Cum luptă Italia cu Mafia. 7 exemple uimitoare de transformare socială a bunurilor confiscate

La 24 martie, exact după o lună de la începerea războiului din Ucraina, Guvernul din Italia a anunțat că va aloca peste 600 de proprietăți pentru cazarea refugiaților ucraineni. Este vorba de vile, conace, apartamente și hoteluri confiscate de la clanurile mafiote, cum ar fi Cosa Nostra, ‘Ndrangheta sau Camorra. Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Confiscate din Criminalitatea Organizată (ANBSC), instituție care gestionează bunurile confiscate în Italia, a precizat că numărul proprietăților oferite pentru cazare ar putea fi majorat. 

Italia are cea mai vastă experiență de confiscare a bunurilor infracționale din UE. În 2020, statul a confiscat bunuri în valoare de 1,5 miliarde euro. În 2021 valoarea acestora s-a ridicat la 1,9 miliarde de euro, o sumă aproape echivalentă cu Produsul Intern Brut al insulei Sfânta Lucia din Caraibe, în anul 2020. 

Cifrele sunt impresionante mai ales că, potrivit legislației din Italia, toate bunurile infracționale confiscate sunt reutilizate în scop social, ceea înseamnă că sunt alocate asociațiilor, cooperativelor sociale, autorităților locale pentru a fi folosite de cetățeni.

Moldova.org îți  prezintă cinci exemple uimitoare de reutilizare a bunurilor confiscate în Italia.

1. Cascina Caccia : cum ferma unui lider mafiot a devenit un spațiu al tinerilor

La 26 iunie 1983, procurorul Bruno Caccia, magistrat antrenat în lupta cu mafia, se întorcea la Torino din afara orașului. Aproape de miezul nopții mașina sa a fost atacată. Bruno Caccia a fost asasinat cu 17 gloanțe, la ordinul lui Domenico Belfiore, liderul local al clanului ‘Ndrangheta, care activa în regiunea Torino. Legenda spune că, atunci când a dat ordinul de asasinare, Domenico Belfiore se afla la ferma sa luxoasă din San Sebastiano da Po, o comună din provincia Torino. Peste 10 ani Domenico Belfiore a fost capturat și condamnat la închisoare pe viață, iar bunurile sale, deși erau scrise pe numele fratelui său, Francesco, au fost confiscate. Printre acestea se numără ferma din San Sebastiano da Po. 

Decizia finală de confiscare a fost anunțată în 2003, municipalitatea localității devenind proprietara bunului. Familia Belfiore a părăsit însă ferma abia în 2007. Aceasta a încercat să evite confiscarea pe toate căile posibile, organizând chiar și o campanie de strângere de semnături. Situația a devenit atât de gravă, încât a fost numit un executor judecătoresc care împreună cu forțele de ordine au eliberat ferma. Familia a plecat distrugând tot ce a putut.

În luna mai a acelui an, municipalitatea a atribuit ferma asociației Abele Group și Asociației Acmos, care au promis că vor crea un spațiu de educație pentru tineri, care va fi și un centru temporar pentru tinerii aflați în dificultate. Astfel, a luat naște Cascina „Bruno și Carla Caccia”, numită în memoria lui Bruno Caccia, și a soției sale Carla, și ea o victimă a Mafiei. 

Proprietatea confiscată de la liderul mafiot includea și o fermă din secol al XIX-lea de 850 m.p. cu construcții adiacente și un hectar de teren. Asociațiile au renovat construcția și hambarul de circa 200 m.p. Pe acoperișul construcției adiacente a fost instalat un sistem fotovoltaic. În imobil au fost create 25 de locuri de cazare, care au fost puse la dispoziția vizitatorilor. Asociațiile au îngrijit plantația de aluni aflată pe teritoriul fermei, au creat o grădină de legume și o prisacă pentru cincizeci de familii de albine. Au adus și câteva animale de fermă.

Cascina „Bruno și Carla Caccia” se axează pe două linii principale de activitate: cea educațională și cea de producere. Astfel, 6-7 mii de studenți din toată Italia și de peste hotare vizitează în fiecare an Cascina Caccia, unde participă la ateliere și conferințe educaționale. De asemenea, aici vin minorii care au avut probleme cu justiția. Pe de altă parte, ferma își acoperă cheltuielile în mare parte datorită grădinii de legume. În plus, alunele colectate sunt date la prelucrare la fabricile de cofetărie. Mai mult, mierea din stupină este scoasă la vânzare. Astfel, proprietatea fostului lider mafiot a devenit o moștenire a tuturor, un punct de întâlnire, un spațiu educativ și productiv.

