Connect with us
"
"

Opinii

Ce vrea Kremlinul de la alegerile noastre?

Publicat

pe

Aflându-mă la un eveniment internațional, am fost întrebat de către o participantă dacă Putin mai are influență în Republica Moldova. Doamna era o rusoaică în vârstă, care locuia de mai mulți ani în exil undeva în Uniunea Europeană și fusese obligată să plece după o lungă experiență de luptă pentru drepturile rușilor (inclusiv electorale) în țara sa natală. N-am știut ce să-i răspund din prima, întrucât mi-au venit în minte o sumedenie de moduri prin care Kremlinul (care deseori e altceva decât Rusia) își exercită influența în RM.

Menghina rusească slăbește

Am început, bineînțeles cu armata din fâșia transnistreană, pe care Kremlinul lui Elțîn a promis în 1999 că și-o va lua acasă, dar pe care Kremlinul lui Putin a uitat-o acolo. Rămășițele acestei armate a 14-a le-a oferit mereu pseudoautorităților din fâșie un bici de temut pentru autoritățile legitime de la Chișinău (oricare ar fi ele), care și așa nu s-au grăbit niciodată să rezolve problema. Și nu se întrevăd schimbări, întrucât OSCE răspunde mai degrabă intereselor esticilor, NATO nu se implică pentru că moldovenilor le e frică de alianță, iar formatul de negociere 5+2 este demult depășit.

Am continuat cu dependența economică și energetică față de toanele Kremlinului, care ar putea să închidă oricând robinetul de gaze sau să respingă exporturile care vin din RM. Aici există speranță că ne vom putea conecta în sfârșit la conducta Iași-Ungheni-Chișinău. În timp ce pârghia exporturilor poate fi folosită din ce în ce mai puțin, având în vedere că doar 15,5% merg spre statele CSI, față de aprape 70% spre UE, iar Rusia a ajuns să fie depășită cu mult de România (8% față de 29%). Nici de investițiile rușilor nu mai avem nevoie la fel ca pe vremuri, întrucât volumul investițiilor lor au ajuns pe locul 6, fiind depășiți de 5 state europene. Locurile de muncă și remitențele moldovenilor aflați la muncă în Rusia sunt un alt capitol la care Kremlinul pierde teren de la an la an, primii reorientându-se către UE după hărțuirile rușilor, dar și după scăderea generală a nivelului de viață din Rusia. În 2018, banii trimiși acasă de moldovenii din UE au constituit 40% din total, în timp ce cei din Rusia doar 28%.

Tancuri, propagandă și politicieni corupți

Datele de mai sus ar trebui să ne facă optimiști dacă am trăi într-o democrație, unde lucrurile decurg în ton cu interesul general al populației. Dar RM nu e o democrație, iar populația RM nu e formată (doar) din cetățeni independenți și bine-informați. Orientarea (geo)politică a concetățenilor noștri ne face să rămânem pesimiști. Deși aspirațiile firești pentru o viață mai bună ale moldovenilor se traduc în slăbirea menghinei rusești, Kremlinul rămânând doar cu tradiționalul lor tanc și mai noul robinet de gaz, prea mulți dintre noi continuă să-i privească pe socialiști și pe unii pedemiști, subalternii de la Chișinău ai Kremlinului, cu speranță și încredere, de parcă aceștia ar ști să facă altceva decât să fure și să mintă organizat. În plus, percepția moldovenilor este că, în continuare, Rusia rămâne cel mai important partener economic al RM, așa cum a fost pe vremuri înainte de Acordul de Asociere, de embargou și celelalte evenimente care au schimbat radical dependențele noastre din ultimii ani.

O parte din explicația acestei atitudini își are locul în propaganda și în știrile false din laboratoarele fabricanților ruși de gunoi informațional. Fiind vorbitori de limbă rusă și având un trecut (dar și prezent) sovietic, mulți moldoveni pică drept victime sigure ale acestor mesaje dăunătoare democrației, coeziunii și bunăstării unei societăți moderne. Iar Kremlinul știe asta și speculează această vulnerabilitate la maxim, lucrând asiduu la sădirea urii și a neîncrederii în tot ceea ce nu se încadrează în vechile șabloane sovietice. Inclusiv prin partenerii lor de la Chișinău, oameni apropiați de PSRM, care gestionează RTR, NTV, CTC, Accent TV, THT Bravo, Ren-TV și altele. Deși doar două dintre acestea se situează în top 6 la audiență, celelalte sunt foarte influente în rândul populației care caută divertisment și explicații simple pentru problemele complicate.

