Connect with us
"
"

Ecologie

Ce putem face cu frunzele de sub picioare

Publicat

pe

PE SCURT

Toamna urmărim cum frunzele cad și se usucă, iar oamenii se grăbesc să le arunce pe foc. Este un obicei! Asta făceau de când se știu, spun oamenii, ignorând atenționările autorităților, medicilor și ale ecologiștilor.

Nici măcar nu-i sperie amenzile care ajung până la 9.000 de lei. În același timp, specialiștii în mediu susțin că frunzele pot fi valorificate și utile pentru îmbunătățirea calității solului și nu numai.

PE LUNG

Arderea resturilor vegetale este interzisă. Cei care nu respectă legea, riscă sancțiuni în mărime de la 600 până la 1200 de lei, pentru persoane fizice, iar persoanele juridice – riscă amenzi de 4500 – 9000 de lei.

În același timp, medicii atenționează că arderea frunzelor produce un fum toxic. Acesta poluează aerul, apa și solul. Totodată, fumul cauzează afecțiuni ale sistemului nervos, ale căilor respiratorii și irită mucoasa ochiului. O consecinţă gravă a arderii incomplete a resturilor vegetale şi altor deşeuri constă în formarea combinaţiilor policiclice, inclusiv benz(a)pirena – un cancerigen puternic. „Pentru evitarea poluării mediului se recomandă ca populaţia să colecteze deşeurile separat, iar resturile vegetale şi frunzele să fie depozitate pentru compostare, ca ulterior să fie folosite ca îngrăşământ natural pentru terenurile agricole”, susțin reprezentanții Inspectoratului Ecologic de Stat.

Din perspectiva grădinăritului, frunzele căzute oferă un dublu beneficiu. Frunzele formează un mulci natural care ne scapă de buruiene și, în același timp, ajută la fertilizarea solului pe măsură ce se descompun. Pentru aceasta frunzele trebuie mărunțite, iar primăvara să fie foloste în calitate de compost. De asemenea, frunzele pot fi folosite și ca o plapumă pentru sol, care îl va încălzi în timpul iernii. 

Bun este și mucegaiul de frunze. Poate că nu sună prea bine, dar face lucruri miraculoase pentru solul din grădină. Mucegaiul de frunze este produsul de tip compost, care rămâne atunci când frunzele sunt lăsate să se descompună singure. Acesta îmbunătățește structura solului și atrage organisme benefice, importante pentru solul sănătos. Dacă aveți o pivniță sau un subsol unde vă depozitați fructele și legumele, în timpul iernii le puteți acoperi cu frunze uscate, ca să le protejați de îngheț. În acest caz, frunzele vor fi mai eficiente decât rumegușul de lemn sau ziarele.

Frunzele din parcurile și de pe străzile capitalei sunt adunate de angajații Asociației de Gospodărire a Spațiilor Verzi. Astfel, zilnic, câteva tone de frunze uscate sunt adunate și duse la gunoiștea de resturi vegetale de la Vatra, ne anunță Serghei Carp, directorul Asociației. Totodată, el ne dă asigurări că la începutul lunii noiembrie, va fi deschis un poligon unde resturile vegetale vor fi transformate în biocompost, care va fi folosit în calitate de îngrășământ pentru plantele pe care le vor sădi primăvara.

„De ce să cumpărăm compost din Bulgaria și Germania, în timp ce materia primă este chiar sub picioarele noastre?”

În același timp, un elev din Ucraina a inventat o tehnică de transformare a frunzelor uscate în hârtie. Toată vacanța de vară, Valentin Frecika și-a petrecut-o în laboratorul liceului. Ideea i s-a clădit timp de un an. Potrivit lui, 1681 de tone de frunze uscate pot fi transformate într-o tonă de celuloză pură, din care să fie făcute peste 20 de mii de foi de hârtie în format A4. „Astfel de tehnologie ar reduce cu 5% arderea frunzelor. Sunt doar 5%, dar sunt ceea ce nu vom da pe foc și asta înseamnă că poluăm mai puțin mediul”, spune Valentin.  O altă idee de afacere este ca din frunzele să fie transformate în bricheți, cu care să încălzim încăperile. 

