""
Connect with us
"
"

Alegeri

Circumscripția nr. 49 / Portretele candidaților

Publicat

pe

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și persoanele mai mult sau mai puțin cunoscute s-au grăbit să depună documentele pentru înscrierea în cursa electorală din 24 februarie 2019.

În acest sens, Moldova.org a decis să vă prezinte, în mod aleatoriu, portretele tuturor candidaților care și-au înregistrat grupurile de inițiativă pentru cele 51 de circumscripții uninominale.

Mai jos vă prezentăm candidații pentru circumscripția 49, la Est de Republica Moldova.

1. Ina Sîrbu, PDM

Și-a făcut studiile în cadrul Universității de stat din Moscova „M.V. Lomonosov”. A activat în cadrul Academiei de Științe a Republicii Moldova și Ambasadei RM în Rusia. Acum oferă servicii de consultanță juridică pentru angajarea migranților în cadrul companiei „Moldova Migrant”, cu sediul la Moscova.

2. Gheorghii Para, PSRM


De profesie economist, acesta este președintele „Autonomiei național-culturale moldovenești” a diasporei moldovenești din Sankt Petersburg. Organizaţia, activă de aproximativ 9 ani, este și o susținătorea reîntoarcerei la Marele Principat al Moldovei. De altfel, Gheorghii Para este și șef al sindicatelor în domeniul construcțiilor din regiunea Leningrad, din 2001. Pe parcursul ultimului an, Gheorghii Para a avut numeroase întâlniri cu Igor Dodon.

3. Dorin Frasineanu, ACUM

Licențiat în drept englez și francez, la Universitatea din Leicester, Marea Britanie și Universitatea din Strasbourg, Franța, în prezent, urmează studiile la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova de pe lângă Ministerul Afacerilor Externe ale Federației Ruse (MGIMO).

Dorin Frasineanu s-a făcut remarcat anul trecut, când l-a întrebat pe Igor Dodon de ce nu luptă împotriva sistemului și nu face ce a promis în campania electorală și a ținut să-i amintească președintelui că limba de stat în Republica Moldova este româna.

4. Valerii Klimenco, PPȘor

Născut în Federația Rusă. A fost președinte al partidului „Ravnopravie” (actualul PPȘor) în perioada 1998-2016, iar începând cu 2016 este președintele de onoare al acestuia. Din 1997, este și președintele Congresului Comunităților Ruse din Republica Moldova. El s-a făcut cunoscut opiniei publice printr-un discurs șovin și atacuri la adresa românilor. În timp ce Klimenko deținea funcția de consilier municipal (1999-2011), Procuratura Anticorupție i-a intentat un dosar penal pentru delapidarea fondurilor din bugetul local. Klimenko a calificat dosarul drept o comandă politică.

S-a arătat agresiv de câteva ori. (1), (2).

5. Gheorghe Para, independent (Nu a fost înregistrat)

Deocamdată nu am găsit nicio informație despre acest candidat.

6. Dumitru Pogorea, independent

Este președintele Centrului național cultural „Luceafărul” din orașul rus Novosibirsk. A regizat filmul „Gospodarii deportați”, dedicat celor circa 100 de mii de basarabeni deportați în Siberia. Pe anumite platforme rusești online, figurează ca proprietarul unei companii de construcții, printre care una de producere a hârtiei igienice, care nu mai este activă. Potrivit contului de LinkedIn, în prezent, acesta ar fi directorul companiei „Промсвязьнедвижимость” (n.red. PSN Group), care a aparținut până recent fraților Ananiev, a căror active au fost puse sub sechestru. Totuși, directoarei PR a companiei Irina Lakhouzova, actualul director al companiei Alim Geshev. Aceasta nu confirmat nici infirmat faptul că Dumitru Pgorea ar fi fost directorul companiei.

7. Nicolai Țipovici, Partidul Nostru

Vicepreședintele Partidului Nostru, Este activistul Partidului „Patria” a fost reținut pe data de 2 decembrie 2014, fiind învinuit de amenințarea cu omor, împreună cu Renato Usatîi, a șefului adjunct al Inspectoratului General de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc. El a fost eliberat pe 26 februarie 2015. Mai mult, în martie 2017, acesta a mai fost acuzat că intimidează pe foştii colegi care au decis să părăsească partidul. Drept răspuns, Ţipovici a depus o plângere la poliţie despre faptul că ar fi fost calomniat.

Dacă ar fi să ne bazăm pe informațiile publicate pe pagina sa de Facebook, acest ocupă funcția de paraclisier într-o biserică din țară.

