Coronavirusul a afectat economia mondială și pentru un timp a atras atenția planetei de la o problemă mai puțin acută, dar potențial mai costisitoare – cea a climei. Situația a bucurat două tabere – pe cei care cred că lumea nu luptă în mod activ cu încălzirea globală, dar și pe cei care cred că problema este inventată .
Cei care luptă cu încălzirea globală sunt bucuroși: carantina a redus emisiile și a arătat cât de ușor este să convingi țări întregi și chiar continente să accepte greutățile în fața pericolului mortal. Ei speră că lumea nu va mai restabili economia bazată pe combustibili fosili și va începe imediat să construiască un viitor verde curat.
Oponenții lor sunt, de asemenea, fericiți: în ochii lor, carantina a demonstrat clar că problema emisiilor nu poate fi rezolvată printr-o interdicție a călătoriilor aeriene, iar renunțarea la modul de viață obișnuit pentru lupta împotriva unui rău comun este costisitoare și obosește alegătorii. Ei speră că totul va reveni la situația de dinainte, iar electrificarea scumpă a întregii planete va fi amânată, deoarece nici țările bogate nu au destui bani pentru cheltuielile curente, iar prețul petrolului a scăzut.
Ambele tabere se bucură prea devreme. Rezultatul bătăliei încă nu este decis, deși într-un anumit fel deja se conturează. Și arată în felul următor.
Emisii mai puține, gaze cu efect de seră mai multe
Carantina a redus emisiile de gaze cu efect de seră, dar concentrația lor în atmosferă nu scade, ci crește în continuare, deși într-un ritm puțin mai lent. Adică cauza încălzirii globale nu a dispărut. Planeta continuă să se încălzească. Carantina a curățat cerul de aeronave, dar aviația generează mai puțin de 3% din emisii. Cea mai mare parte a acestora revine pe seama arderii combustibililor fosili în centralele electrice (44%), industriei (22%) și transportului (21%). Dacă toate acestea s-au oprit, atunci doar pentru câteva câteva luni, iar acum se întorc cu încredere la nivelul de înainte de pandemie. Drept urmare, emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă vor scădea cu 6-8% în acest an, conform diferitelor estimări ale oamenilor de știință, FMI și Agenției Internațională pentru Energie (AIE). Totuși, anul viitor vor crește cu aproximativ 6%.
Acest lucru se va întâmpla deoarece economia mondială va începe să se recupereze, iar acest lucru, la rândul său, se va întâmpla datorită programelor anti-criză la scară largă, pentru care țările puternic dezvoltate vor aloca mai mult de 10 trilioane de dolari. „Reducerile pe termen scurt ale emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de carantină nu vor avea un impact asupra tendinței pe termen lung, cu excepția cazului în care va duce la schimbări profunde ale comportamentului oamenilor, întreprinderilor și instituțiilor”, au avertizat un grup de cercetători de la Oxford, printre care laureatul Nobel Joseph Stiglitz.
A construi ceva nou sau a restabili ceva vechi
Toți sunt de acord că recuperarea din criză va fi eficientă dacă vor fi finanțate tehnologiile curate, iar industriile și practicile „murdare” de înainte de criză vor rămâne în trecut.
Recuperarea prin ecologizarea economiei este mai profitabilă decât reînvierea industriilor vechi, au declarat oamenii de știință americani încă după ultima criză din 2008-2009. Aceștia au calculat că fiecare miliard de dolari investit în acest lucru aduce un profit cu 20% mai mult decât măsurile obișnuite anti-criză realizate de stat, permite crearea a peste 30 de mii de locuri de muncă și reducerea costurilor pentru energie cu aproape jumătate de miliard de dolari pe an. Europa a fost prima care a ascultat sfaturile comunității academice. „Trebuie să învățăm această lecție. Este mai important ca niciodată să investim în modernizare, energie regenerabilă, transport curat, agricultură durabilă și regenerare a resurselor naturale. Ca urmare, nu vom stimula doar economia și protejarea mediului, dar, de asemenea, vom reduce dependența de importuri. ” a declarat șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Susținătorii economiei verde roagă să nu fie ratată șansa.
Opozanții acestei abordări consideră însă că nici măcar țările bogate nu sunt acum în măsură să lupte împotriva încălzirii globale. S-ar putea ca banii anti-criză să nu fie suficienți pentru ecologizarea economiei. În primul rând, autoritățile vor trebui să sprijine cetățenii și întreprinderile aflate la un pas de faliment din cauza carantinei introduse de autorități. În al doilea rând, virusul a arătat defecte în sistemul de asistență medicală chiar și în cele mai bogate țări, iar mulți vor cheltui bani pentru medicamente în primul rând.
