Connect with us

Opinii

Ce vrea Kremlinul de la alegerile noastre?

Publicat

pe

Aflându-mă la un eveniment internațional, am fost întrebat de către o participantă dacă Putin mai are influență în Republica Moldova. Doamna era o rusoaică în vârstă, care locuia de mai mulți ani în exil undeva în Uniunea Europeană și fusese obligată să plece după o lungă experiență de luptă pentru drepturile rușilor (inclusiv electorale) în țara sa natală. N-am știut ce să-i răspund din prima, întrucât mi-au venit în minte o sumedenie de moduri prin care Kremlinul (care deseori e altceva decât Rusia) își exercită influența în RM.

Menghina rusească slăbește

Am început, bineînțeles cu armata din fâșia transnistreană, pe care Kremlinul lui Elțîn a promis în 1999 că și-o va lua acasă, dar pe care Kremlinul lui Putin a uitat-o acolo. Rămășițele acestei armate a 14-a le-a oferit mereu pseudoautorităților din fâșie un bici de temut pentru autoritățile legitime de la Chișinău (oricare ar fi ele), care și așa nu s-au grăbit niciodată să rezolve problema. Și nu se întrevăd schimbări, întrucât OSCE răspunde mai degrabă intereselor esticilor, NATO nu se implică pentru că moldovenilor le e frică de alianță, iar formatul de negociere 5+2 este demult depășit.

Am continuat cu dependența economică și energetică față de toanele Kremlinului, care ar putea să închidă oricând robinetul de gaze sau să respingă exporturile care vin din RM. Aici există speranță că ne vom putea conecta în sfârșit la conducta Iași-Ungheni-Chișinău. În timp ce pârghia exporturilor poate fi folosită din ce în ce mai puțin, având în vedere că doar 15,5% merg spre statele CSI, față de aprape 70% spre UE, iar Rusia a ajuns să fie depășită cu mult de România (8% față de 29%). Nici de investițiile rușilor nu mai avem nevoie la fel ca pe vremuri, întrucât volumul investițiilor lor au ajuns pe locul 6, fiind depășiți de 5 state europene. Locurile de muncă și remitențele moldovenilor aflați la muncă în Rusia sunt un alt capitol la care Kremlinul pierde teren de la an la an, primii reorientându-se către UE după hărțuirile rușilor, dar și după scăderea generală a nivelului de viață din Rusia. În 2018, banii trimiși acasă de moldovenii din UE au constituit 40% din total, în timp ce cei din Rusia doar 28%.

Tancuri, propagandă și politicieni corupți

Datele de mai sus ar trebui să ne facă optimiști dacă am trăi într-o democrație, unde lucrurile decurg în ton cu interesul general al populației. Dar RM nu e o democrație, iar populația RM nu e formată (doar) din cetățeni independenți și bine-informați. Orientarea (geo)politică a concetățenilor noștri ne face să rămânem pesimiști. Deși aspirațiile firești pentru o viață mai bună ale moldovenilor se traduc în slăbirea menghinei rusești, Kremlinul rămânând doar cu tradiționalul lor tanc și mai noul robinet de gaz, prea mulți dintre noi continuă să-i privească pe socialiști și pe unii pedemiști, subalternii de la Chișinău ai Kremlinului, cu speranță și încredere, de parcă aceștia ar ști să facă altceva decât să fure și să mintă organizat. În plus, percepția moldovenilor este că, în continuare, Rusia rămâne cel mai important partener economic al RM, așa cum a fost pe vremuri înainte de Acordul de Asociere, de embargou și celelalte evenimente care au schimbat radical dependențele noastre din ultimii ani.