2. „Fiori di campo”: un sat ecologic, creat pe un teren confiscat de la un mafiot

La începutul anilor `90, autoritățile din Peninsulă anunțau despre arestarea lui Vincenzo Piazza, un apropiat al Cosa Nostra, care se ocupa de spălarea banilor murdari ai clanului. El își reinvestea banii în imobiliare. După arestarea acestuia, oamenii legii au confiscat peste 60 de imobile, peste o mie de apartamente, zeci de depozite și construcții. În lista bunurilor confiscate figura și un teren de un hectar cu 5 vile. Terenul se afla în localitatea Marina di Cinisi, nu departe de Palermo, și acolo își avea reședința de vară familia Piazza. Vilele erau construite pe unul din cele 10 hectare. „Contabilul” Cosa Nostra l-a cumpărat cu 30 de milioane de lire între anii ‘70-’80. 

Terenul cu cele 5 vile a fost atribuit primăriei Marina di Cinisi abia în 2012, întrucât fiul lui Piazza a contestat decizia de confiscare a bunurilor familiei. După aprobarea deciziei definitive, municipalitatea a decis să acorde proprietatea cooperativei sociale Libera-Mente. Aceasta a promis să o transforme într-un sat ecologic, care va promova turismul social. Peste doi ani ani, proiectul prezentat de cooperativa socială a câștigat premiul național Edison Start 2014 și 100.000 de euro la categoria „Dezvoltare socială și culturală”.

Astfel, a luat naștere „Fiori di Campo”, un mini-sat ecologic și eficient din punct de vedere energetic și foarte popular în rândul turiștilor aflați în căutarea unui stil sănătos de viață. Aici au fost instalate panouri solare, deșeurile reciclabile sunt transformate în biomasă, iar apa de ploaie este reciclată. A fost creată o grădină organică, iar cei care merg în vacanță la „Fiori di campo”, pe lângă faptul că se bucură de legumele și fructele organice, mai pot participa la ateliere de reciclare și reutilizare. Satul ecologic este deschis tuturor categoriilor de turiști, prioritate însă li se acordă categoriilor defavorizate – persoanelor cu dizabilități, vârstnicilor și persoanelor mai puțin înstărite. Totodată, „Fiori di Campo” găzduiește conferințe și întruniri pe teme sociale.

3. Muncitorii au transformat o fabrică confiscată de la Mafie într-o bijuterie a economiei 

În toamna lui 2014, Comisia Europeană a invitat compania Calcestruzzi Ericina Libera din Italia la Bruxelles, ca să povestească despre practica sa de valorificare a deșeurilor de construcții. 

Calcestruzzi Ericina Libera, firmă specializată în producerea betonului cu sediul în orașul Trapani din Sicilia, este cunoscută nu doar consumatorilor din sudul Italiei, ci și tuturor organizațiilor implicate în lupta antimafie din Italia. Aceasta pentru că în anii 90, organele de drept au constatat că fabrica aparținea clanului mafiot, condus de Vincenzo Virga, unul din liderii Cosa Nostra. În martie 1994, carabinierii din Trapani au desfășurat „operațiunea Petrov”, arestând zeci de membri ai Cosa Nostra și sechestrând mai multe bunuri ale lui Virga.

În anul 2000, instanța decide confiscarea definitivă a companiei Calcestruzzi Ericina, însă Virga, care avea relații cu funcționari de rang înalt, a făcut tot posibilul ca fabrica să nu poată fi transmisă în uz social. 

Abia peste 10 ani, a fost decretată sistarea activității companiei Calcestruzzi Ericina, iar întreprinderea este încredințată muncitorilor care lucrau acolo și care între timp au înființat cooperativa Calcestruzzi Ericina Libera.  