Oamenii de știință din China de Nord, regiune puternic poluată și din cauza obiceiului populației de a arde frunzele uscate, au reușit să găsească o soluție pentru aceste deșeuri vegetale. În ciuda interzicerii, mulți localnici ard frunzele uscate, care cad de pe copaci. Astfel, China de nord este împânzită de un nor dens de fum. Numai în Beijing, aproximativ 2 milioane de tone de frunze și alte deșeuri de plante sunt arse în fiecare an. Câțiva specialiști de la Universitatea de Tehnologie Qilu din Jinan au înțeles cum ar putea transforma frunzele de copaci în condensatoare organice. Acestea ar putea fi utilizate ca baterii pentru stocarea energiei, evitând o posibilă poluare a aerului. Procesul de producere a condensatorilor organici eliberează puțin dioxid de carbon, dar este mult mai puțin decât cantitatea eliminată de la arderea acestor frunze, susțin experții.

Cercetătorii au curățat și uscat frunzele înainte de a le măcina într-o pulbere fină. Apoi au dispersat pulberea în apă și au încălzit amestecul la 220 ° C, timp de 12 ore înainte de a filtra orice praf sau impuritate. Acest proces lasă în urmă o pulbere brună de microsfere de carbon. Ulterior, microsferele sunt adăugate într-o soluție de hidroxid de potasiu și încălzite  din nou la o temperatură de până la 800 °C. Acestea lasă în urmă o pulbere neagră acoperită cu pori minusculi. Porii conferă microsferelor o suprafață ridicată, ceea ce permite condensatorilor din material să stocheze mai multă energie. Transformarea biomasei în condensatoare nu este nouă, spune profesorul Fred Cannon, menționând că astfel de condensatoare sunt obținute și cu ajutorul cărbunelui și a lemnului.

Ecologie

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au decis ca începând cu anul 2021 să interzică comercializarea și utilizarea unor obiecte precum: paiele pentru băuturi, tacâmurile și farfuriile sau bețișoarele de urechi din plastic. Scopul Parlamentului European este de a opri fluxul continuu de poluare a mediului cu plasticul, care în cele din urmă ajung în oceane, scrie forbes.com.

Astfel de produse din plastic sunt, după cum sugerează și numele, folosite doar o dată, însă pentru descompunerea lor este nevoie de câteva secole. Potrivit Comisiei Europene, astfel de materiale plastice reprezintă 70 la sută din tot gunoiul marin.

PE LUNG

„Am adoptat cea mai ambițioasă legislație împotriva plasticului de unică folosință. Este esențial pentru a proteja mediul marin și pentru a reduce costurile pagubelor de mediu, atribuite poluării prin plastic în Europa și estimate la 22 de miliarde de euro până în 2030”, a declarat europarlamentara Frederique Ries, autoarea proiectului de lege.

Deputații europeni au mai adăugat pe lista plasticului interzis în UE și pungile sau ambalajele din plastic. Consumul altor câteva articole, pentru care încă nu există alternativă, va trebui redus de statele membre cu cel puțin 25% până în 2025. În această categorie intră cutii de burger de unică folosință, cutii de sandvişuri sau recipiente pentru fructe, legume, deserturi sau înghețate. Statele membre vor elabora planuri naționale pentru a încuraja utilizarea produselor adecvate pentru utilizare multiplă, precum și pentru reutilizarea și reciclarea acestora.

Alte articole din plastic, cum ar fi sticlele de băutură, vor fi colectate separat și reciclate în proporție de 90% până în 2025.

Deputații europeni s-au pus de acord, ca măsurile de reducere să includă și deșeurile produselor de tabac, în special a filtrelor de țigară, care conțin plastic. Ele ar urma să fie reduse cu 50% până în 2025 și cu 80% până în 2030. Un filtru de țigară poate polua între 500 și 1000 de litri de apă, în timp ce aruncat pe șosea are nevoie de până la 12 ani ca să se dezintegreze. Se clasează pe locul secund în topul celor mai mari poluanți din rândul articolelor de plastic de unică folosință.

De asemenea, statele membre ar trebui să garanteze colectarea anuală a cel putin 50% dintre uneltele de pescuit din plastic, pierdute sau abandonate, cu un obiectiv de reciclare de cel puțin 15% până în 2025. Uneltele de pescuit reprezintă 27% dintre deșeurile găsite pe plajele Europei.

Pe măsură ce cercetătorii descoperă tot mai multe mamifere marine care din greșeală înghit plasticul, rapoartele arată că cel mai mult au de suferit din cauza acestei forme de poluare anume oamenii. 