O parte din explicația acestei atitudini își are locul în propaganda și în știrile false din laboratoarele fabricanților ruși de gunoi informațional. Fiind vorbitori de limbă rusă și având un trecut (dar și prezent) sovietic, mulți moldoveni pică drept victime sigure ale acestor mesaje dăunătoare democrației, coeziunii și bunăstării unei societăți moderne. Iar Kremlinul știe asta și speculează această vulnerabilitate la maxim, lucrând asiduu la sădirea urii și a neîncrederii în tot ceea ce nu se încadrează în vechile șabloane sovietice. Inclusiv prin partenerii lor de la Chișinău, oameni apropiați de PSRM, care gestionează RTR, NTV, CTC, Accent TV, THT Bravo, Ren-TV și altele. Deși doar două dintre acestea se situează în top 6 la audiență, celelalte sunt foarte influente în rândul populației care caută divertisment și explicații simple pentru problemele complicate.

Aceste mijloace TV, dublate de puzderia de site-uri de tipul sputnik.md, vedomosti.md sau kp.md, îi prezintă pe socialiști drept parteneri ai mai-marilor de la Kremlin, în timp ce aceștia nu sunt decât niște copii mai puțin reușite ale acestora, care mimează autoritatea, puterea și controlul într-o manifestare jalnică a unor oameni realmente incapabili de ceva mai bun. Vorbim despre o șefă de partid care și-a îmbogățit rudele și colegii de partid din banii economisiți de cetățeni; despre un candidat care s-a îmbogățit ”doar din salariul de consilier raional” și care figurează în raportul Kroll; despre altul care-și bate concetățenii pentru că nu e în stare să fie luat altfel în seamă; sau despre unul care se jură că trăiește doar din cadourile bănești primite la zilele sale de naștere, și el tot actor important în raportul Kroll (de data asta membru PȘOR).

Amenințarea instalării autoritarismului antieuropean este reală

Unul dintre sondajele credibile recente, ne arăta în noiembrie că, în orice configurație, Parlamentul de la Chișinău va fi unul pro-Kremlin, respectiv anti-european și antiRM (pe care o va transforma într-o mare transnistrie). De la PSRM până la PDM, PCRM și PȘOR, partide cu șanse mari de a forma o coaliție post-electorală, toate s-au dovedit a fi adepte ale autoritarismului putinist, dublând cu un soi de patriotism sovietic local. Doar PDM s-a autointitulat, de când conduce discreționar republica, drept partid ”proeuropean”, iar din vară mai degrabă ”proMoldova”. Tot atunci a început să transpară din ce în ce mai mult relația de subordonare dintre Plahotniuc și Dodon. A devenit clar că președintele RM se află în situația ingrată de a fi tras de 2 hățuri: unul din Armenească 44 și altul din Piața Roșie 1.

Amenințarea instaurării unei grupări trans-partizane de admiratori lacomi ai lui Putin este una reală. Iar dacă le reușește, nimic nu va mai opri să adâncească și mai mult criza în care se află RM, jefuind în continuare resursele statului, destrămând familii și distrugând viețile celor pe care îi vor alunga, la fel cum a alungat-o regimul lui Putin pe doamna care mă întreba ce influență mai are Rusia în RM. De aceea, participarea noastră la alegerile din 24 februarie este vitală pentru societatea moldovenească, pentru rudele, prietenii și oamenii la care ținem și care depind de votul majorității votanților de la parlamentare: proDemocrație sau proAutoritarism.

Opinie de Tudor Cojocariu

Economie

Expertul Veaceslav Ioniță: Povara facilităților fiscale pusă în cârca contribuabililor – 145 miliarde de lei

Publicat

pe

De către

PE SCURT

De la obținerea independenței Republica Moldova a acordat un șir de facilități fiscale. Acestea sunt de fapt niște cheltuieli fiscale pe care statul le acordă unor oameni, companii sau entități economice. Dacă în anul 2011 acestea constituiau jumătate din veniturile bugetului de stat, în prezent ponderea acestora este 60%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

PE LUNG

Nu a fost făcut niciun studiu cu excepția anului 2016, când Curtea de Conturi a dorit să afle care sunt acele facilități fiscale și cine la primește. În prezent sunt peste 105. Ele sunt niște cheltuieli fiscale pe care statul le oferă anumitor oameni.