Noua cooperativă a aprobat un plan de restructurare a întreprinderii, dar și de creare a unei noi stații de valorificare a deșeurilor din materiale de construcții. Imediat ce a fost pusă în funcțiune stația, întreprinderea a început a prelucra deșeurile care provin de la demolări, construcții și reconstrucții. Astfel, în loc să ajungă în gropile de gunoi controlate tot de Mafie, deșeurile au început a fi aduse la fabrică, unde sunt transformate în produse noi – materiale pentru construcția parcărilor, fundații de drumuri sau chiar beton nou. Tehnologia care stă la baza acestui proiect se numește ROSE. Aceasta permite reciclarea a până la 97% din materialele de construcție destinate gropilor de gunoi.

4. „Buncărul-castel” al unui mafiot, transformat într-o pizzerie

La începutul anilor ‘80, la periferia orașului Lecco, din regiunea Lombardia, Italia de Nord,  s-a deschis un restaurant rafinat. În fața acestuia, seară de seară, se adunau mașini de lux. Restaurantul avea un decor opulent – acvarii mari, bar din lemn scump și chiar o fântână mare luminată artificial. Elementul special al localului era tavanul care putea fi ridicat mecanic. Restaurantul se numea Wall Street  și aparținea lui Franco Coco Trovato, șeful temutului clan mafiot ‘Ndrangheta, specializat în răpiri, crime, trafic de arme și droguri. Acesta a investit circa șase miliarde de lire în amenajarea localului. Trovato și-a construit în subsol un buncăr din beton armat protejat de o ușă blindată de douăzeci de centimetri grosime. Presa din Italia a numit acest local „buncărul-castel”. Trovato a fost arestat chiar în interiorul restaurantului, în august 1992, în urma operațiunii „Wall Street”. El a fost condamnat la închisoare pe viață, iar bunurile sale, inclusiv localul, în valoare de 28 de miliarde de lire, au fost sechestrate. În 1996, instanța Lecco semnează un ordin definitiv de confiscare a restaurantului. 

Deși, conform legislației, fostul local luxos al liderului mafiot urma să fie transmis comunității orașului în folosință socială, acesta a stat închis mulți ani din cauza procedurilor birocratice, dar și a costurilor mari de renovare. 

5. Imobilul confiscat de la Mafie – un local unde se îmbină mâncarea gustoasă, incluziunea socială și cultura

În 2015, Fabbrica di Olinda, o cooperativă socială, și alte două cooperative cu profil economic, Arci Lecco și Auser Lecco, au anunțat că vor să deschidă în fostul local mafiot o pizzerie socială. Cele trei organizații au precizat că vor angaja migranți, persoane cu tulburări mintale, adolescenți crescuți în contexte familiale dificile. Primăria a decis să le încredințeze gratuit localul.

Astfel, în 2017, s-a nascut Fiore – Cucina in liberty, un restaurant-pizzerie unde, așa cum s-a promis, lucrează 11 angajați cu vârsta sub 35 de ani, în special migranți sau tineri din pături sociale defavorizate. Tot aici sunt organizate stagii de formare pentru alți tineri, care ulterior își găsesc loc de muncă în alte localuri. Echipa restaurantului se implică și în proiecte de incluziune cu Serviciile Sociale și Departamentul de Sănătate Mintală Lecco. Totodată, proiectul celor trei organizații pune accent pe calitatea materiilor prime, furnizorilor locali și proceselor de fabricație. Produsele folosite la fabricarea bucatelor sunt de la fermele din apropiere. Vinurile servite acolo sunt aduse din podgorii care la rândul lor au fost confiscate de la clanurile mafiote. În plus, pizzeria prestează un nou serviciu –  BookCrossing. Pe un perete al pizzeriei sociale au fost postate cărți. Astfel, cei care vin aici pot lăsa o carte pentru a fi ridicată și citită de alte persoane, iar cele din urmă lasă alte cărți în locul celor luate. 

Presa din peninsulă spune că imobilul confiscat de la Mafie a devenit un local unde se îmbină mâncarea gustoasă, incluziunea socială și cultura. Apropo, din fostul local „Wall Street” s-au păstrat doar buncărul din subsol deschis pentru clienți, tavanul care se deschide manual și două ferestre mari de la intrare. Anterior, acestea erau întunecate pe afară, iar acum sunt transparente.