Aceste mijloace TV, dublate de puzderia de site-uri de tipul sputnik.md, vedomosti.md sau kp.md, îi prezintă pe socialiști drept parteneri ai mai-marilor de la Kremlin, în timp ce aceștia nu sunt decât niște copii mai puțin reușite ale acestora, care mimează autoritatea, puterea și controlul într-o manifestare jalnică a unor oameni realmente incapabili de ceva mai bun. Vorbim despre o șefă de partid care și-a îmbogățit rudele și colegii de partid din banii economisiți de cetățeni; despre un candidat care s-a îmbogățit ”doar din salariul de consilier raional” și care figurează în raportul Kroll; despre altul care-și bate concetățenii pentru că nu e în stare să fie luat altfel în seamă; sau despre unul care se jură că trăiește doar din cadourile bănești primite la zilele sale de naștere, și el tot actor important în raportul Kroll (de data asta membru PȘOR).

Amenințarea instalării autoritarismului antieuropean este reală

Unul dintre sondajele credibile recente, ne arăta în noiembrie că, în orice configurație, Parlamentul de la Chișinău va fi unul pro-Kremlin, respectiv anti-european și antiRM (pe care o va transforma într-o mare transnistrie). De la PSRM până la PDM, PCRM și PȘOR, partide cu șanse mari de a forma o coaliție post-electorală, toate s-au dovedit a fi adepte ale autoritarismului putinist, dublând cu un soi de patriotism sovietic local. Doar PDM s-a autointitulat, de când conduce discreționar republica, drept partid ”proeuropean”, iar din vară mai degrabă ”proMoldova”. Tot atunci a început să transpară din ce în ce mai mult relația de subordonare dintre Plahotniuc și Dodon. A devenit clar că președintele RM se află în situația ingrată de a fi tras de 2 hățuri: unul din Armenească 44 și altul din Piața Roșie 1.

Amenințarea instaurării unei grupări trans-partizane de admiratori lacomi ai lui Putin este una reală. Iar dacă le reușește, nimic nu va mai opri să adâncească și mai mult criza în care se află RM, jefuind în continuare resursele statului, destrămând familii și distrugând viețile celor pe care îi vor alunga, la fel cum a alungat-o regimul lui Putin pe doamna care mă întreba ce influență mai are Rusia în RM. De aceea, participarea noastră la alegerile din 24 februarie este vitală pentru societatea moldovenească, pentru rudele, prietenii și oamenii la care ținem și care depind de votul majorității votanților de la parlamentare: proDemocrație sau proAutoritarism.

Opinie de Tudor Cojocariu

Justiție

Platzforma: Ce s-a întâmplat după o lună de la greva cusătoreselor de la Maxmanserv?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

După ce au primit încă o dată fișele cu normele din nou ridicate, pe 4 aprilie 2019, muncitoarele de la fabrica Maxmanserv din Bălți au ieșit la grevă.

De atunci a trecut o lună, timp în care brandul Tvoe a trimis două comisii din Rusia pentru a verifica dacă normele sunt prea ridicate și eventual să efectueze schimbări în modul de calcul al acestora. Acestea au fost urmate de promisiunea unei „schimbări”. Acestea însă nu au avut loc, scrie Lilia Nenescu pentru Platzforma.

PE LUNG

„- Am auzit că o fost grevă la fabrică. Cusătoresele sunt nemulțumite. Salariu e mic, norma e prea mare.
– Așa e. Înainte era rasțenca de 1.2 minute, acum e 0.6 sau 0.7.
– De atâta că e forță de muncă ieftină. Pe mine tot mă doare sufletul. Fiul meu tot lucrează aici.”