De exemplu, cei care-și construiesc casă la țară achită TVA de 20% prin achiziția materialelor de construcție, cei de la oraș care își cumpără apartament nu o fac. Nimeni dintre cei care au cumpărat un apartament de 40 mii euro nu știu că statul le-a oferit o facilitate fiscală de 8000 de euro. A doua facilitate – 8% la zahăr.

Este acesta un produs de primă necesitate, din contra medicii spun că avem o problemă – consumăm de două ori mai mult zahăr față de normă. Pentru facilitatea respectivă statul cheltuie 100-120 mil. de lei/anual. În anul 2011 facilitățile fiscale constituiau aproximativ jumătate din veniturile bugetului de stat. În 2015 – 62% din buget. În zece ani cât statul a oferit facilități fiscale pierderile au însumat 145 miliarde de lei.

„Nu cerem anularea facilităților fiscale. Cerem ca la votarea bugetului să existe o anexă în care să fie arătată lista. În anul 2019 acestea vor constitui 23 miliarde de lei cu o pondere de 60% din veniturile bugetului de stat. În zece ani veniturile la Bugetul Public Național au fost de 275 miliarde de lei, iar cheltuie – 296 miliarde. Apare o gaură de 21 miliarde de lei care a fost acoperită din granturi, vinderea proprietăților de stat, iar facilitățile fiscale au fost de șapte ori mai mari față de banii necesari pentru acoperirea deficitului bugetar”, constată Ioniță.

Potrivit economistului, facilitățile fiscale sunt egale cu suma bugetului asigurărilor sociale. Republica Moldova trebuie asumat să vină să voteze bugetul.

Anul viitor va fi votat un buget de stat 50 miliarde de lei și Ministerul Finanțelor trebuie să vină să spună că cheltuielile sunt de 75 miliarde de lei dintre care 50 miliarde sunt la vedere, iar 25 de miliarde de lei nu se știe cine le primește.

„Când va fi cunoscută lista integrală a facilităților fiscale se va trece la al doilea pas, de exemplu nu vor fi date reduceri de TVA, dar se vor fi oferite subvenții agricultorilor. În fiecare an autoritățile trebuie să decidă avem sau nu nevoie de cele peste 100 de facilități. Al doilea element, obligațiunile guvernamentale trebuie să fie incluse în lege într-un un articol unde este descris fiecare obligațiune a guvernului, care în orice moment poate deveni obligațiune financiară. De exemplu, care sunt riscurile Programului Prima Casă ca în viitor se poate transforma în datorie de stat. În același timp, Guvernul poate suporta și anumite consecințe juridice. Anularea unei legi poate duce la un litigiu pe viitor și poate avea anumite consecințe financiare. Atunci când deputații votează o lege care poate avea consecințe juridice, deputatul se va gândi deoarece va trebui să vină cu amendamente în care va spune că o dată cu votarea legii vom pierde 20-30 milioane de lei”, a concluzionat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Citește mai departe

Economie

Economist: Importurile în ascensiune și remiterile vor deprecia leul moldovenesc

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Până la sfârșitul anului, cel mai probabil, piața valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar și de creșterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului față de principalele valute străine, cu o ușoară tendință de depreciere. Această cădere nu va fi însă una abruptă, ci treptată, așa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de cca. 18,5-18,7 lei/1 USD și 20,8-21 lei/1 EUR, susține în cadrul emisiunii „15 minute e realism economic”, economistul Ion Tornea.

PE LUNG

Potrivit lui, leul moldovenesc a cunoscut o evoluție contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât față de dolarul SUA, cât și față de moneda unică europeană cu aproape 6%.

După ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naționale, după deprecierile similare din anii 2014-2015, determinate de frauda bancară, dar și după cea din anul 2009, determinată de criza economică-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluții? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, așa cum în aceiași perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluția raportului dolar SUA/Euro pe piețele internaționale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% față de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendință de apreciere a leului (cu mai mult de 2% față de EUR și 1% față de USD).

Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naționale față de USD și EUR au o natură fundamentală și țin de evoluțiile cererii și ofertei interne de valută, amplificate și de criza politică de după alegerile parlamentare.

Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuații majore și de durată ale cursului de schimb, așa cum ponderea operațiunilor cu caracter speculativ pe piața valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozități și așteptări negative în rândul vânzătorilor și cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluțiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influențează cursul sunt intrările de valută din exporturi și din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranți. Exporturile moldovenești au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu cca. 8%, în timp ce importurile – aproape dublu (16%).

În același timp, ritmul lunar de creștere al exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creștere al importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanței comerciale a țării a crescut de la cca. 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.

Al doilea element major al ofertei de valută – transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent, sau cu peste 34 milioane USD. Ca și în cazul balanței comerciale, cea mai mare involuție s-a produs către sfârșitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiții, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenților economici – cu aproape 83 milioane USD (peste 49%).

În aceiași lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit mai puțin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel și în lunile ianuarie și februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenților economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%.

În concluzie, Ion Tornea susține că aprecierea ușoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal, scăderii cererii de valută, precum și factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuși, aprecierea curentă ține preponderent de factorii sezonieri. În același timp, evoluția de durată a cursului va depinde de factorii fundamentali.

Citește mai departe

Opinii

Opinie / Doriți să creșteți rata natalității? Încercați egalitatea de gen

Publicat

pe

De către

Multe țări din Europa de Est se confruntă cu ceea ce deseori este perceput ca o criză a populației. Persoanele de vârstă reproductivă, cu un nivel înalt de calificare, își părăsesc țara pentru a căuta oportunități mai bune în altă parte. Printre cei care rămân, ratele natalității se situează sub doi copii per femeie, iar în unele țări ajung chiar aproape de 1.

Aceste tendințe au tras alarma în rândul politicienilor și a publicului larg. Există teama că emigrația și ratele scăzute ale natalității vor cauza reducerea numărului populației, care va fi mai bătrână și mai epuizată.

Sunt aceste frici justificate? Într-o anumită măsură, da. Declinul rapid și îmbătrânirea populației pot determina provocări serioase, mai ales dacă țările, din motive economice sau ideologice, nu pot atrage imigranți pentru a compensa pierderile demografice. În astfel de cazuri, numărul mai mic al populației poate într-adevăr să exercite o presiune asupra economiilor, sistemelor sociale și infrastructurii din zonele slab populate.

Cu toate acestea, rădăcinile multor preocupări aferente acestor schimbări demografice provin din noțiunile perimate de națiune și putere. Cu ocazia Zilei Mondiale a Populației, este important să subliniem faptul că nu dimensiunea populației contează în societățile contemporane. Contează doar capitalul uman al populației, adică nivelul de studii și sănătatea, productivitatea și potențialul său de inovare. Decenii la rând, țări precum Germania sau Japonia au avut rate foarte scăzute ale natalității. În pofida acestui fapt, ele au continuat să prospere. Țări mici, precum Elveția sau Norvegia, mereu s-au descurcat mai bine decât alții s-ar fi așteptat.

Prin urmare, concentrarea asupra cifrelor – fenomen pe care îl vedem uneori în regiune, dar mai ales asupra ratei natalității, nu este productivă. Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că nu există o rată optimă a fertilității, și că, în orice caz, creșterea ratei natalității nu este o soluție ușoară.

Studiile arată că programele tradiționale, prin care părinților li se oferă anumite stimulente financiare ca să aibă mai mulți copii, au în general un efect temporar. Oamenii ar putea alege să aibă un copil mai devreme decât au planificat, doar ca să beneficieze de aceste stimulente care, inițial, sporesc numărul de nașteri. În general, însă, ei nu vor avea o familie mai mare, motiv pentru care ratele natalității pe termen lung rămân, în mare parte, neschimbate. Nu este deloc surprinzător: chiar și cele mai generoase stimulente financiare vor acoperi doar o mică parte din costurile totale pentru creșterea unui copil.

