În Parlamentul Republicii Moldova, oricare din cei 101 deputați au dreptul la inițiativă legislativă. Pe lângă aceștia, drept de a iniția legi au și Președinția RM, Guvernul RM și Adunarea Populară a Găgăuziei. Totuși, din practica parlamentară, se știe că nu toate proiectele legislative au parte de același tratament. Dacă unele din ele trec ca vântul și ca gândul prin comisii, uneori și fără comisii, și ajung să fie legi, altele sunt înglodate ani de zile în reexaminări, ca la final să fie anulate de noile legislaturi din motivul că autorul deja nu mai este deputat.
Evident, aproape totul ține de existența unei majorități parlamentare. Dacă majoritatea parlamentară există, aceasta are o agendă clară formată de executiv, iar lucrul merge ca uns. Deputații sau fracțiunile inițiază, guvernul vine cu avizul, proiectul trece repede prin comisii și ajunge să fie votat în plen. În același mod se poate întâmpla și atunci când guvernul inițiază un proiect, iar majoritatea parlamentară îi susține inițiativa și votează la fel de repede sau, în cel mai rău caz, îi oferă un tratament obiectiv acelui proiect de lege. La fel poate fi și cazul când președintele este cvasi-susținut de majoritatea parlamentară sau când Adunarea Populară a Găgăuziei este în același spectru ideologic cu președintele acesteia.
În cazul opoziției, situația se complică. Dacă inițiativa este foarte bună și nu încalcă nicio agendă a majorității – de exemplu, să dăm câte un cățeluș mic la fiecare nou-născut – atunci, pentru că e o lege inofensivă, ea este votată aproape în unanimitate. În marea majoritate a legislaturilor au existat destule cazuri de acest fel. Însă, dacă legea sau propunerea opoziției încurcă cumva agenda majorității, ea nu ajunge nici măcar să fie dezbătută de deputați, rămânând în comisiile parlamentare sau, în cazuri excepționale, este pur și simplu respinsă de plenul Parlamentului.
Situația din legislatura a X-a
Legislatura care se va încheia oficial când vor fi validate mandatele noilor deputați aleși la 11 iulie 2021 a avut o situație mai specifică, întrucât, pe parcursul activității acesteia, au fost cel puțin trei combinații de majorități, în funcție de situație. În tot acest peisaj, președinta Parlamentului Zinaida Greceanîi avea împuterniciri de a forma agenda parlamentară, acesta fiind practic și singurul avantaj al fracțiunii PSRM.
Respectiv, din iunie 2019 până în noiembrie 2019, majoritatea parlamentară a fost formată de deputații ACUM (PAS și PPDA) + PSRM – în total, 61 de deputați. Respectiv, pentru că Șor și PDM „se curățau de elementele oligarhice”, agenda parlamentară era făcută strict pe organizare de concursuri de funcții și legile care facilitau concursurile acelei majorități. Odată cu nominalizarea și votarea lui Ion Chicu de deputații PSRM și PDM (în total 66 de deputați), în Parlament părea că se formează o majoritate stabilă, cu propria agendă.
Doar că agenda acestei majorități a ajuns să fie contestată la Curtea Constituțională. Respectiv, proiectele majorității, cum era Acordul de împrumut cu Federația Rusă, au fost printre proiectele anulate de Curtea Constituțională.
Pe parcursul perioadei martie-septembrie 2020, majoritatea parlamentară a PSRM și PDM s-a tot subțiat, până la momentul „Ștefan Gațcan”, atunci când deputatul socialist a părăsit PSRM și s-a dus la Pro Moldova, lăsându-i pe socialiști cu doar 50 de deputați. Doar că la o zi de la conferință, Gațcan dispare misterios, apoi apare într-o vie, iar la următoarele ședințe stă cuminte lângă liderul fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiță, și votează cum votează toți. Majoritatea rămâne cu 51 de deputați până la retragerea PDM de la guvernare.
Din acel moment, apare în Parlament grupul „Pentru Moldova” care, alături de Partidul Șor, era alcătuit din 14 deputați. Împreună cu deputații PSRM (37) și trei neafiliați (Vladimir Andronachi, Eugeniu Nichiforciuc și Alexandru Oleinic), se constituie o altă majoritate, de această dată cu o agendă foarte dubioasă, cu tentă geopolitică puternică. În prezent, o bună parte din acele proiecte au fost anulate de Curtea Constituțională.