8. Igor Ticuș, independent

Locuiește în Rusia de peste 40 de ani și este președintele Congresului Producătorilor și Antreprenorilor Moldoveni, cu sediul la Moscova. Activează în domeniul construcțiilor. Este un susținător al integrării RM în Uniunea Vamală și al colaborării cu țările CSI. În toamna anului 2017, a lansat postul de radio „Моя Молдова” (n.red.: „Moldova Mea”), un proiect online pentru diaspora moldovenească din Rusia.

loading...

Politică

Fiul este primar, iar mama – consilieră. Este sau nu conflict de interese?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În urma scrutinului din 3 noiembrie, se aud tot mai multe voci care vorbesc despre un eventual conflict de interese în privința noului primar de Chișinău. Aceasta pentru că mama primarului ales, Ion Ceban, Eugenia Ceban, a redevenit consilieră municipală. Ea a candidat pe locul opt pe lista consilierilor PSRM în primul tur al scrutinului, atunci când au fost votați consilierii locali. Astfel, în urma alegerilor locale, fiul a devenit primar, iar mama sa – consilieră municipală. Situația a trezit nedumerire, în special în rândul unor internauți, care și-au pus întrebarea dacă este sau nu vorba despre un eventual conflict de interese?

PE LUNG

Ion Ceban a promis că nu o va promova pe mama sa în funcții de conducere

În timpul campaniei electorale, Ion Ceban a precizat că dacă va deveni primar al capitalei nu o va promova pe mama sa în funcţii de conducere, menționând că ea nu are nevoie să fie şefă la vreo întreprindere municipală sau la una din direcţiile din primărie.

Totodată, el a subliniat că mama sa, fostă șefă a Direcției Asistență Socială, cunoaște foarte bine domeniul. „Eu o apreciez foarte mult şi să ştiţi că învăţ foarte multe de la ea”, a declarat Ceban la un post de televiziune.

Mai trebuie de menționat că înainte de scrutinul electoral Ion Ceban și Eugenia Ceban au fost colegi de fracțiune în CMC pe parcursul mai multor ani. Iar, în 2018, după ce a candidat la funcția de primar al mun. Chișinău, fiind învins în turul doi de scrutin de Andrei Năstase, Ion Ceban a rămas liderul fracțiunii PSRM în Consiliul Municipal Chișinău, acolo unde a fost coleg cu mama sa.

Ce este conflictul de interese?

Noțiunea de „conflict de interese” este definită în Legea privind declararea averii și a intereselor personale. Potrivit acesteia, „conflictul de interese” este situaţia în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparţială şi obiectivă a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin potrivit legii.

Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să rezolve un demers, să emită un act administrativ, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sunt apropiate și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.

În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: să informeze şeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat despre conflictul de interese în care se află și să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei persoane terțe actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la soluționarea conflictului de interese.

Tot aici se menționează că subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află „prin abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea deciziei/votare”. De asemenea, el trebuie să informeze toate părţile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.

Este sau nu conflict de interese în cazul când fiul este primar și mama este consilieră?

În cazul dat, potrivit specialiștilor de Autoritatea Națională de Integritate, este vorba despre o autoritate deliberativă (consiliul local) și una executivă (primăria) și, deci, nu este vorba despre un conflict de interese. Mama este consilieră, iar primarul în sine nu poate emite ordine în privința consilierilor.

„Ar fi fost o situație de potențial conflict de interese în cazul în care fiul era primar, iar în cadrul primăriei ar activa mama sa. Atunci ar fi evident, pentru că primarul emite ordine de concedii, premiere, evaluare și atunci în mod automat există o situație de conflict de interes potențial”, au explicat cei e la ANI.

Totuși, specialiștii de la ANI au atenționat că și în situația când fiul este primar, iar mama sa este consilieră, ar putea apărea un conflict de interese. Situația când, în cadrul consiliului, ar fi examinată o cerere privind acordarea unui premiu edilului, iar mama sa, în calitate de consilieră, ar participa la această ședință și ar vota.

În aceste condiții, după cum se menționează în legislație, situația s-ar rezolva prin abținerea de la participarea la luarea deciziei sau a votării.

loading...

Citește mai departe

Politică

Cine este Ion Ceban și cât costă programul său de patru ani?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Este membru al Partidului Socialiștilor (dar declară că își va suspenda activitatea de partid după validarea mandatului), susține că va sărbători „Limba noastră” și că vorbește limba moldovenească, nu va autoriza marșurile LGBT. Nu este împotrivă ca manifestările de iarnă să fie inaugurate tot pe 1 decembrie, așa cum a fost până acum. Și-a autoevaluat programul său de patru ani de primar de Chișinău la 30 miliarde de lei (aceasta în condițiile în care bugetul municipal anual este de 4 miliarde lei (16 miliarde lei în 4 ani).

