Problema deșeurilor din Chișinău a fost tot timpul una marcată de interese, scandaluri și politici, în multe cazuri cu consecințe pentru comunitatea locală. Pe de o parte, avem autoritățile publice locale, care încearcă de ani de zile să găsească o soluție compatibilă timpului în care trăim, iar pe de altă parte sunt cetățenii, care se descurcă cum pot în acest sens. Dacă mulți dintre orășeni știu doar că gunoiul dus la coș dispare în neant, alții încearcă să fie mai responsabili.
În ultimii 10 ani, tot mai mulți orășeni au devenit din ce în ce mai conștienți în privința deșeurilor pe are le produc. Astfel, mulți dintre ei au ajuns la concluzia că pentru a contribui la un mediu curat trebuie să sorteze corect deșeurile. Cum, unde și în ce fel – deja fiecare face cum poate și cum înțelege, în lipsa unor politici mai clare din partea primăriei. În prezent, colectarea separată a deșeurilor este strict voluntară, și chiar dacă nu este obligatorie, există locuitori ai capitalei o fac. Este și cazul Veronicăi Gîdei, locuitoare a orașului Chișinău, care are un sistem de sortare a gunoiului bine pus la punct.
„La început e mai greu să te mobilizezi să faci asta, după care îți organizezi foarte bine locurile și în cap, pe policioare, și totul vine automat. Toți membrii familiei deja fac asta, de la 3 la 30 de ani plus știe cum corect să sorteze”, spune Veronica.
Birocrația casnică a deșeurilor
La fel ca într-o administrație publică unde, vorba aia, „dosarele online se depun la etajul 2”, la Veronica acasă colectarea deșeurilor se face după un sistem. În primul rând, ei au un coș de gunoi aparte pentru toate tipurile de deșeuri menajere. Aici sunt aruncate toate resturile alimentare, cum ar fi cojile de fructe, legumele, resturile de mâncare și altele. Alături mai sunt niște coșuri pe care scrie „HÂRTIE” și „PLASTIC”. Doar că nu tot plasticul poate fi reciclat, spune Veronica. „Dacă în triunghiul de pe produsul din plastic este cifra 2 sau 5, el nu se reciclează, și respectiv nu are sens să-l aruncăm în punga pentru plastic”, spune ea. Astfel, aceste două tipuri de plastic sunt colectate separat și, ocazional, sunt duse la asociația obștească „Tinerii pentru Eco-Plastic”, care fac diferite obiecte din el.
Totul e în zadar?
Efortul orășenilor ca Veronica ar părea să fie în zadar. Asta deoarece, la nivel municipal, practic singura politică în domeniul managementului deșeurilor este de a duce tot la groapa de gunoi de la Țînțăreni.
În prezent, aproape toate platformele de gunoi din Chișinău dispun de mai multe tipuri de tomberoane. În primul rând, sunt cele cu deșeuri mixte, unde se aruncă tot. Ele sunt încărcate de mașinile Regiei Autosalubritate și duse la o stație de transfer de pe strada Uzinelor, unde sunt compresate și trimise apoi la Țînțăreni.
În al doilea rând, sunt mai multe tomberoane cu diferite culori, unde se colectează plastic, hârtie, sticlă și altele.
Și în al treilea rând, sunt plasele de la ABS Recycling unde se aruncă preponderent plasticul, dar și cutiile din metal.
„Ceea ce colectăm noi din containerele de diferite culori se aduce la stația de ambarcare și se sortează de angajații noștri, manual. Se preselectează ceea ce este posibil. Sticla o dăm la Glass Container Company, masa plastică o ducem la ABS. Cu părere de rău, cu cartonul este problemă, că nu vrea să-l primească nimeni. El are procent de umiditate foarte mare”, spune Alexandru Bajura, Șef secție exploatare, Regia „Autosalubritate”.
Sistemul este, practic, pregătit
În prezent, gunoiul din oraș este preluat de autospecialele întreprinderii „Autosalubritate” de la fiecare platformă cu tomberoane de lângă blocuri. Săptămânal, sunt golite și coșurile care colectează diferite tipuri de deșeuri – sticlă, plastic, hârtie. Însă principala problemă a colectării separate este în primul rând capacitatea redusă a parcului auto.
„Pentru colectarea separată este nevoie de mai multe mașini, pentru că atunci când colectăm separat va trebui să nu punem deșeurile în aceeași mașină, asta însemnând mai multe mașini, dar și un grafic separat pentru a colecta diferite deșeuri”, spune Ina Coșeru, consilieră municipală, expertă în politici de mediu.
Potrivit lui Alexandru Bajura de la „Autosalubritate”, în oraș sunt în jur de 900 de platouri de colectare a deșeurilor, dintre care circa 70% dispun și de tomberoane de colectare separată a deșeurilor.
Totuși, Bajura mai menționează că există o rezistență din partea locuitorilor în adoptarea unor măsuri ce țin de „managementul calitativ al deșeurilor”. În oraș există încă scări de blocuri care mai au sisteme vechi de colectare a deșeurilor. Este vorba de acele camere de colectare deschisă a deșeurilor, unde locuitorii blocurilor aruncă deșeurile direct prin țeava de evacuare, iar de acolo ele sunt încărcate manual în autospeciale. Procesul de sudare a acestor țevi se desfășoară anevoios, iar cei care locuiesc la primele etaje trebuie să îndure șobolanii, mizeria și alte consecințe nefaste.