În decembrie 2017, a fost depusă o rezoluție a ONU care avea ca scop să împiedice orice material plastic să intre pe căile navigabile. La summitul G7 din Quebec din această vară, a fost prezentat un acord similar. Deși s-a concentrat pe problema mai largă a sănătății oceanelor, a făcut și un punct despre importanța reducerii utilizării materialelor plastice care, inevitabil, ajung în mare. SUA și Japonia nu s-au înscris în acest plan. China, care până acum primea din întreaga lume gunoaie pentru reciclare, deja a renunțat să accepte „gunoi străin”, pentru că nivelul de poluare din țară a devenit mult prea mare și a dus la îmbolnăvirea a mii de oameni. 

Cercetătorii din întreaga lume încearcă să găsească o alternativă a plasticului de unică folosință. Mulți spun că o soluție bună ar fi fabricarea unui plastic biodegradabil care nu ar mai fi o sursă de poluare. Totuși, spun experții, „este timpul de acțiuni, și nu vorbe”. Fără acțiuni internaționale aplicabile, coordonate, pe această temă, poluarea din plastic va produce ravagii pe planetă, care vor afecta cel mai mult generațiile viitoare.

Conform Comisiei Europene, mai bine de 80% din totalul deșeurilor marine este reprezentat de plastic. Produsele care intră sub incidența acestor interdicții reprezintă 70% din totalul deșeurilor marine. Din cauza ratei scăzute de descompunere, plasticul se acumulează în mări, oceane și pe plajele din UE și din lume. Reziduri de plastic sunt întâlnite la anumite specii marine, cum sunt broaștele țestoase de mare, focile, balenele și păsările, dar și la pești și crustacee, în consecință și în lanțul alimentar uman.

Citește mai departe

Ecologie

Ce branduri cunoscute pentru poluare sunt prezente în Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ne place să facem cumpărături, să fim în trend și să avem șifonierele pline cu haine noi de branduri cunoscute. Vitrinele celor mai populare branduri ne ademenesc și ne trezesc lunar pofta de a cumpăra ceva nou, însă puțini sunt cei care se întreabă cum funcționează această industrie, ce se întâmplă cu hainele ce nu au fost cumpărate și cât de eco-friendly sunt aceste branduri prezente și în Republica Moldova. 

Fenomenul fast fashion (moda rapidă) este tot mai răspândit în ultimii ani. Marele magazine schimbă în fiecare săptămână colecțiile de haine, iar noi ajungem să cumpărăm tot mai multe articole vestimentare, ieftine ca niciodată. Jurnalista de mediu Lucy Siegle scrie în noua sa carte „To Die For” (Să mori pentru) că acest fenomen ar putea să ne coste mai mult decât ne putem imagina.

PE LUNG

În ultimul deceniu cumpărăm mai repede, mai ieftin și mai mult. Șifonierele sunt pline, dar totuși nu găsim mereu combinația perfectă. Dacă este să facem ordine printre haine vom observa că  sunt doar câteva articole vestimentare pe care le purtăm, iar restul adună doar praf, pentru că au fost cumpărate sub influența impulsului că e trend și accesibil.

Terranova, DeFacto, LcWaikiki, Espirt, Mango, H&M, Zara, Kevin Clain sunt doar câteva branduri care au reușit să îmbrace o mare parte din moldoveni. Raportul calitate – preț este cel care ne atrage cel mai mult. Astfel, ajungem să dăm pentru îmbrăcăminte cel puțin 11% din venitul nostru anual și să adunăm peste 10kg de haine. Dar lucrul cu adevărat alarmant este că aproape aceeași cantitate de haine pe care o cumpărăm va fi aruncată prematur în coșul de gunoi.

Statistice internaționale arată că numărul hainelor a crescut de cel puțin patru ori comparativ cu ultimele patru decenii. Relațiile noastre cu hainele și moda au început să se schimbe la mijlocul anilor ’80. Dacă înainte oamenii cumpărau doar câteva haine scumpe, de calitate de care aveau grijă să nu le murdărească, acum am ajuns să cumpărăm multe piese vestimentare, iar în cazul în care le murdărim sau le rupem, preferăm să le aruncăm în coșul de gunoi. „Asta pentru că moda a devenit atât de ieftină, încât uneori se transformă în gunoi”, spune Lucy Siegle.