Este Ion Ceban noul primar al capitalei, care a câștigat duminică, 3 noiembrie, în turul doi al alegerilor locale, când a obținut 52,39% din sufragii. Este al patrulea primar ales al capitalei și primul exponent politic de stânga care a ajuns la cârma capitalei.

PE LUNG

Cine este Ion Ceban?

Ion Ceban are 39 de ani, născut în Chișinău. A absolvit facultatea de Matematică și Informatică, USM și facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică, UTM. Posedă limbile „moldovenească”, rusă, engleză și franceză. A făcut școala de Administrare din Berlin, școala Națională de Administrare pe lângă prim-ministrul Republicii Franceze, Colegiul Regal, Institutul pentru guvernare Londra, Marea Britanie, Academia de Administrare Publică pe lângă președintele Federației Ruse. Și-a făcut cariera de funcționar de la 20 de ani, urcând trepte de la consultant la viceministru și vicepreședinte al parlamentului.

În anii 2000-2002 a lucrat la Primărie, unde s-a ocupat de elaborare, coordonare proiecte și programe, domeniul social; în anii 2004-2005 a lucrat în aparatul președintelui țării consultant principal, domeniul politica internă; 2005-2008 a activat în Guvern. Din 2009 a început să activeze în Parlament unde a fost consultant, șef al cabinetului vicepreședintelui Parlamentului; iar 2011 – 2014 și 2014 – 2015 a fost deputat.

El a făcut parte din Partidul Comuniștilor din R. Moldova, în perioada în care formațiunea condusă de Vladimir Voronin se afla la guvernare. În 2012 a anunțat, într-o conferință de presă, că părăsește PCRM pentru a adera la proiectul politic lansat de foștii săi colegi, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, PSRM.

Din 2015, Ion Ceban a făcut parte din Consiliul Municipal Chișinău, în funcția de președinte al fracțiunii PSRM în CMC. Din iunie 2019 a fost numit în funcția de vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, fiind ales deputat pe lista PSRM la scrutinul februarie curent. A luptat pentru funcția de primar și în 2018, când s-a confruntat cu Andrei Năstase. Atunci a acumulat 47,43% pierzând lupta în fața lui Andrei Năstase care a acumulat 52,57 % din voturi.

Ce spune despre mandatul câștigat?

Ion Ceban spune că a câștigat mandatul, pentru că locuitorii municipiului vor rezolvarea problemelor. „Indiferent de opțiunile politice oamenii au aceleași probleme – mergem pe aceleași drumuri, nu avem parcări, copiii merg la aceleași grădinițe”, susține Ion Ceban.

El a promis că va fi primarul tuturor. „Eu voi face tot posibilul ca soluțiile pe care le-am propus în programul meu electoral să fie rezolvate și eu ma voi descurca, nu voi da vina pe nimeni”.

Programul de primar pentru patru ani, evaluat la 30 miliarde lei

Programul vizează activitatea primarului pentru patru ani. Bugetul tuturor inițiativelor – de la centura orașului până la parcări, de la noi grădinițe și până la termoizolarea clădirilor, de la rezolvarea stației de epurare și până la proiecte sociale – este evaluat la 30 miliarde lei.  Bugetul anual al capitalei este de 4 miliarde lei, pe parcursul a patru ani acesta va constitui 16 miliarde. În această perioadă susține că va avea o creștere a resurselor interne până la 22 miliarde lei. Iar 8 miliarde vor fi  surse atrase din exterior.

Pe scurt, ce prevede programul său

Drumuri și trotuare

Anual va fi elaborat și realizat un plan de reparație curentă și capitală, dar și de exploatare și întreținere a infrastructurii rutiere și trotuarelor.

Vor fi licitații publice transparente pentru dreptul de a executata reparația și reconstrucția drumurilor și trotuarelor, dar și verificarea specializată a calității executării lucrărilor. În contractele de executare a lucrărilor va fi stipulată clauza de reparare a carențelor din contul executorului.

Timp de 4 ani vor fi reparate toate pasajele subterane pietonale, reparate și aduse în conformitate cu cerințele de securitate parapetele de protecție a pietonilor.

Transport public

Timp de 4 ani va fi renovat și dezvoltat parcul de troleibuze și autobuze cu unități dotate complex
pentru confortul pasagerilor, inclusiv aer condiționat și sisteme necesare pentru persoane cu nevoi speciale.

Vor fi create benzi speciale, destinate transportului public, și „buzunare” pentru a nu bloca traficul.