6. Vila unui mafiot transformată într-un centru comunitar cu pistă atletică și piscină

În 2005, un bărbat, care s-a prezentat drept antreprenor în construcții, sosise în Berceto, o localitate cu aproximativ două mii de locuitori din provincia Parma, ca să cumpere o vilă cu priveliști spre munții Apenini. A cumpărat o casă modestă la marginea localității și a transformat-o rapid într-o vilă de lux cu trei etaje. Cu ferestre panoramice, scări în spirală, cinematograf, o piscină în interior și o piscină mai mare în curtea casei, aceasta atrăgea atenția locuitorilor din Berceto. După ce au aflat că noul proprietar a cheltuit 56 mii de euro doar pentru construcția piscinei și că periodic comandă 380 kg de sare de mare, pentru a avea apă sărată în bazin, locuitorii comunei au început să-și pună întrebări despre activitatea acestuia. 

Răspunsul l-au aflat în 2010, când organele de ordine au anunțat că este Vincenzo Busso, un membru al clanului Camorra, care se ocupa de spălarea banilor murdari. Doi ani ani mai târziu, instanța din Milano l-a condamnat pe Busso la opt ani pentru spălare de bani și trafic de droguri, iar vila acestuia a fost mai întâi sechestrată și apoi confiscată. 

După decizia finală de confiscare, vila a fost alocată autorităților locale din Berceto, care au anunțat că vor să creeze un centru comunitar pentru locuitori. Consiliul local a reușit să atragă 120 mii de euro de la autoritățile regionale pentru construcția pe teritoriul vilei a unei centrale de producere a energiei regenerabile, „pentru că altfel ar costa prea mult menținerea unei asemenea structuri”, dar și pentru pentru promovarea proiectelor locale. Astfel, aici a fost deschisă o bibliotecă și un spațiu comunitar, unde erau discutate inițiativele locale și se desfășurau evenimentele din Berceto. În plus, piscina din interiorul vilei și cea cu apă sărată au început a fi utilizate de elevi, dar și de cei vârstnici, pentru care erau organizate gimnastică terapeutică și activități acvatice.

Mai mult, în iulie 2022, autoritățile locale au atras bani pentru construcția unei piste moderne de atletism, pentru modernizarea piscinelor și a sălii de fitness din incinta complexului Villa Berceto. Noua piscină exterioară este deschisă tuturor, rezidenților și turiștilor. În total, de la alocarea vilei fostului mafiot, administrația locală a reușit să semneze mai multe acorduri de asistență pentru dezvoltarea Vilei Berceto cu un angajament total de fonduri de peste 850.000 de euro.

Citește și: Ghici ce politicieni au rămas fără avere!

7. În final: ce a făcut Italia pentru a învinge Mafia 

Totul a pornit încă în 1982, când Parlamentul a adoptat Legea nr. 646 care a introdus în Codul penal un articol ce identifica noțiunea de „asociație de tip mafiot” și prevedea confiscarea bunurilor infracționale în urma activității acestora/ ca sancțiune pentru activitatea de tip mafiot. Este cunoscută drept Legea Rognoni – La Torre, după numele ministrului de interne de atunci Virginio Rognoni și al lui Pio La Torre, politician care a luptat împotriva Cosa Nostra și care a fost asasinat la ordinul Mafiei. Pentru prima dată, o lege din Italia viza nu doar libertatea personală a membrilor clanurilor mafiote, ci și patrimoniul Mafiei. 

Al doilea pas a avut loc cu 13 ani mai târziu, când Asociația Libera, cunoscută pentru lupta contra Mafiei, a lansat o petiție populară în care cerea ca bunurile confiscate de la Mafie și de la corupți să fie reutilizate în scop social. Petiția a acumulat peste un milion de semnături. Drept urmare, în 1996, Parlamentul aprobă Legea 109, care stabilește că bunurile confiscate nu pot avea altă funcție decât aceea „de a sluji societatea”, adică trebuie să revină comunităților din care au fost furate.

Al treilea pas a fost crearea, în 2010, a Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Confiscate din Criminalitatea Organizată (ANBSC), care are drept scop gestionarea bunurilor confiscate și verificarea că bunurile sunt folosite în conformitate cu scopurile pentru care s-a făcut destinația.

În doar cinci ani, 2015-2019, în Italia, Mafiei i-au fost sechestrate aproape 32 de miliarde de euro. O sumă uriașă egală cu 1,8% din PIB-ul național. Suma totală a bunurilor confiscate definitiv a fost de 11,7 miliarde. Cea mai mare parte a acestor bunuri au fost luate de la Cosa Nostra, apoi ‘Ndrangheta și Camorra.