziția este mai graduală sau există alternative fără penalizare fiscală imediată”.
„În acest context, majorarea plafonului spre 100.000 euro nu ar însemna doar „aliniere” numerică, ci o creștere a competitivității practice pentru freelanceri cu venituri internaționale, deoarece ar reduce presiunea de a se opri artificial sub plafon sau de a migra forțat către alte forme juridice. Cu alte cuvinte, Moldova este deja aliniată la pragurile inferioare din UE, dar o limită mai mare ar face regimul mai atractiv în competiția regională”, a explicat experta.
Totodată, experta atenționează că din perspectivă comparativă, impozitul unic de 15% nu este cel mai competitiv din UE. „Este mai avantajoasă decât în multe state din Europa de Vest (Franța, Italia, Olanda), unde povara fiscală totală a freelancerilor depășește frecvent 30–40%, dar este mai puțin atractivă decât în țări precum Bulgaria, Cehia care oferă regimuri fiscale mai ușoare pentru munca independentă”, atenționează Mihaela Sirițanu.
„Nu am știu că a fost aprobată această lege”
Olesea Covali prestează servicii în domeniul arhitectural. Ne-a spus că nu a știut despre adoptarea noii legi a freelancerilor. Până acum pentru a presta aceste servicii și-a deschis un SRL.
„Am văzut că modificările ce au vizat patentele și atunci m-am gândit ce aș putea întreprinde. Nu am mers pe calea deschiderii unei întreprinderi individuale pentru că m-am gândit că în viitor acestea ar putea fi anulate la fel ca patentele, de aceea am deschis un SRL”, ne-a explicat ea. Potrivit ei, firma care a deschis-o presupune multe cheltuieli de activitate, inclusiv achitarea unui contabil și plata taxelor. De aceea și costurile pentru prestarea serviciilor sunt mai mari.
„Dar voiam să fiu o persoană care activează în câmp legal, de aceea am deschis firma. Poate dacă știam că va apărea o astfel de lege nici nu deschideam firma”, ne-a povestit ea.
De aceea, noutatea despre aprobarea acestei legi a bucurat-o foarte mult. „Este foarte binevenită”, ne-a spus ea.
Olesea spune că impozitul unic de 15% pentru venitul de 1,2 milioane de lei i se pare unul rezonabil, asta dacă se ia în considerare că din acești bani vor fi achitate primele pentru asigurarea socială și cea medicală. Cât privește impozitul de 35% aplicat pentru veniturile ce depășesc suma de 1,2 milioane lei i se pare mare. „E aproape jumătate din câștig. Chiar dacă eu în activitatea mea nu depășesc această sumă, mi se pare mult”, afirmă ea.