(fragment de discuție dintre o muncitoare de la Maxmanserv și o femeie care trecea prin fața fabricii, 19 aprilie 2019, Bălți)

„În ultimul an la fabrică normele erau ridicate constant iar muncitoarele nu reușeau să le îndeplinească. Erau mult prea mari. În dimineața zilei de 4 aprilie 2019, muncitoarele de la fabrica Maxmanserv au primit încă o dată fișele cu normele din nou ridicate. Reacția muncitoarelor a fost imediată și spontană. Nu mai puteau răbda. În acea dimineață au ieșit la grevă: ”A ajuns cuțitul la os”, ne zice una din croitoresele care a participat la grevă.

Fișa care definea normele înainte de 4 aprilie o vedeți mai jos. Această fișă reglementa normele pentru fiecare operațiune de producere a unei perechi de șorți pentru brandul Tvoe (Federația Rusă), pentru care lucrează la moment în exclusivitate Maxmanserv (fosta fabrică Rada). Fișa pe care au primit-o muncitoarele pe 4 aprilie conținea normele mult mai mari. Spre exemplu, operațiunea 0506 a fost mărită de la 5333 unități la 6000 unități, și în același mod și restul operațiunilor.”

Citiți continuarea pe Platzforma

Citește mai departe

Important

Opt ani de la 7 aprilie: lecția pe care (nu) am învățat-o

Astăzi se împlinesc opt ani de la protestele din 7 aprilie. În fiecare primăvară, ca o rană deschisă, evenimentele de atunci ne amintesc cât de mulți cetățeni și-au dorit ca Republica Moldova să o ia spre Vest și câte dezamăgiri au încăput în anii ce au urmat. La opt ani distanță, noi, redacția Moldova.org, ne-am întrebat: dacă tragem o linie, ce am învățat din 7 aprilie? Cu ce am rămas? Cu o doză de convingere că nimic nu se va schimba, ne-au zis unii. „Ne-am dezamăgit în clasa politică. Până astăzi, niciun polițist nu a fost pedepsit”, au spus cu durere alții. La aceeași întrebare au răspuns și câțiva oameni de cultură din Republica Moldova.

Publicat

pe

De către

Să începem prin a ne aminti cele mai importante momente ce au urmat după protestele din 6-7 aprilie 2009:

Arcadie Suceveanu, poet și eseist

„Vedeți că anumite lucruri se repetă în societate. Nu știu cum se întâmplă să mergem din rău în mai rău. Și răul social se accentuează. Iată că alegerile din toamnă ne-au demonstrat acest lucru. Ceea ce se petrece în Parlament și în viața noastră ne demonstrează că moldovenii nu știu până la capăt să învețe lecțiile istoriei, să extragă învățăminte. Parcă e un fatum, un blestem. Trebuie să se adune o energie, să clocotească, să izbucnească într-un mod necontrolat, așa cum s-a întâmplat și atunci.”

„După protestele din aprilie 2009, am decis să plecăm cât mai urgent din Moldova. Pe 5 aprilie 2010, eram în Canada.” – Oxana Maxim

A fost o revoltă atunci, o explozie. Poate că a fost o ceva planificat – manipulări pe care nu le cunoaștem, din umbră, dar a fost o vrere, a fost o voință. A fost o revoltă, care atunci a avut un efect în societate, dar partidele care au venit ulterior la putere s-au compromis. Ne-au compromis imaginea și idealurile de integrare europeană. Nu am învățat noi lecțiile lui 7 aprilie.

Astăzi, tinerii sunt mai puțin activi decât au fost atunci. S-a văzut și la ultimele alegeri. Tinerii nu mai au dorința ceea de a ieși și de a-și spune cuvântul. Iar forța tinerilor e una foarte importantă. Noi, intelectualii, o mână de oameni, vrem schimbări, dar masa, masa care l-a votat pe Dodon și socialismul, vrea Uniunea Sovietică, iar Uniunea Sovietică nu are cum să mai fie.” 

Coridorul format de protestatari pentru ca forțele de ordine să se retragă din clădirea Parlamentului (Sursa foto: elldor.ifo)

Nicoleta Esinencu, dramaturg

„Problema nu este în proteste, problema noastră e nu am protestat îndeajuns. Ca  avem schimbări, trebuie fim vigilenţi şi ne implicăm civic întotdeauna, nu o dată la 10 ani. Dacă nu erau protestele de la 7 aprilie, am fi trăit acum într-o dictatură absolută, fără presă şi nu am fi ştiut nimic din hoţiile care au loc. Cel mai ironic e Plaha&Co., care au uzurpat puterea în stat după proteste, acum ne zic nu mai protestăm, asta nu schimbă nimic.” – Victoria Ţăranu 

„Din păcate, cred că nu am însușit mare lucru. Poate din motiv că nu am învățat nici din istoria noastră recentă sau mai îndepărtată. Preferăm să ne victimizăm, să luăm părțile frumoase din istorie și să nu analizăm ceea ce se întâmplă sau să nu ne asumăm istoria așa cum este ea.