Și reprezentanții Greenpeace-ului atrag atenția asupra consumului exagerat de haine, cauzat de înnoirea programată a colecțiilor. „Dacă am vorbi de sezoane, probabil un an ar avea zeci de anotimpuri din prisma marilor producători de haine”, susține un reprezentant Greenpeace. Mai mult, pentru a nu devaloriza hainele ce nu au fost cumpărate, unele companii preferă să le arunce, dar să nu vândă la un preț mult prea mic.  

Moda rapidă a devenit un standard al industriei, iar hainele sunt produse în loturi mici și cu o viteză amețitoare. Brandurile cunoscute și-au deschis fabrici în țările slab dezvoltate și au început să producă haine în masă. Aceste fabrici au devenit sinonime cu salarii mici și exploatatoare. Adesea, un lucrător de îmbrăcăminte va trebui să lucreze zilnic câte 15 ore, pentru care va primi 1 dolar.

Mai mult, hainele pe care le purtăm au o legătură directă cu poluarea devastatoare a aerului și a apelor. Recent, s-a demonstrat că există o legătură între activitatea companiilor H&M și Zara și poluarea devastatoare din Asia. Hainele pe care mulți europeni le cumpără și le poartă cu plăcere sunt făcute din materiale care provin din fabrici care aruncă apa netratată și toxică direct în fluvii și în râuri. Anchetatorii care au vizitat aceste fabrici și-au dat seama imediat că ceva nu e deloc în regulă. Testele de calitate a apei și discuțiile cu localnicii au confirmat aceste suspiciuni. Aceste fabrici distrug mediul și comunitățile locale. Și cel mai rău e că nimic nu se face pentru a evita acesta pagube deși brandurile ar putea cere ca fabricile de viscoză să folosească tehnologii curate de producție. Viscoza este o fibră obținută din plante. Aceasta a devenit tot mai populară ca alternativă la bumbac sau la produsele sintetice. De multe ori e vândută ca alternativă mai ecologică – și ar putea fi. Dar viscoza pe care o cumpără H&M și Zara numai ecologică nu este. E rezultatului unui proces chimic foarte dur, fără control real ecologic. Asta înseamnă că în timpul procesului de fabricare se degajă gaze toxice și substanțe chimice periculoase, la niveluri care depășesc cu mult pe cele recomandate, relatează The Guardian

Circa 80 miliarde de haine sunt produse în fiecare an în întreaga lume, echivalentul a 11 articole vestimentare noi pentru fiecare om de pe planetă. Deși aparent aceste articole conțin cantități mici de substanțe toxice, consumul crescut de haine duce la răspândirea unor cantități înspăimântătorare de substanțe toxice în toată lumea.

De asemenea, fenomenul „fast fashion” are un cost de mediu extrem de ridicat! O producție mai mare de haine înseamnă un consum crescut de apă și de substanțe chimice. De exemplu, pentru fabricarea unei tone de haine se consumă 200 tone de apă, iar pentru vopsirea hainelor se folosesc peste 10.000 de tipuri de vopsele chimice.

Un exemplu care ne arată cât de mult aceste fabrici pot polua apele este râul Citarum din Indonezia. Presa internațională la numit cel mai murdar râu din lume”. Fotograful Iqbal Kusumadirezza a documentat „viața poluată” a acestui râu. Potrivit lui, degradarea râului Citarum a fost cauzată, în principal, de înmulțirea fabricilor de textile de pe malul râului în anii 1980, când deșeurile lichide de la cele trei sute de clădiri au început să fie deversate în râu. Doar o cincime dintre fabrici aveau sisteme de gestionare corectă a deșeurilor. Acest lucru i-a încurajat și pe locuitori să trateze râul ca pe un tomberon. Astfel, acestea au devenit o lovitură dureroasă nu doar pentru Indonezia, dar pentru noi toți și mediu.

Citește mai departe

Ecologie

Un desen animat ucrainean o duce pe Barbie într-o călătorie de groază

Publicat

pe

De către

PE SCURT

A fost astronaut, chirurg și ambasador UNICEF. Acum, un studio de animație din Ucraina o plimbă pe jucăria iconică Barbie printr-un oraș de groază creat din gunoi de plastic. Pentru crearea decorului pentru această animație, timp de 6 luni, peste 100 de voluntari din Kiev au adunat și separat gunoiul din plastic. 

