PE SCURT
Cât ai lăsat în farfurie ultima dată când ai mâncat? Câteva resturi? Sau poate chiar și câteva guri, dar erai prea plin ca să termini din farfurie?
Trebuie să știți că fiecare furculiță de mâncare a fost responsabilă pentru emisiile de gaze cu efect de seră înainte de a ajunge pe farfuria dvs. Creșterea, procesarea, ambalarea și transportul alimentelor pe care le consumăm, toate contribuie la schimbările climatice. Și atunci când aruncăm resturile alimentare, pe măsură ce se putrezește, eliberează încă mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă, scrie BBC.
Aruncarea a 3 kg de alimente comestibile are ca rezultat gaze de seră echivalente cu 23 kg de dioxid de carbon emis în atmosferă.
PE LUNG
S-a estimat că, dacă deșeurile alimentare ar fi o țară, acesta ar fi al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră după SUA și China, potrivit Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.
⅓ din emisiile cu efect de seră, la nivel global, provin din agricultură
30% din produsele alimentare aruncate la gunoi (cca 1,8 miliarde de tone pe an)
8% am elimina din emisiile noastre totale dacă nu am mai irosi mâncarea
Un studiu din 2018 a descoperit că aproximativ ⅓ din fructele și legumele noastre sunt respinse, pentru că au o dimensiune sau o formă greșită înainte de a ajunge pe raftul supermarketurilor, de exemplu.
În țările cu venituri mici, 40% din produsele alimentare sunt irosite după recoltare, din cauza lipsei unei infrastructuri. Dar în țările cu venituri medii și mari, consumatorii poartă o vină mai mare. Estimările sugerează că gospodăriile sunt responsabile pentru 53% din toate deșeurile alimentare din Europa și 47% din deșeurile alimentare din Canada.
Motivele pentru care se produc deșeurile alimentare variază. În unele părți ale lumii se consideră un gest politicos de a lăsa o cantitate mică de mâncare în farfurie, pentru a arăta că gazda nu s-a zgârcit.
Lipsa de refrigerare este o altă cauză majoră a deșeurilor. Dar, în multe țări dezvoltate, accesul ușor la produse ieftine i-a făcut pe consumatori să fie mai puțin cumpătați (economi) în legătură cu ce pun în frigider sau farfurie.
Regândind modul în care cumpărați și gătiți, ar putea fi posibil să reducem cantitatea pe care o pierdem și să diminuăm astfel contribuția noastră la schimbările climatice.
Anne-Marie Bonneau, editor de carte cu sediul în California și autoare a blogului Zero Waste Chef, a început să se gândească serios la risipa alimentară după ce a aflat că până la 40% din produsele alimentare din SUA nu sunt consumate.
Acum, Bonneau estimează că și-a redus deșeurile alimentare la aproape zero. „Încerc să avem mâncare puțină și suficientă ca să nu aruncăm. Dacă există prea multe produse, le congelez.
Atingerea acestui nivel de reducere a deșeurilor nu este ușoară, dar Bonneau recomandă începerea cu câțiva pași simpli. Dacă nu poți găti, spune ea, învăță să pregătești niște mese simple, cum ar fi supele. Apoi, verifică ce alimente ai acasă înainte de a merge să cumperi ingrediente. „În loc să cauți pe internet și să găsești o rețetă care să arate bine, mai întâi verifică mâncarea pe care o ai la îndemână”, spune ea.
Un alt mod eficient de a reduce risipa de alimente este de a face lista de cumpărături și cantitatea de care ai nevoie. Odată ce utilizezi lista de cumpărături, nu doar economisești emisiile de carbon, ci timpul și banii tăi.
Un studiu din 2018 din Marea Britanie a stabilit că:
Cea mai mare schimbare pe care o poate face majoritatea oamenilor din țările cu venituri mari este să nu mai cumpere prea multă mâncare în primul rând, spune Mattias Eriksson, care cercetează deșeurile alimentare la Universitatea Suedeză de Științe Agricole din Uppsala, Suedia. În cele din urmă, o reducere a cererii de produse alimentare va crea un sistem în care vom produce atât cât va fi nevoie. „Consumul nostru este cel care determină întreaga problemă”, spune specialistul.
„Pe măsură ce oamenii încep să le pese mai mult de deșeurile alimentare din gospodăria lor, devin cetățeni mai informați”, spune Parizeau. „Ei pun întrebări despre modul în care funcționează sistemul alimentar și solicită reglementări pentru reducerea deșeurilor pe întregul sistem.”
Sursa foto: Financial Time