Până la urmă, nu cred că știe cineva din noi ce s-a întâmplat exact pe 7 aprilie. Accesul la informație este atât de limitat, încât ceea ce vedem astăzi este o consecință a ceea ce a fost 7 aprilie, o veșnică manipulare și propagandă. Trăim într-o epocă a post-adevărului.

Atât timp cât nu știm ce a stat la baza protestelor, mi-e greu să zic ce ar fi trebuit să învățăm. Ar trebui să știm să protestăm. Sunt o sumedenie de lucruri care trec pe lângă noi și ne lasă indiferenți. Lumea nu a reacționat la furtul miliardului, nu reacționează la faptul că 40 la sută din teritoriul Republicii Moldova este dat unei firme americane pentru explorare sau la ceea că va fi construită hidrocentrala care va lăsa țara fără apă. Noi nu știm să protestăm, chiar dacă este dreptul nostru!”

Sursa: publika.md

Igor Buzurniuc, chitarist, coordonator al proiectului POT Music

„În opinia mea, noi, societatea, nu am învăţat lecţia din 7 aprilie şi asta o zic cu certitudine! Până în prezent nu cred ştim cum protestăm în mod civilizat şi nici nu prea obişnuim  protestăm. În pofida tuturor problemelor din țarăatât pe plan politic, cât şi social, noi încă mai stăm bine-merci acasă şi navigăm pe internet, privim televizorul, ambele pline de noutăți false sau care sustrag societatea de la problemele reale.

„Am învăţat nimic nu s-a schimbat. Tinerii au fost bătuţi şi puşi după gratii, iar cei vinovaţi tot stau confortabil pe scaunele lor. Moldovenii s-au dat bătuţi! Eu am fost pe 7 aprilie în PMAN, iar tatăl meu pe atunci era poliţist. Mi-a povestit unde au fost duşi oamenii la interogare, de la cine a venit ordinul – el mai este în căutareţapul ispăşitor Papuc. Întradevăr, au fost foarte mulţi poliţişti în civil, etc. Studenţii de la Academie au fost puşi pe linie – vărul meu era prezent acolo, iar tatăl, slavă Domnului!, nu era de gardă în ziua aia şi nici nu a fost chemat la acţiuni.” – Alexandra Dolgov, Anglia

Curajul ne lipseşte în mod evident şi, probabil, dezbinarea societăţii le este pe placul celor care ne conduc. Tot ei toarnă gaz pe foc pentru a păstra această dezbinare activăDacă vorbim despre cultură, pot afirma cu încredere  tinerii de astăzi nu sunt obişnuiţi zică lucrurile pe faţă în lucrările lor şi tare rar putem vedea sau auzi o tentă de protest într-o piesă de teatru sau una muzicalăArtiştii care o fac sunt foarte puţini şi deobicei sunt neobservaţi de către autorităţi sau societate.
Aici menţiona, ca exemplu, Teatrul Spălătorie, care au nişte spectacole de toată lauda şi sunt unii dintre puţinii care tratează teme sociale cu o abordare profesionistă. Mai sunt şi alţi regizori de teatru, precum este Mihai Fusu, un regizor care ştie protesteze prin artă şi asta trebuie încurajat atât de către noi, cât şi de către autorităţi. Noi, în cadrul Proiectului POT Music, încercăm abordăm teme sociale cu tinerii muzicieni şi -i implicăm în diverse proiecte, unde ei sunt încurajaţi scrie muzică şi textul într-o formă mai mult sau mai puţin de protest.
O societate sănătoasă, cultă se educă acasă, în şcoli, licee, universităţi. Aici, din păcate, acest lucru este neglijat.”

