Vestea despre avalanșa de concedieri ale personalului pornită de Elon Musk la Twitter și la alți giganții care i-au urmat exemplul, precum Meta, Google, Microsoft, Amazon, IBM sau Shopify, nu mai este o veste. Cei mai afectați de fenomen sunt specialiștii IT, angajații în poziții de senior și cei din funcții executive.
Anul trecut aproape 160.000 de angajați din industria big tech și-au pierdut joburile. În ianuarie 2023 trendul reducerilor masive de personal a continuat, atingând atât angajații din SUA, cât și pe continentul european. Deși marile corporații nu au sedii în Moldova, staff-ul acestor companii include și moldoveni.
159.766 de angajați au fost demiși în 2022 din companiile tech.
Deși experiența lor este similară, viziunile a trei concetățeni s-au împărțit în privința acestui fenomen.
Ce spun moldovenii care lucrează la marile corporații internaționale
Unul din ei este Tudor Cojocariu, Account Executive la LinkedIn de un an, anterior angajat Meta. Tudor spune că angajatorul său nu a anunțat disponibilizări în masă, dar există o înghețare a angajărilor de la mijlocul lui 2022.
„Toate concedierile masive din domeniu sunt făcute brusc și de pe o zi pe alta. Tocmai de asta nimeni nu se simte protejat pe deplin.” Tudor crede că specialiștii au anticipat aceste fenomene. „Giganți tech ca Meta, Google, Amazon, Microsoft, Twitter au angajat la cote extreme în pandemie. Anticiparea că așa și vom rămâne de acum încolo a fost inexactă. Asta se observă și din reducerea numărului de oferte de muncă la distanță. A scăzut cererea de produse și servicii online și nu se mai justifică menținerea unor cohorte mari de angajați, inclusiv ingineri software.” Aceștia rămân la mare căutare, dar tendința este în descreștere, sporind nevoia de consultanți de vânzări și de specialiști cu abilități non-tehnice.
Oleg Ciubotaru, Senior Manager la Meta, spune că numărul angajaților full-time în companie s-a dublat în pandemie. „La un moment dat, Meta număra 85.000 de angajați. Valul acesta [de concedieri] e rezultatul logic al angajărilor excesive din acea perioadă.” Un alt fenomen care a influențat acest val, potrivit lui Ciubotaru, este quiet quitting (n.r. demisia în tăcere). „Când lumea arăta pur și simplu că nu lucra”, interpretează acesta.
Lucrurile se vor calma un pic, prognozează Ciubotaru. Întrebat dacă jobul său e sub riscul de a fi eliminat, răspunde prompt: „Da. Cred că acum orice om din tech trebuie să se gândească că jobul lui poate fi eliminat în orice secundă. Poți să ai orice diplomă de la Harvard și să fii extrem de bun în munca ta, dar să fii dat afară. Și nu pentru că nu ești bun, dar pentru că proiectul la care lucrezi nu mai aducea bani sau nu avea viitor.”
Un angajat moldovean la un gigant big tech a preferat să rămână sub anonimat și spune că are șanse să fie afectat de valul de disponibilizări. „Îți dă o stare de insecuritate pentru că nu știi când se va întâmpla, dar știi că se va întâmplă. Nu sunt clare criteriile care ar putea sta în spatele concedierii tale în particular.” Aparent, compania nu a publicat o listă de priorități, iar orice rol e subiectul unei potențiale disponibilizări.
Cum justifică marile corporații concedierile?
În noiembrie 2022 Meta anunța că reduce echipa cu peste 11.000 de angajații. Asta pentru că veniturile ar fi fost „mult mai mici decât se aștepta”, iar compania a prioritizat inteligența artificială, reclamele și platformele de business.
Și Google a anunțat într-un email despre concedierea a circa 12.000 de angajați în 2022. „Angajările s-au făcut pentru o altă perioadă economică decât cea de acum”, scrie acesta. Celor demiși li s-a promis că le vor fi oferite compensațiile cuvenite.
Amazon a dat vina pe „mediul confuz și incert în care se află economia” pentru concedierea a circa 12.000 de angajați. Compania „prioritizează ceea ce contează cu adevărat pentru clienți și pentru afacere”.