Mai mult decât atât, dacă nu vom schimba situația în general, orice câștiguri potențiale nu vor însemna altceva decât un număr și mai mare de tineri care nu-și pot găsi un loc de muncă decent sau care nu pot vedea un viitor pe termen lung în țara lor și care se mută în altă parte, luând cu ei investițiile publice făcute pentru studiile lor.

O perspectivă mai promițătoare pentru țările Europei de Est este concentrarea asupra unui fapt adesea ignorat: majoritatea oamenilor din regiune vor de fapt doi sau mai mulți copii. Motivele imposibilității lor de a-și realiza intențiile reproductive sunt elementul fundamental pentru găsirea unor soluții la criza populației din regiune.

Când tinerii nu sunt siguri de viitorul țării lor și de perspectivele lor profesionale, conceperea unor copii este riscantă din punct de vedere financiar, mai ales având în vedere sistemele slabe de protecție socială din regiune. Rata înaltă a șomajului în rândul tinerilor, salariile mici – în special pentru femei – și tendința spre acorduri de muncă mai instabile nu ajută.

Un alt factor major este lipsa de sprijin pentru femeile care lucrează, de la care încă se mai așteaptă să aibă grijă de copii și de gospodărie. Serviciile publice de îngrijire a copiilor mai mici de 3 ani sunt extrem de inadecvate în Europa de Est, iar aranjamentele de muncă sunt dure, forțând multe femei să aleagă între copii și carieră.

Aceasta înseamnă că toate statele, dacă vor să reușească să crească rata natalității aproape de nivelul de fertilitate dorit de oameni și dacă vor să ofere alternative la emigrație, trebuie să creeze un mediu în care tinerii sunt încrezători să-și planifice viitorul și să-și întemeieze o familie.

Pentru aceasta este nevoie de progrese în domeniul bunei guvernări, de creșterea competitivității economice și de corelarea competențelor individuale cu cerințele de pe piața forței de muncă. Mai este nevoie și de un set de politici specifice care să răspundă necesităților familiilor, femeilor, bărbaților și copiilor.

Enlarge

66395508_471861180296697_8221122533361975296_n
UNFPA Moldova. Dan Guțu (2019)

Există un consens larg referitor la elementele pe care ar trebui să le includă un asemenea pachet de politici: Servicii de îngrijire a copiilor de la o vârstă fragedă, care să fie de calitate și accesibile financiar. Concediu de îngrijire a copilului flexibil și bine plătit pentru ambii părinți (cu stimulente care le-ar permite bărbaților să beneficieze de serviciile la care au dreptul). Aranjamente flexibile de muncă și asigurarea egalității de remunerare pentru femei. Programe care să încurajeze bărbații și femeile să divizeze în mod egal activitățile de îngrijire și treburile casnice. Și locuințe la un preț accesibil, precum și asistență financiară pentru familiile cu venituri mici.

În țări precum Suedia, datele arată că variațiile acestei combinații de politici pot contribui la menținerea unor rate ale fertilității mai înalte. Estonia a mers mai departe, schimbând radical politicile privind îngrijirea copilului, și extinzând semnificativ acoperirea cu servicii de educație timpurie. Câteva țări din Europa de Est, la fel, s-au aventurat în această călătorie, beneficiind de sprijin din partea UNFPA, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, și a partenerilor săi.

Nu va fi ușor. Probabilitatea că ne vom confrunta cu rezistență la realocarea resurselor limitate spre politicile familiale, precum și la transformarea normelor sociale tradiționale și a stereotipurilor privind rolul bărbaților și femeilor în societate – transformare de care avem nevoie urgent – este foarte mare.

Pentru depășirea acestor obstacole va fi nevoie de un angajament politic ferm și de o pregătire pentru schimbare. Potențialele beneficii, însă, sunt enorme și nu se rezumă doar la creșterea ratelor fertilității. Pentru că, de regulă, atunci când tinerii au încredere în viitorul lor, iar femeile pot să participe pe deplin în toate sferele vieții sociale, fără să renunțe la nașterea copiilor, începe să crească nu doar populația țărilor, ci și oportunitățile, stabilitatea și prosperitatea pentru generațiile viitoare.