În tot acest climat politic, situația cu inițiativele bune din Parlament a fost surprinzător de… bună. Din cauza incertitudinii în privința desfășurării ședinței, pe ordinea de zi deseori erau introduse proiecte de legi care erau aprobate cu voturile cvasi-majorității. Acestea erau de la toate fracțiunile, dacă ar fi să ne uităm la rapoartele fiecărui partid. Însă nu toate inițiativele bune au trecut.
Idei bune care nu s-au votat
1. Legea cu privire la anularea secretului offshore
Inițiator: Dumitru Alaiba (PAS), aprilie 2021
Scopul acestei inițiative era publicarea numelor beneficiarilor efectivi de pe teritoriul Republicii Moldova ai companiilor cu fondatori în offshore. În prezent, administratorii și fondatorii sunt publici, însă nu și beneficiarii efectivi.
Legea curentă acoperă anumite domenii precum mass-media sau băncile, însă prin proiectul de lege înaintat de Alaiba se cerea extinderea pe toate domeniile. Adică, o companie offshore care activează în RM și are contracte cu statul ar fi urmat să-și prezinte beneficiarii reali în timp de doi ani. Dacă nu se conformau, entitățile nu aveau dreptul de a solicita nici un serviciu plătit din banii publici.
Statut: Proiectul se află în comisie încă de la înregistrare. Acesta a primit două avize din partea CNA și a Direcției juridice a Parlamentului cu mai multe redactări pentru a-l face compatibil cu legislația. Inițiativa însă nu a ajuns să fie discutată nici în comisia economică de profil a Parlamentului, nici în plenul Parlamentului.
2. Inițiativa cu privire la votul alternativ (PPDA)
Idee: Igor Munteanu și fracțiunea PPDA, martie 2021
Un proiect de lege în acest sens nu a fost înaintat în Parlament. Însă, pentru a avea o susținere cât mai largă, PPDA a propus să fie formată o Comisie Parlamentară de Profil sau un Grup de lucru care să audieze și să scrie un proiect de lege în acest sens. Tactica este una de succes în Parlamentul RM pentru că, dacă un astfel de proiect de lege are semnăturile deputaților din toate fracțiunile (toate fracțiunile deleagă oameni în acea comisie sau grup de lucru), are mai multe șanse de a fi votat.
Scopul era de a crea și găsi soluții legale pentru a digitaliza alegerile din Republica Moldova prin posibilitatea de a vota de la distanță. Ideea este fezabilă, potrivit autorilor, mai ales că CEC lucrează deja de mai mulți ani pe baza unui registru de stat al alegătorilor, unde fiecare cetățean este înscris pe bază de IDNO, iar dacă poți achita taxe și amenzi pe baza acestui cod, de ce să nu votezi.
Statut: Ideea cu privire la votul alternativ, deși a fost propusă de mai multe ori de deputații PPDA, nu a fost discutată la ședințele Parlamentului, care erau preocupați cu agenda lor.
3. Legea cu privire la sistemul de pensii
Inițiator: Dan Perciun (PAS), septembrie 2020
Inițiativa urma să egaleze către anul 2023 pensia minimă cu minimum de existență din Republica Moldova.
Statut: Deși inițiativa este simplă, deputații comisiei de profil unde a fost repartizată inițiativa au avizat negativ proiectul de lege, propunându-l pentru respingere. Respectiv, inițiativa legislativă nu a mai ajuns să fie votată de deputați în Parament.
4. Legea Magnițki
Inițiator: Igor Munteanu (PPDA), în septembrie 2019, preluată de la Tudor deliu din 2018
În 2018, reprezentanții societății civile din Moldova au lansat discuții publice în cadrul cărora au insistat ca în Republica Moldova să fie aplicată „Legea Magnițki”. Aceștia au declarat că un astfel de act normativ este necesar pentru a pedepsi mai aspru persoanele implicate în spălarea banilor. Inițiativa a fost semnată de Transparency International Moldova, IDIS „Viitorul”, comunitatea WatchDog și Centrul pentru Politici și Reforme. Expertul WatchDog Sergiu Tofilat atenționa atunci că schema deconspirată de avocatul Serghei Magnițki, care ține de furtul a 230 de milioane de dolari din bugetul Federației Ruse, este legată și de Republica Moldova. Pentru că în 2008, când aceste mijloace au fost sustrase din bugetul Federației Ruse, peste 60 de milioane au trecut prin conturile a două companii moldovenești gestionate de Banca de Economii.