Există mai multe teorii care vor să explice acest fenomen. Una din ele ar fi că Elon Musk a dat tonul concedierilor, iar ceilalți l-au imitat. Aceeași părere o are și Oleg Ciubotaru: „Elon Musk a arătat că poți să dai afară 75% din angajați și compania să funcționeze mai eficient decât înainte.”
Se pare că există un șablon care se repetă pe piața muncii. Mediul corporativ recrutează specialiști înalt calificați pentru „a crește compania” chiar dacă nu au suficiente resurse. Adaptarea acestor oameni durează, iar costurile devin tot mai mari. Zeci de oameni noi lucrează cu alți oameni noi într-un mediu de lucru în perpetuă schimbare. Mai târziu investițiile în resurse umane „nu se justifică”, profitul scade, companiile intră în alertă. Devine neprofitabil să țină atâția oameni și concediază masiv.
Cum ar putea să afecteze acest fenomen piața muncii din Moldova?
Doru Curoșu, trainer și specialist în resurse umane, evidențiază câteva mari diferențe dintre piața locală și cea internațională. Digitalizarea ia timp să se întâmple, iar multe companii văd automatizarea ca pe un proces costisitor. „Ar putea ajunge și la noi această criză, dar nu în următorii doi ani. Dar până să ai criză de demiteri, trebuie să ai foarte mulți angajați, ceea ce în Moldova nu se întâmplă. Există un deficit masiv de forță de muncă pe poziții care stau deschise de mult timp.”
Doru, care lucrează și cu piața din România, spune că nici acolo, „nu se discută despre demiteri în masă, existând aceeași problemă cu găsirea personalului calificat”.
Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în ianuarie 2023 în Moldova existau 10.088 locuri de muncă vacante.
„Concedierile din Vest au fost decizii luate cu efect întârziat, după ce pandemia a modificat semnificativ cultura muncii. Companiile au înțeles ce pot trece pe online și ce nu, ce poate fi automatizat, ce costuri pot fi tăiate, dar nu-și permiteau încă să disponibilizeze angajații într-un număr atât de mare”, spune Curoșu.
Cum protejează legislația muncii de concedieri
Legislația muncii din Uniunea Europeană este diferită de cea americană, care, la rândul ei, nu este uniformă pe tot teritoriul SUA. În UE legea e mai orientată spre angajat, pe când în State aceasta tinde să avantajeze angajatorii. În California, unde-și au sediile Meta și Google, legislația nu prevede compensații obligatorii, deși e mai blândă decât în alte state americane. Angajații semnează contracte care pot fi reziliate unilateral în orice moment, dar există clauze de concediere, care prevăd ce se poate întâmpla în caz de disponibilizare. „Ambele companii au plătit pachete generoase după disponibilizare, echivalente cu salariul pe 3 sau 4 luni, plus alte plăți adiționale”, spune Oleg Ciubotaru.
În ianuarie 2023 o publicație scria, însă, că peste 1000 de foști angajați Twitter nu și-au primit compensațiile care li se cuvin după disponibilizări.
Tudor, stabilit în Irlanda, crede că eventualele schimbări sunt previzibile în cazul colaborărilor pe un proiect sau pe o perioadă determinată. „Cele mai dezirabile contracte sunt cele de tip open-ended (n.r.: contract pe o perioadă determinată), care îți garantează automat un pachet generos de concediere. Partea bună în toată harababura curentă e că cei disponibilizați se reorientează destul de repede. În Vest se trece treptat la o altă logică de angajări, axată întâi pe abilități și apoi pe titulaturile anterioare sau pe educația formală din CV.”
Moldoveanul de la compania big tech care a preferat să rămână anonim spune că angajatorul nu poate rezilia contractul „peste noapte”. Legile europene prevăd că angajatul trebuie notificat cu cel puțin 30 de zile înainte de disponibilizarea propriu-zisă, iar orice companie sau instituție care activează pe teritoriu european se supune jurisdicției europene. Unele voci spun că disponibilizările în masă, efectuate de corporațiile americane cu reprezentanțe în UE, sunt o încălcare a legislației europene.