Alanna Armitage este Directoarea Biroului regional al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație pentru Europa de Est și Asia Centrală. Tomas Sobotka conduce grupul de cercetare privind fertilitatea și familia din cadrul Institutului Demografic din Viena, Academia de Științe din Austria.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Alegeri5 minute în urmă

Președintele PLDM Tudor Deliu, candidat în circumscripția nr. 33 la alegerile parlamentare noi

PE SCURT Consiliul Politic Național (CPN) al Partidului Liberal Democrat din Moldova a decis astăzi participarea formațiunii cu candidați proprii...

Social4 ore în urmă

Doi cetățeni turci, opriți pe Aeroportul Chișinău. Ce au depistat polițiștii de frontieră în actele acestora

PE SCURT Doi cetățeni de origine kurdă, locuitori din sud-estul Turciei, au fost opriți pe Aeroportul Internațional Chișinău, după ce...

Politică5 ore în urmă

Igor Dodon: Rusia propune să inițieze procesul de utilizare a munițiilor stocate la depozitul de la Colbasna

PE SCURT Rusia propune să inițieze procesul de utilizare a munițiilor stocate lângă satul Colbasna în regiunea transnistreană a Republicii...

Social6 ore în urmă

O fetiță de doi ani din Telenești, care a ieșit din ogradă și a dispărut, găsită dormind în apropiere de o livadă

PE SCURT O fetiță de doi ani și jumătate din satul Chiștelnița, raionul Teleneșești, a fost dată dispărută ieri seara,...

Economie6 ore în urmă

Ce salariu ridică ministrul Economiei și Infrastructurii

PE SCURT Ministrul Economiei și Infrastructurii Vadim Brînzan primește un salariu de circa 18 mii lei., care, potrivit lui, este...

Politică7 ore în urmă

„Nu pentru a discuta subiecte oficiale”. Ce va face ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu în R.Moldova

PE SCURT Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, efectuează o vizită astăzi în Republica Moldova. Președintele Igor Dodon, care l-a...

Politică7 ore în urmă

Le-au promis 800 euro pe lună. Cinci moldoveni, obligați să muncească la un abator din Polonia, fără să-și ridice salariu promis

PE SCURT Cinci moldoveni, cu vârste cuprinse între 25 și 40 de ani, cărora li s-au promis un loc de...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri2 luni în urmă

Victorie categorică. Irina Vlah a fost realeasă în funcția de bașcan al Găgăuziei cu peste 90% din voturile alegătorilor

PE SCURT Irina Vlah a fost realeasă în funcția de başcan al Găgăuziei. Potrivit datelor preliminare, anunţate de Biroul electoral...

Alegeri2 luni în urmă

Un candidat din Găgăuzia a fost scos din cursa electorală a doua oară

PE SCURT Vasilii Aladov, candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, a fost eliminat pentru a doua oară din...

Alegeri3 luni în urmă

Graba strică treaba? Filip anunță alegeri anticipate într-o zi de vineri

PE SCURT Astăzi, dis-de-dimineață, Pavel Filip a declarat că Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte,...

Alegeri3 luni în urmă

Dodon nu dizolvă parlamentul, PDM îi cere demisia, alegeri parlamentare anticipate și prezidențiale la toamnă

PE SCURT Președintele Igor Dodon a declarat astăzi într-o conferință de presă că nu va dizolva parlamentul și va convoca...

Alegeri3 luni în urmă

Activi, dar puțini. Ce spune un expert despre activismul tinerilor din Moldova

PE SCURT Tinerii sunt criticați, blamați, judecați și adesea, catalogați drept niște leneși care nu vor să participe la scrutinele...

Alegeri3 luni în urmă

Pentru prima dată în istoria Parlamentului European: o studentă de 21 de ani a devenit deputată

PE SCURT 21 de ani, 3 luni și 3 zile – anume atâta avea studenta Kira Marie Peter-Hansen, când a...

Alegeri3 luni în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Advertisement

Opinii

august 2019
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com