Scandalul cu ABS Recycling
Pe de altă parte, primăria, chiar și în cazul unor inițiative bune, se pare că are grijă ca ele să nu mai funcționeze, inclusiv prin lipsa de comunicare eficientă. De exemplu, până la sfârșitul lui 2020, aproximativ 30% din deșeurile menajere și nesortate din oraș ajungeau la ABS Recycling pentru sortare. Sistemul era destul de simplu: mașinile Autosalubritate care colectau deșeurile mixte din oraș, duceau o parte din gunoi la stația de transfer de la strada Uzinelor, despre care am menționat mai sus. Apoi mai făceau încă 1 km în plus până la uzina de sortare ABS Recycling, aflat în vecinătate. Ulterior, tot ce era bun de reciclat era extras din deșeuri, iar restul era adus înapoi la stația de transfer Autosalubritate.
Parteneriatul companiei cu primăria s-a încheiat cu scandal în luna ianuarie 2021, după ce ABS Recycling anunța încheierea parteneriatului cu primăria. Primarul Ion Ceban declara la ședința săptămânală a serviciilor primăriei Chișinău din 25 ianuarie 2021 că „[…] ei reciclează, își scot gunoaiele de care au nevoie, plasticul, și fac business din asta. Dacă nu e rentabil, nu ne puneți pe noi în situație, municipalitatea”.
Între timp, compania spune că nu mai așteaptă vreo rezoluție din partea primăriei Chișinău, ci se va orienta spre alte APL-uri mai interesate de acest aspect, iar din colaborarea cu acestea pot obține și o calitate mai bună a deșeurilor.
Planurile autorităților
În prezent, planurile autorităților în domeniul gestionării deșeurilor se bazează pe un împrumut de 9 milioane de euro de la BERD, 9 milioane de la BEI și 5 milioane de la UE. Acești bani vor fi direcționați spre înnoirea parcului de autospeciale de la Autosalubritate și consolidarea depozitelor de gunoi de la Țînțăreni și Bubuieci.
La statut de dorință sunt planurile de a construi o uzină municipală de sortare a deșeurilor. Pentru a o construi, potrivit experților, mai este nevoie de alte 9 milioane de euro, bani pe care primăria nu-i are. „Noi nu avem acești bani. Pentru a sorta/colecta separat, anul trecut am propus să contractăm serviciile unui agent economic, dar decizia nu se implementează”, declară consiliera municipală Ina Coșeru. Agentul economic este ABS Recycling – singurul ce deține o uzină de sortare gata de operare din prima zi.
Nu doar o problemă a Chișinăului
Colectarea gunoiului nu este doar o problemă a municipalității. În R. Moldova, dar și în jurul orașului Chișinău, toate localitățile se confruntă cu problema gestionării deșeurilor. Absoluta majoritate a gunoiului se „depozitează” – o soluție acceptabilă de comunitatea internațională, dar doar dacă se face în locuri special amenajate, și doar cu o infrastructură corespunzătoare.
De exemplu, un depozit de deșeuri poate fi făcut pe teritoriul unei foste cariere sau mine, cu condiția ca ea să nu se afle în calea unui pârâu sau râu subteran cu apă potabilă, pe care să-l contamineze. În cazul de la Țînțăreni, gunoiștea este amenajată pe teritoriul unei foste cariere, însă, din cauza procedurilor de depozitare proaste, locuitorii acestei localități de mai multe ori au blocat procesul de depozitare.
În prezent, poligonul este la jumătate de capacitate umplut, iar deșeurile, odată aduse, sunt acoperite cu un strat de lut. Astfel, pentru a contribui cât mai mult la un mediu curat, scopul fiecărei primării este să reducă această cantitate de deșeuri ce ajung să fie depozitate la sol.
Acest lucru se poate face prin politici de reciclare, de colectare separată, sau chiar, în unele cazuri, de captare a biogazului în cazul deșeurilor menajere. Doar că pentru asta este nevoie de o strategie la nivel de țară.
Ina Coșeru, consilieră municipală, expertă politici de mediu: „Pentru a impune toate APL-urile, inclusiv Chișinăul, să colecteze separat și să nu ducă tot la groapa de gunoi, e nevoie de un regulament privind depozitarea deșeurilor. El impune taxe, și taxele sunt mari pentru agenții economici, și de acolo începe schimbarea, care a fost în Europa inclusiv. Cu cât mai scumpă este depozitarea deșeurilor directă la sol, cu atât APL-urile vor fi interesate să reducă cantitatea de deșeuri la Țînțăreni sau alt poligon.”
Fiecare deșeu la locul său
Indiferent de partenerii de discuție, fie că sunt experți de mediu, autorități sau oameni de afaceri, un singur lucru este cert – dacă ați început a colecta separat, nu vă opriți. Cei care vor să colecteze separat pot pune plasticul, metalul și sticla în tomberoanele colorate și în oricare din plasele ABS. Sistemul încă este la început, dar dacă ajungi să colectezi o parte din deșeuri, cel puțin ai siguranța că ai contribuit cu mai puțin la muntele de gunoi de la Țînțăreni.
Colectarea separată o poate face oricine, la el acasă. Tot ce trebuie să facă pentru început este să aibă două coșuri de gunoi: unul pentru deșeurile menajere, iar cel de-al doilea – pentru toate solidele. Deșeurile menajere pot merge direct la tomberon mixt, în timp ce solidele pot fi puse în oricare din plasele ABS sau tomberoanele colorate de la Autosalubritate.