Parcări

În termen de 3 ani vor fi construite parcări la toate intrările în oraș cu acces la transportul public.

În termen de 4 ani vor fi construite parcări multietajate în fiecare sector.

Vor fi create parcări municipale în zonele aglomerate ale Chișinăului.

Fondul locativ

400 de blocuri locative vor fi reparate capital și termoizolate

400 de ascensoare noi vor fi reparate sau schimbate după necesitate

600 de terenuri de fitness și sport vor fi instalate în fiecare curte

cel puțin 500 de terenuri de joacă noi vor fi date în exploatare

Grădinițe și școli

Ion Ceban a promis că vor fi create grupe de creșă și vor fi deschise grupe cu program prelungit.

20 de grădinițe noi vor fi date în exploatare

100 de grupe noi vor fi deschise în instituțiile preșcolare

Trafic

Timp de un an și jumătate va fi definitivat proiectul Centurii Chișinăului și vor începe lucrările.
Va fi elaborat un plan de extindere a străzilor MiorițaGrenoble, Studenților, Doina, Muncești, Transnistriei – Industrială pentru circulația transportului extraurban. Timp de 4 ani va fi reconstruită strada Albișoara cu prelungire la strada Mesager și ieșire la șoseaua Balcani. Timp de un an va fi elaborat proiectul de prelungire a străzii Mircea cel Bătrîn pînă la strada Bucovinei și vor fi începute lucrările.

Ce a declarat până acum?

Limba care o vorbește este moldovenească. „Limba care o vorbesc cu toții. Eu o numesc moldovenească. E aceeași limba. Noi avem doua părți care vorbesc despre acest lucru. Eu îmi propun să le unesc”. La 31 august  va fi marcată „ Sărbătoarea  limba noastră.”

Își va suspenda calitatea de membru al PSRM, imediat ce-i va fi validat mandatul. 

Este gata să ofere doua funcții de viceprimar și două de pretor blocului ACUM, dar și să creeze o coaliție în CMC. 

„PSRM are 22 de mandate, iar ACUM – 19, cu toţii ştim problemele capitalei şi responsabilitățile pe care le avem. Le propun să divizăm aceste responsabilități la egal. Evident că sunt deschis spre colaborare cu toți consilierii care nu au probleme de integritate”, a spus Ceban.

Nu va autoriza marșurile LGBTFaci ce vrei, dar atât timp cât nu afectează acest lucru alte lucruri. Noi am zis nu o dată: acasă, poftim, facem ce doriți, dar haideți să nu facem ceea ce deranjează altă parte a societății, în public. Nu, nu voi autoriza.

Până la vară vom scăpa de mirosul urât din Chișinău. „Astăzi avem opt colectoare la Stația de Epurare dintre care două funcționează, la celelalte se face ceva acolo și ele nu sunt funcționale. Aici ar fi de intervenit. Sunt și alte chestiuni și eu nu înțeleg de ce în condițiile în care noi avem 24 de milioane credit contractat avem doar 6% din lucrări realizate în 3 ani. Eu cred că asta este lipsă de responsabilitate”, a afirmat Ion Ceban.

Sărbătorile de iarnă. A spus că va discuta cu prim-ministra Maia Sandu, astfel încât evenimentele și activitățile organizate de Guvern și Primărie să nu se dubleze. Nu are o problemă, dacă și în acest an, așa cum a fost în anii precedenți, în Chișinău sărbătorile de iarnă vor fi inaugurate pe 1 decembrie.

loading...

Citește mai departe

Alegeri

14 pentru România. Cine se vrea președinte în România și ce poziție au față de Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pe 10 noiembrie, cetățenii României vor fi chemați la urnele de vot în cadrul alegerilor prezidențiale. Pentru funcția de președinte concurează 14 candidați.

Pentru că România este declarată partener strategic al Republicii Moldova, iar la acest scrutin vor participa și cetățenii moldoveni cu pașaport românesc, Moldova.org îți propune profilul celor 14 candidați și poziția acestora față de Republica Moldova. Opiniile acestora, selectate din surse deschise, au fost făcute în cadrul sau cu prilejul mai multor evenimente pe parcursul anilor.

PE LUNG

1. Klaus Iohannis

Klaus Iohannis este profesor de fizică, de origine germană, născut în România. A fost profesor de fizică la liceu, inspector școlar si primar la Sibiu. A fost edil al Sibiului timp de patru mandate. În timpul celui de-al doilea mandat la primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg. A fost ales șef al statului după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, din 16 noiembrie 2014, de către 54,43% din cetățenii romani care au votat. Candidează pentru al doilea mandat, din partea PNL.