Sursa: odip.md

Victoria Mahu, cântăreață

Lecţia s-a dat laolaltă cu trauma, de altfel, pentru nu ştiu a câta oară. Cel mai grav, însă, e nu ne facem temele pentru acasă.” – Elena Roset

„Evenimentele tragice din 7 aprilie ne-au marcat profund pe toţi. Revolta tinerilor, pornită iniţial din aspiraţii pure pentru a avea justiţie, alegeri nefraudate, de a avea o viaţă decentă la ei în ţară, a fost, până la urmă, instrumentată în favoarea altor interese. Decepţia profundă şi pierderea speranţei s-au soldat cu plecarea continuă a unei mari părţi populaţiei în alte ţări. Nimeni nu a răspuns pentru crimele comise. A fost detronat partidul comunist, pentru a fi instaurat un model de guvernare oligarhic mult mai accentuat, care este ca un cancer pentru Moldova. Ultimele alegeri prezidenţiale dovedesc faptul oamenii de la noi, din păcate, nu au învăţat nimic în urma evenimentelor.”

Material de Victoria Colesnic și Ana Gherciu

Citește mai departe

Important

Dodon se întâlnește mâine cu Krasnoselskii

Publicat

pe

De către

Președintele Igor Dodon se va întâlni mâine, ora 12.00, cu noul lider transnistrean Vadim Krasnoselskii, la Bender. Întâlnirea are loc înainte de întrevederea dintre Dodon și Vladimir Putin, planificată pe 17 ianuarie.

 

Ultima întâlnire a președintelui Republicii Moldova cu un lider transnistrean a avut loc acum 9 ani și nu 14, cum a declarat Igor Dodon în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la Moldova 1 joi, 15 decembrie. După multe tentative eșuate, Vladimir Voronin și Igor Smirnov s-au întâlnit la Tighina pe abia pe 11 aprilie 2008. Cei doi au discutat perspectivele continuării dialogului între Chişinău şi Tiraspol şi au stabilit câteva măsuri concrete de intensificare a procesului de negocieri. De asemenea, potrivit Basa-press, liderii de pe ambele malurile ale Nistrului au convenit asupra organizării cu regularitate a unor întâlniri de acest gen pentru soluţionarea pe etape a problemelor acumulate în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol.

După investirea în funcție a liderului separatist Vadim Krasnoselskii, Igor Dodon i-a propus o întrevedere pe malul stâng al Nistrului. „Din informaţiile preliminare din Transnistria privind alegerile prezidenţiale din regiune, Vadim Krasnoselskii a obţinut o victorie convingătoare. Aceasta va deschide o pagină nouă în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol. Îl felicit din suflet pe Vadim Nicolaevici (Krasnoselskii) cu această victorie şi îi propun să organizăm în săptămânile următoare o întrevedere la Tiraspol. S-au adunat multe teme de discuţii. Eu cred că prin eforturi comune vom reuşi să mişcăm procesul de reglementare trasnsnistreană din punctul mort. Pe ambele maluri ale Nistrului locuiesc cetăţenii aceluiaşi popor. În istoria noastră comună au fost perioade dificile, dar eu cred că pe noi ne adună alături mult mai multe, decât ne dezbină”, a scris președintele R. Moldova Igor Dodon pe pagina sa de Facebook. Mai mult, politicianul Iurie Roșca declarase recent că, odată cu venirea la putere în Moldova – Igor Dodon, și în regiunea transnistreană – Vadim Krasnoselskii, părțile ar putea ajunge la un comun acord în anumite probleme.

Totuși, în cadrul unui interviu pentru Kommersant.ru, Krasnoselskii a menționat că „Dodon nu este o figură politică de sine stătătoare, deoarece în Republica Moldova forma de guvernământ este una parlamentară”. De asemenea, în cadrul unui interviu pentru Rossia24, acesta a declarat că economia Transnistriei supravieţuieşte doar datorită sprijinului acordat de către Federaţia Rusă. Totodată, acesta a reiterat o dată în plus pentru jurnaliştii ruşi, poziţia regiunii din stânga Nistrului privind statutul politic – independenţa. Vadim Krasnoselskii a fost ales în funcţia de aşa-numit preşedinte al Transnistriei pe 11 decembrie, obţinând 62% din voturi.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

EconomieO zi în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

Cultură2 zile în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie3 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova3 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social4 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură4 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829