În cazul în care Comisia de la Veneția dă aviz negativ la proiectul de lege cu privire la evaluarea Procurorului General „[…] înseamnă că vor trebui anulate acele prevederi”, a declarat președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități de la Parlament, Olesea Stamate pe 11 noiembrie 2021. O lună mai târziu, avizul a venit, iar acesta este, citând pe fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, „deloc pozitiv, dar nu total negativ”. Experții de la Veneția critică modalitatea în care a fost adoptată legea, dar totuși lasă de înțeles că este la discreția autorităților să modifice sau nu legea.
Comisia și legea noastră
Opinia consultativă a Comisiei de la Veneția are circa 24 de pagini. Însă, înainte de a trece peste fiecare punct concret, este necesar să menționăm care este rolul și funcțiile acestei comisii. Instituită în 1990, Comisia de la Veneția este un organ de consultanță a Consiliului Europei în materie de legislație și constituționalitate pentru statele membre ale Consiliului Europei, dar și nu numai. Opiniile emise de aceasta, deși nu sunt dictate, ele sunt respectate, mai ales în cazul în care cineva își dorește o legitimitate asupra unor reforme legislative, cum este cazul Republicii Moldova.
Despre legea evaluării procurorului am scris pe îndelete în acest material. La adoptarea ei, Procurorul General pe atunci, Alexandr Stoianoglo, încă nesuspendat, a cerut avizul Comisiei de la Veneția în această materie. Ulterior, Stoianoglo a fost suspendat într-un proces care nu a avut legătură cu adoptarea acestei legi, dar ca urmare a inițierii urmăririi penale în privința lui.
Ce se spune în opinie
În primul rând, se menționează că amendamentele la lege au fost adoptate în perioada sărbătorilor (luna august 2021). Astfel, experții precizează că introducerea acestor prevederi nu a fost precedată de discuții publice cu participarea societății civile și a persoanelor vizate. Deși Curtea Constituțională nu a determinat că acest lucru este fundamental iar procesul de elaborare și adoptare a legilor a fost respectat, aceștia spun că „ar fi fost de preferat să existe consultări”.
În al doilea rând, o altă bilă neagră este că deputații au schimbat componența Consiliului Superior al Procurorilor. Anume aceste schimbări frecvente dau impresia că fiecare majoritate parlamentară vrea să clatine balanța în favoarea lor. Pentru a reduce asemenea precedente, componența CSP ar trebui să fie introdusă în Constituție sau să necesite o majoritate calificată de vot pentru asemenea modificări.
În al treilea rând, Comisia menționează că „așteptările membrilor CSP ca să-și ducă mandatele nu trebuie perturbate”. Referința a fost făcută în contextul schimbărilor componenței CSP, dând astfel o bilă neagră asupra acestei modificări legislative.
Iar în al patrulea rând, în viziunea Comisiei, procedura de evaluare a performanței ar trebui revizuită. Respectiv, se menționează că legea ar trebui clar să specifice ce indicatori sunt supuși evaluării și de ce este diferită de răspunderea disciplinară. CSP ar putea fi împuternicit să stabilească regulile mai clar, dar tot în virtutea unei legi. Totodată, concluziile evaluării nu ar trebui să fie obligatorii, potrivit Comisiei.
Iar în al cincilea rând, e vorba de o concluzie neutră a Comisiei referitoare la excluderea lui Alexandr Stoianoglo din componența CSP. Experții menționează că această acțiune este conform legii, dar că ar fi bine ca procurorul general să aibă o funcție cu drept consultativ și fără drept de vot.
Ce culoare are rochia
În 2015, o fotografie a unei rochii a devenit virală din cauza că nimeni nu știa ce culoare este ea. Cam aceeași dilemă de interpretare apare și față de opinia Comisiei de la Veneția. Juriștii își trag concluziile care le convin – dacă sunt pentru prevederile adoptate de parlament, ei vor menționa că „avizele Comisiei sunt doar consultative, iar Moldova are drept de a decide singură”; dacă sunt împotriva prevederilor, ei vor spune că „avizul este negativ, iar Comisia e împotrivă”.
Totuși, în acest caz, există mai multe nuanțe. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a menționat într-o postare că, „chiar dacă avizul Comisiei, din punct de vedere formal, are caracter consultativ, recomandările prestigioasei instituții a Consiliului Europei vor fi examinate cu cea mai mare atenție și luate în calcul pentru deciziile care urmează”. Mai dur a fost deputatul PSRM, Vasile Bolea, care a spus că „guvernarea a primit cartonașul roșu din partea unei structuri europene importante. Ei au profanat tot ceea ce înțelegem noi sub acest cuvînt – reformă”.
În această situație, guvernarea va încerca să apere inițiativa, iar opoziția o va critica foarte dur. Dacă ar fi să tragem o paralelă, am merge tot la o opinie a Comisiei de la Veneția din 2017. Atunci, Parlamentul a primit un aviz de la Comisia de la Veneția cu privire la modificarea sistemului electoral.
În acel caz, Sergiu Litvinenco, pe atunci membru PAS, partid aflat în afara Parlamentului, spunea că „Comisia de la Veneția, chiar dacă ia în considerare că decizia de schimbare a sistemului electoral este o decizie suverană a statului, oricum nu o recomandă la moment”, sugerând că a fost vorba de un aviz negativ. „Însă, în condițiile actuale, pentru a exista consens, în accepțiunea Comisiei, un nou sistem electoral ar fi trebuit agreat de partidele extraparlamentare”, era de părere Litvinenco.
Pe atunci, Vasile Bolea era deputat de opoziție, PSRM fiind printre promotorii și votanții sistemului mixt. Respectiv, Bolea ținea să precizeze că „experții de la Veneția au lăsat la discreția statului soarta sistemului electoral, însă au formulat o serie de recomandări juridice și tehnice de care Parlamentul de la Chișinău trebuie să țină cont”, respectiv este un aviz pozitiv.
Contextul avizului
Dacă ar fi să mergem pe promisiunile lui Sergiu Litvinenco și Olesea Stamate de a purcede imediat la „a corecta legislația”, am presupune că acest lucru se va întâmpla repede. Însă, deși amendamentele ce țin de procedura de evaluare au fost adoptate, însăși procedura stă pe loc, deoarece la începutul acestei luni comisia de evaluare a rămas fără unul din cei cinci membri.
Între timp, Stoianoglo a fost suspendat, fiind pornită urmărire penală într-un proces ce nu are legătură cu evaluarea. Totuși, din cele patru capete de acuzare, în instanță a ajuns doar un dosar, în care Stoianoglo este acuzat că ar fi acordat o indemnizație de concediere contrar legii. De menționat însă că indemnizația a fost ulterior returnată și totul a fost calificat de Procurorul General drept „o eroare contabilă”.
Acum, dacă deputații PAS sau Ministerul Justiției inițiază modificarea cadrului legal la sugestiile Comisiei de la Veneția, principala consecință va fi scoaterea fundamentului legal pe care a fost pornită evaluarea profesională a lui Stoianoglo.