„România și Republica Moldova aparțin aceleiași familii, aceluiași spațiu cultural, istoric și de limbă. Republica Moldova trebuie să reprezinte proiectul strategic al României. Este esențial ca la București să existe o coerență de acțiune prin care România să devină nu doar un partener de nădejde, dar și un apărător al intereselor Republicii Moldova în Europa”, declara Klaus Iohannis imediat după preluarea mandatului de președinte.

Pe parcursul anilor, șeful statului român a făcut mai multe declarații în care se arăta că relaţia cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru el personal. În chestiunea conflictului din regiunea transnistreană, şeful statului român a vorbit despre „respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”.  În iunie 2019, după ce Parlamentul Republicii Moldova a votat învestirea Guvernului Maia Sandu, iar PDM încă nu-și anunțase retragerea de la guvernare, Klaus Iohannis a adresat o scrisoare președintelui Consiliului European și șefului Comisiei Europene, în care a lansat un apel la indentificarea urgentă a unor soluții concrete pentru a pune capăt situației din Republica Moldova. Tot atunci, Iohannis a adresat forțelor politice de la Chișinău un „apel ferm pentru respectarea democrației și a statului de drept”, declarând că România este „pregătită să sprijine aceste eforturi în deplină concordanță cu obiectivul nostru strategic, care este și obiectivul Uniunii Europene”.

2. Theodor Paleologu

Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mișcarea Populară la alegerile prezidențiale din noiembrie. Este eseist, diplomat şi om politic român, ambasador al României în Danemarca şi Islanda în perioada 2005 – 2008. A renunțat la diplomație pentru a candida la alegerile legislative din 2008 din România. În urma acestui scrutin, a devenit deputat de Bucureşti în Parlamentul României şi ministru al culturii în guvernul Emil Boc. În 2014, a părăsit Partidul Democrat Liberal, alăturându-se Partidului Mișcarea Populară.

Theodor Paleologu a declarat că România are nevoie de un minister pentru relația cu Republica Moldova, care ar trebui să aibă scopul de a pregăti o eventuală unire. Potrivit lui, înființarea unui minister pentru relația cu Republica Moldova ar pregăti România pentru o zi a unirii.

„Ideea este că trebuie să fii pregătit. Modelul este cel al Republicii Federale Germania care s-a pregătit pentru momentul în care se pune problema unirii. Am convingerea că problema unirii se va pune sau măcar că se poate pune cândva”. Liderul PMP, Eugen Tomac, a declarat că Theodor Paleologu va fi și președintele tuturor moldovenilor, unirea Republicii Moldova cu România fiind unul dintre principalele obiective ale PMP.

3. Dan Barna

Dan Barna este licențiat în Drept. În decembrie 2016 a fost ales deputat USR de Sibiu. În Camera Deputaților, Dan Barna este vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă și membru în Comisia pentru afaceri europene. A fost membru al Guvernului Cioloș, unde a deținut funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene condus de Cristian Ghinea, unul dintre principalii săi colaboratori din USR. În octombrie 2017, Dan Barna a fost ales președintele USR.

A avut mai multe întâlnirii cu românii din Republica Moldova, în cadrul cărora a declarat că România trebuie să fie prima voce dinspre Europa în relația cu R. Moldova, nu ultima.

„Mie mi se pare perfect îndreptățit și este un demers pe care o să-l susțin în continuare ca România să fie cel mai activ, mai vocal și mai asumat avocat al Republicii Moldova în toate aceste demersuri de accedere a Moldovei cât mai aproape de Uniunea Europeană. Și sper la un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să devină și membru al Uniunii Europene”. Într-un mesaj către cetățenii Republicii Moldova i-a îndemnat să creadă în continuare în România, pentru că acolo este o nouă generație de politicieni care va veni cu siguranță la conducerea acestui stat.

4. Kelemen Hunor

Kelemen Hunor este medic veterinar, profesor de filosofie si politician român de etnie maghiară, ales președinte al UDMR la congresul din 2011. A candidat la președinția României din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România în 2009. A fost ministru al Culturii în perioada decembrie 2009 – aprilie 2012, în Guvernul Boc II și Mihai Răzvan Ungureanu. La alegerile prezidențiale din 2009 Kelemen a obținut 3,83% din voturi.

În martie 2018, Parlamentul de la București a adoptat o declarație privind unificarea cu R. Moldova. UDMR s-a abținut. Întrebat de ce, Kelemen Hunor a declarat că sentimental înțelege hotărârea și discursurile din Parlament.