Acest film nu este pentru a încuraja oamenii să cumpere o groază de lucruri, ci pentru a-i face mai raționali și conștienți de ceea ce consumă.

PE LUNG

Plastikwood Animations a lansat o serie de desene animate digitale, preluând-o pe Barbie (numită în film Garbie, pentru a nu încălca drepturile de autor) și plimbând-o printr-o lume 3D a gunoiului care a crescut din cauza propriului său consum nesăbuit de zi cu zi, scrie The Calvert Journal.

„Suntem un studio independent din Ucraina care a creat proiectul „Învelit în plastic”. Este un proiect atât de unic și revoluționar încât nu prea ne permitem să folosim termenul de artă”, spune scenaristul și regizorul filmului Vlad Yudi.

Enlarge

30726966_10155445803596417_8276728200711968136_n
Vlad Yudi, scenaristul și regizorul filmului animat

Yudi a venit cu ideea pentru filmuleț după ce a renunțat la munca anterioară ca agent de modelare. „Conștiința mea era neliniștită pentru că am lucrat într-o industrie care a încurajat oamenii să cumpere o mulțime de gunoi de care nu aveau nevoie, așa că am renunțat”, susține el. A fondat apoi studioul Plastikwood, sub motto-ul „Faceți artă, nu gunoi”.

Pentru a construi setul de desene animate, echipa de creație și voluntarii Plastikwood Animations au colectat gunoiul din spațiile publice și au făcut un apel către toți cei care nu mai vor să polueze atât de mult mediul. „Apelul nostru de a colecta gunoiul pentru această animație a însemnat că sute de oameni și-au sortat deșeurile pentru prima dată. Astfel, am împiedicat aruncarea a sute de kilograme de substanțe toxice”, adaugă regizorul animației. 

Totodată, el susține că a folosit multe clișee de filme horror pentru a îngrozi telespectatorii privind poluarea mediului. „Aceasta este ca o formă de anti-publicitate, care vă încurajează să cumpărați mai puțin, nu mai mult”, adaugă el. 

Mai mult, autorii proiectului și-au propus să meargă mai departe și înainte de proiecția filmului, vizitatorii trebuie să treacă printr-un labirint interactiv (parc tematic) creat din gunoi. „În interiorul labirintului vă cufundați în aventuri emoționante ale personajului păpușii Garbie, dezvăluind în fiecare colț o altă răsucire înfiorătoare a complotului. Când sau dacă ajungeți la ultima cameră, urmăriți în sfârșit animația empatizând profund cu Garbie, deoarece tocmai ați trăit fiecare eveniment de pe ecran”, adaugă Vlad Yudi. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie4 ore în urmă

Cât costă să imporți o mașină în Republica Moldova

PE SCURT Guvernul Chicu a aprobat o hotărâre în luna noiembrie prin care anulează reducerea de 50% la importul mașinilor...

Social20 de ore în urmă

Ce trebuie să știi despre divorțurile în Moldova

PE SCURT Raionul Anenii Noi a înregistrat cele mai multe divorțuri în anul 2018: 446. În timp ce în același...

Sănătate20 de ore în urmă

Cum să-ți anunți apropiații că ești HIV pozitiv

PE SCURT Prejudecățile și dezinformarea cu privire la virusul imunodeficienței umane, precum și sindromul imunodeficienței dobândite, influențează  opinia multora chiar...

Economie22 de ore în urmă

Cum protestează transportatorii din alte țări și ce obțin

PE SCURT Transportatorii de pasageri la nivel național au organizat al treilea protest din acest an, în Piața Marii Adunări...

Social24 de ore în urmă

Cine sunt nomazi digitali și când au devenit visul unei întregi generații?

PE SCURT Nomadul digital este persoana care nu depinde de locul fizic de muncă și își combină activitățile cu deplasările...

Social2 zile în urmă

În scaun cu rotile, pentru dreputurile omului. Cum luptă Dmitri Kuzuk

PE SCURT Dmitri Kuzuk este un activist pentru drepturile omului și pentru persoanele cu dizabilități din Bender. De-a lungul timpului...

Istorie2 zile în urmă

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

PE SCURT Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

JustițieO săptămână în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

PoliticăO săptămână în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică3 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031