Întrucât Tudor Deliu, primul care a venit cu inițiativa, nu a mai ajuns să fie deputat în 2019, Igor Munteanu, un alt deputat PPDA, a preluat ideea și a înregistrat acest proiect. Și atunci, ca și acum, opinia politologului Victor Juc este valabilă „Nu are șanse această inițiativă pentru că afectează interesele unui partid de guvernământ. Și nu este întâmplător că în cadrul fostei majorități parlamentare această chestiune nu a fost abordată”. Este vorba de PSRM, care are relații cel puțin speciale cu Federația Rusă.
5. Legea cu privire la abrogarea datoriei pe miliard
Inițiatori: Mai multe partide (dar promovată intens de PSRM după ce a plecat de la guvernare), decembrie 2020
În 2016, cele peste 14 miliarde de lei din creditele de urgență acordate de către Guvernele Leancă și Gaburici în 2014 și 2015 au fost puse pe seama bugetului de stat. Efectiv, banii care au servit drept credite de urgență pentru băncile BEM, Unibank și Banca Socială vor fi achitați de cetățenii Republicii Moldova în următorii 25 de ani. Această datorie, deși nu afectează direct cetățenii (nu vine nimeni să-ți ceară 50 de lei pentru recuperarea miliardului), face ca fiecare buget anual să înceapă cu o gaură de câteva milioane pentru următorul an. Totuși, legea a pus lucrurile cumva pe o arie previzibilă bugetar. Din acest motiv, niciun expert sau partener internațional nu recomandă reapariția unei datorii fără a avea planuri concrete de achitare. Totuși, subiectul a fost speculat de toată clasa politică, de la dreapta la stânga spectrului politic.
Statut: PSRM și Partidul Șor au votat în grabă un proiect de abrogare a legii pentru care Pavel Filip și-a angajat răspunderea în 2016. Curtea Constituțională a anulat acel proiect de lege, însă deputații PSRM au revenit cu aceeași inițiativă în primăvara lui 2021. Proiectul, votat deja în a doua lectură, a fost transmis la președinție, care, cel mai probabil, va refuza promulgarea acestei inițiative, proiectul de lege potrivit procedurii urmând să revină în Parlament.
6. Legea cu privire la anularea orei de vară
Inițiatori: Partidul Șor, martie 2021
Proiectul prevede ca, începând cu anul 2021, în Republica Moldova nu se va mai modifica ora sezonieră în luna martie și octombrie a fiecărui an. Ora locală în țară se stabilește UTC/GMT +03:00.
Statut: Proiectul are avizele și rapoartele tuturor comisiilor parlamentare, dar nu a ajuns să fie pus la vot, deoarece parlamentul a fost dizolvat.
Și încă una: Ratificarea convenției de la Istanbul
Convenția de la Istanbul nu a fost ratificată de actuala majoritate Parlamentară. De fiecare dată când a fost propusă la ordinea de zi, deputații din majoritatea parlamentară au refuzat.
Ratificarea a fost propusă de deputata PAS Doina Gherman. Acest lucru nu a reușit nici în perioada scurtă de 6 luni cât PAS era la guvernare, deși au fost apeluri și în atunci.
Convenția de la Istanbul este Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, care a fost deschis pentru semnare pe 11 mai 2011. În prezent, aceasta a fost ratificată de peste 30 de țări, inclusiv de state cu valori patriarhale și religioase pronunțate, precum Turcia, Georgia, Spania, Slovenia, România, Polonia, Grecia sau Croația; de state cu societăți multiculturale și multietnice, precum Franța sau Germania; cât și de state campioane în combaterea violenței, cum ar fi Suedia, Finlanda, Danemarca, Austria sau Belgia.
Convenția a fost semnată de Republica Moldova încă la 6 februarie 2017. Autoritățile au promis ratificarea acesteia până la sfârșitul anului 2019.