„Dar am discutat cu aliații noștri, cu Washington-ul cu Bruxelles-ul? Când am fost acceptați în NATO, n-am spus că vom aduce în interiorul Alianței un conflict înghețat cu Rusia. Asta s-ar întâmpla dacă s-ar realiza ce doresc politicienii români în frunte cu Băsescu, Dragnea, Tăriceanu, Orban, Barna”. Tot atunci, el a menționat că politicienii nu pot să arunce o țară într-o asemenea aventura, iar cazul Germaniei a fost o altă situație, din alt film. „Și dacă se rezolvă problema transnistreană, ceea ce nu cred, ar accepta R.Moldova să se transforme în 5 județe în estul României? De ce nu vrem sa vorbim despre federalizare?”, a menționat atunci el.

5. Viorica Dăncilă

Ocupă funcția de prim-ministră a României din 29 ianuarie 2018. A absolvit Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, a obținut masterul Spațiul Public European. Este specializată în programarea și managementul proiectelor, bazele economiei petroliere și luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană. A fost profesoară la Liceul Industrial din Videle, iar din 1997 până în 2009 a fost inginer la Petrom SA. Este membră a Partidului Social Democrat încă din 1996. La 21 ianuarie 2009 devine europarlamentar social-democrat. Până în 2018, Viorica Dăncilă a deținut două mandate succesive în Parlamentul European. Este deseori criticată, la fel ca partidul pe care-l reprezintă, pentru incompetență și corupție.

Ocupând poziția de premier, a făcut mai multe declarații privind relații cu Republica Moldova, în care a afirmat că Guvernul de la București va acorda sprijin țării noastre pentru implementarea proiectelor din domeniile de protecția mediului, sănătate, educație.

„Dorim să aducem o contribuție directă la îmbunatățirea condițiilor de trai a tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, cele două guverne vor începe să lucreze în cadrul unui grup de lucru interguvernamental, urmând să analizăm ce proiecte în curs de derulare necesită atenție imediată. Putem avea în vedere derularea de proiecte noi care să susțină avansul european al Republicii Moldova”, a declarat Viorica Dăncilă după o întrevedere cu premierul Maia Sandu. Totodată, a fost criticată de politicieni unioniști de peste Prut pentru că nu are o poziție fermă în acest sens. Eugen Tomac, președintele PMP, i-a adresat o scrisoare deschisă în care i-a cerut să nu omoare presa de limbă română din Republica Moldova, el afirmând că mass-media de limba română de peste Prut este în moarte clinică din cauza reducerii substanțiale a finanțării acordate de statul român.

6. Cătălin Ivan

Cătălin Ivan este absolvent al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Deține un masterat în afaceri internaționale și unul în management politic. A fost membru al PSD și europarlamentar. A făcut parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, momentan fiind europarlamentar neafiliat. Este președinte al Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională – ADN.

În calitate de europarlamentar Cătălin Ivan a optat pentru întărirea relațiilor dintre România şi Republica Moldova şi de consolidarea parteneriatului RM cu Uniunea Europeană. Cunoaște bine situația din Republica Moldova. A fost și membru al delegației UE-Republica Moldova. În urma alegerilor parlamentare din 2015, a declarat că mesajul moldovenilor a arătat clar direcția către care se îndreaptă și de la care nu mai poate fi „întoarsă”.

7. Ninel Peia

Este absolvent al facultății de Drept, licentiat în stiinte juridice. În perioada 2012 -2016  a fost deputat în Camera Deputatilor, din partea Partidului Social Democrat. În martie 2016, Peia a fost exclus din PSD. În 2018 a devenit presedinte Partidul Neamul Românesc.

În 2016 a declarat că Unirea devine din ce în ce mai populară peste Prut.

„Cred că a venit timpul ca toate forțele din România, fie ele politice, economice, culturale sau chiar instituționale, să lucreze împreună la proiectul Unirii. Avem de partea noastră toate argumentele posibile, fie naționale și sentimentale, fie economice și financiare. Aceste lucruri însă trebuie spuse peste Prut, cât mai des, cât mai mult și cu o forță din ce în ce ai mare. Singurul lucru de care avem nevoie pentru a face Unirea este ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului să-și dorească acest lucru. Iar acel moment nu este departe”.

8. Sebastian Popescu

Este de profesie medic veterinar. Spune însă că în ultimii ani a fost jurnalist, deținând două site-uri de știri exclusivnews.ro și recentnews.ro. Înainte de a-și anunța candidatura a cedat cele două publicații online unui coleg de partid. Se definește drept „oltean pur sânge, iute la mânie“.