Este timpul de a ne schimba obiceiurile
Și acum este cel mai bun moment pentru asta. Blocările la nivel mondial, simplifică schimbările revoluționare în societate, spun oamenii de știință. Istoria cunoaște exemple similare de schimbări rapide în societate ca urmare a războaielor și a crizelor, remarcă economiștii americani.
În urma precedentei epidemii cu SARS, a început un boom al comerțului online în China. După atacurile teroriste din Statele Unite din 11 septembrie 2001, populația a acceptat cu ușurință restrângerea fără precedent a libertăților și extinderea puterilor agențiilor de securitate.
Pe schimbări tectonice similare mizează și cei care cred că lumea nu luptă în mod decisiv cu încălzirea globală..Au motive de bucurie: în perioada de carantină, emisiile nocive în atmosferă au scăzut până la nivelul anului 2006, oamenii au început să călătorească mai puțin cu mașinile și aproape că au încetat să zboare. Acum le va fi mai ușor să se înțeleagă cu realitatea dacă necesită sacrificii similare, cred ecologii. Nu e chiar așa, le răspund scepticii.
Cerul senin
Călătoriile aeriene au fost afectate de această criză. Țările și-au închis frontierele, companiile aeriene au suspendat două treimi din flota de pasageri. Până la sfârșitul anului, în conformitate cu Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA), traficul de pasageri va atinge doar 50-60% din cifrele de anul trecut. Și asta doar dacă autoritățile vor sprijini industriia.
Statele Unite au alocat 25 de miliarde de dolari pentru sprijinirea industriei, iar în Europa, volumul ajutorului de stat poate depăși 30 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și contribuții de capital. În același timp, niciunul dintre beneficiarii banilor contribuabililor nu a fost împovărat cu obligații suplimentare de reducere a emisiilor sau în orice alt mod de a contribui la lupta împotriva încălzirii globale. Reiese că coronavirusul a amânat „ecologizarea” călătoriilor aeriene până la perioade mai bune.
Combustibilii fosili inutili
O altă mare întrebare a acestei crize: va da aceasta un impuls pentru energia curată prin redistribuirea priorităților de capital și politici sau se va dovedi a fi colac de salvare pentru industria petrolului și a gazelor și îi va permite să recâștige o parte din pozițiile pierdute.
După criză, energia alternativă se va alătura activ în lupta pentru banii investitorilor și va concura cu ușurință cu energia tradițională: conform calculelor Bloomberg, rentabilitatea companiilor generatoare de energie eoliană este acum de 9-11%, cea solară – 8%.
Și în ciuda faptului că energia electrică din surse regenerabile este din ce în ce mai ieftină, profitabilitatea acesteia nu scade. Tehnologiile se dezvoltă, iar drept urmare producția, transportarea și stocarea ei devin mai ieftine. Nu se poate spune același lucru despre energia tradițională…
În plus, două treimi din populația lumii trăiește în locuri unde cererea de energie electrică poate fi obținută prin construirea de parcuri solare și eoliene.
Rămâne doar să se ajungă la un consens
Chiar dacă criza provocată de coronavirus a creat condițiile necesare pentru o mișcare decisivă în războiul cu gazele cu efect de seră, ea a ridicat totodată și un obstacol neașteptat pentru victorie. Aceasta pentru că lupta comună necesită o înțelegere între țări, iar interzicerea întâlnirilor în masă este foarte nepotrivită.
Realizarea principală a diplomației climatice mondiale – Acordul de la Paris – își pierde relevanța în fața ochilor noștri.
Aceasta pentru că nici întâlnirile personale și diplomația rapidă nu aduc întotdeauna rezultate, așa cum a arătat ultimul summit climatic de la Madrid. Secretarul general al ONU, guvernul Regatului Unit și alți participanți la acea întâlnire au numit-o fără rezultate. Iar pe skype și zoom, este aproape imposibil de ajuns la un acord privind soarta planetei și sacrificiile pentru binele comun.
Acordul de la Paris obligă țările să prezinte planuri actualizate de reducere a emisiilor pentru următorul deceniu până la 31 decembrie 2020. Amânarea summit-ului de la Glasgow va muta cu siguranță această dată.
Sursa: BBC.com
Sursa poză principală: iStock / Evgeniy Shkolenko