În programul său electoral se menționează: reîntregirea ţării prin unirea Republicii Moldova cu România va fi unul dintre punctele prioritare în cei cinci ani de mandat ca preşedinte al României. Voi depune toate eforturile diplomatice pentru recuperarea Tezaurului şi/sau a contravalorii acestuia, de la Federaţia Rusă.

9. John-Ion Banu

Este candidat al Partidului Națiunea Română, stabilit în Statele Unite. A crescut în România, iar în 1985 a emigrat in Statele Unite ale Americii unde și-a luat numele de „John”. Aflat în Statele Unite, John Banu a creat Liga Româno-Americană, o asociație care a devenit cea mai puternică organizație românească din Florida. John Ion Banu candidează la funcția de președinte al României cu susținerea partidului PNRo – Partidul Națiunea Română, al cărui președinte fondator este.

Nu a făcut declarații oficiale despre Republica Moldova.

10. Mircea Diaconu

Mircea Diaconu este actor, om politic și fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București. Fost director al Teatrului „Nottara” din București. El a fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului, senator din partea PNL din 2008 până în 2012, europarlamentar independent, membru al Grupului ALDE și vice-președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din 2014 până în 2019.

În 2018 a susținut organizarea la sediul din Bruxelles al Parlamentului European a unei conferințe „România și regiunile istorice în anul centenar: Cultură, identitate, valori europene”. În opinia lui, comunităţile românești din regiunile istorice sunt adeseori uitate atunci când se vorbește despre românii din afară graniţelor ţării.

„Și în Timoc, Cernăuți, Odessa sau Basarabia trăiesc români care sunt în același timp europeni, prin cultură, și ale căror drepturi trebuie respectate”. A lansat o scrisoare deschisă adresată președintelui şi Guvernului de la București în care a solicitat implicarea în rezolvarea problemelor privind încălcarea drepturilor românilor din afara frontierelor. „Comunităţile româneşti din afara graniţelor beneficiază, din păcate, de un tratament aflat în continuă degradare”, se spunea în scrisoare, făcută publică.

11. Bogdan Stanoevici

De profesie actor, Bogdan Stanoevici este director al Circului Metropolitan București.A fost secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada ianuarie – decembrie 2015, iar înainte de a ocupa această funcţie, a fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Ponta. Cu câteva luni înainte de Revoluţia din 1989, a părăsit România, stabilindu-se în Franţa, unde şi-a continuat cariera actoricească. Stanoevici a revenit în România în 2011.

În 2014, pe când deținea funcția de ministru delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a votat la Chişinău, la secţia de votare din sediul Ambasadei României în Republica Moldova.

El a declarat că a dorit să-şi exercite dreptul la vot în Republica Moldova, întrucât acest lucru are o încărcătură simbolică.

Bogdan Stanoevici a subliniat sprijinul pe care România l-a acordat Republicii Moldova, în special în ultimii ani, subliniind că România va ajuta necondiţionat şi în continuare Republica Moldova ca aceasta să obțină calitatea de membru al Uniunii Europene.

12. Ramona Bruynseels

Ramona Ioana Bruynseels, candidata la alegerile prezidențiale din partea Partidului Puterii Umaniste, este consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul de lucru al premierului Viorica Dăncilă. Ramona Bruynseels a terminat Facultatea de Drept şi a absolvit un program în cadrul Universităţii Harvard. Are o experiență de peste 10 ani în piețe financiare, în domeniul bancar, învățământ universitar în România.

Presa de peste Prut nu citează declarații ale acestei candidate privind relația cu Republica Moldova. Totuși, a fost protagonista unei situații intens comentate în România, când fiind la Digi24.ro a fost întrebată de moderator despre partenerii din Est ai României, trimitere la Republica Moldova ori Ucraina, Ramona Ioana Bruynseels a declarat: „Nu îi ignorăm total și nici nu avem cum. Suntem împreună cu Rusia parte a NATO, trebuie să ne continuăm exercițiile bilaterale și exercițiile din cadrul NATO pe partea militară”.

13. Viorel Cataramă

Viorel Cataramă este un om de afaceri român care a fondat în anul 1990 compania Elvila, fiind prezent şi pe scena politică din România. A fost la conducerea Noului Partid Liberal, iar din 1993, după fuziunea acestuia cu PNL, a fost vicepreședinte al Partidului Național Liberal. A fost senator PNL de Bacău, În 2006 se numără printre membrii fondatori ai Grupului pentru Dialog Liberal, al cărui președinte este, iar în 2010 este ales vicepreședinte al Asociației „Friends of Opera ”. În noiembrie 2018, Cataramă decide să părăsească partidul pentru a-și forma propriul partid, numit Dreapta Liberală (DL).

În 2011, a declarat că unirea României cu Republica Moldova este „perfect realizabilă”, apreciind că o astfel de mișcare i-ar fi oferit lui Traian Băsescu șansa de a intra în istorie ca fiind „unificatorul țării”.

14. Alexandru Cumpănaşu

Este unchiul Alexandrei, tânăra ucisă la Caracal, și se prezintă ca fiind candidatul anti-sistem. Presa de peste Prut scrie că spre deosebire de alți candidați la alegerile prezidențiale din noiembrie, Alexandru Cumpanașu preferă să își țină CV-ul „la secret”, beneficiind de faptul că și-a desfășurat activitatea în zona ONG-urilor, nu în instituții de stat, chiar dacă a câștigat, sub diverse forme și contracte, foarte multi bani publici.

Nu am identificat declarații ale acestui candidat despre Republica Moldova.

Precizăm că alegerile prezidențiale 2019 în România vor avea loc pe 10 noiembrie pentru primul tur și 24 noiembrie pentru turul doi. În străinătate se va putea vota de-a lungul a trei zile, adică de vineri (8 noiembrie) până duminică (10 noiembrie) pentru primul tur ți de vineri (22 noiembrie) până duminică (24 noiembrie) pentru al doilea tur. La scrutinul prezidențial din noiembrie 2014, au votat 21 928 de români din Republica Moldova.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Educație2 ore în urmă

Crizele de plâns la copii. Cum le prevenim și le gestionăm

PE SCURT Au fost situații când copilul tău a țipat și plâns excesiv sau a avut gesturi agresive? Sau poate...

Social5 ore în urmă

Cum și de ce se protestează în lume în ultimele luni

PE SCURT În ultima perioadă asistăm la proteste în diferite părți ale lumii – America Latină, Asia sau Europa. Motivele...

LifestyleO zi în urmă

De ce ni se face somn după ce mâncăm?

PE SCURT În popor i se spune boala porcului: lenea și starea de somnolență pe care o avem după ce...

Tehnologie2 zile în urmă

Motorola a relansat celebrul telefon pliabil, RAZR. Cât de scump este

PE SCURT Motorola RAZR 2019 a fost prezentat în mod oficial pe 13 noiembrie, la Los Angeles. Produsul amintește de...

Lifestyle2 zile în urmă

De ce nu este micul dejun cea mai importantă masă a zilei?

PE SCURT De mici am fost învățați că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Auzim la tot...

Politică3 zile în urmă

Echipa lui Ion Ceban a făcut prima ofertă pentru conducerea Primăriei. Un activist a devenit viceprimar de Chișinău

PE SCURT Echipa primarului ales Ion Ceban a făcut prima ofertă pentru conducerea Primăriei Chișinău. Activistul Victor Chironda, cel care...

Publicitate3 zile în urmă

Farmacia Familiei te răsplătește pentru fidelitate cu cadouri garantate

Adevărata valoare stă în lucruri simple, iar micile plăceri ne fac viața mai frumoasă. Pe lângă faptul că dorim să...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Care au fost ultimele decizii luate de Guvernul Maia Sandu

PE SCURT În ultima ședință de a Guvernului Maia Sandu, pe agendă au fost incluse două subiecte: unul ce ține...

Politică5 zile în urmă

Ce condiții pun partidele politice pentru formarea noului Guvern

PE SCURT Președintele țării, Igor Dodon, a inițiat astăzi consultări cu fracțiunile parlamentare ca urmare a demiterii Guvernului Maia Sandu. ...

Opinii6 zile în urmă

Cum a fost discutată căderea Guvernului Maia Sandu pe Facebook

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

Politică6 zile în urmă

Guvernul Sandu a picat. Povestim pe scurt ce s-a întâmplat în Parlament

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

Politică7 zile în urmă

Sandu vs PSRM. O nouă încercare de compromis a eșuat

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu a lansat astăzi o soluție de compromis Partidului Socialiștilor, care a înaintat moțiune de cenzură Executivului....

PoliticăO săptămână în urmă

Maia Sandu spune că lui Dodon nu-i convine curățarea RM de scheme de corupție. Despre ce ar putea fi vorba

PE SCURT „Am văzut cum arată justiție politizată. Ceea ce îmi doresc este o justiție liberă. Ceea ce se invocă...

Partidul Acțiune și SolidaritateO săptămână în urmă

Câte guverne din R.Moldova au căzut în urma moțiunii de cenzură. Va urma Guvernul Maia Sandu?

PE SCURT Deputații socialiști au înaintat astăzi moțiune de cenzură Guvernului condus de Maia Sandu. Aceasta după ce Executivul și-a...

Advertisement

Opinii

noiembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« oct.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930