În luna mai 2022, fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost reținut, după ce procurorii anticorupție, în comun și cu ofițerii CNA și SIS, au descins cu percheziții la mai multe adrese în cauza penală numită generic „Kuliok”. În cadrul dosarului, care mai este examinat și în anul 2023, sunt cercetate fapte cu privire la îmbogățirea ilicită, corupere pasivă, finanțarea ilegală a partidului și trădarea de Patrie.
Conform art. 337 din Cod Penal, trădarea de Patrie este fapta săvârşită intenţionat de un cetăţean al RM în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova. Acțiunea se pedepsește cu închisoare de la 12 la 20 de ani.
Un fost deputat a fost acuzat de trădare de Patrie, dar a fost achitat
Până în prezent, doar fostul deputat Iurie Bolboceanu a fost învinuit de trădare de Patrie. El a fost reţinut în martie 2017, fiind ulterior arestat și condamnat la 14 ani închisoare. Atunci el a fost acuzat că ar fi fost racolat de către un asistent al atașatului militar al Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, care de fapt ar fi fost un ofițer sub acoperire al Direcției Principale de Informații a Statului Major General al Ministerului Apărării al Federației Ruse.
Iurie Bolboceanu s-a aflat în detenție 2 ani 3 luni şi 2 zile. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a dispus reexaminarea dosarului, iar în 2020 magistraţii au emis sentința de achitare din motiv că fapta fostului deputat nu întruneşte elementele infracţiunii.
Respectiva cauză penală a făcut parte din lista celor 38 de dosare politice, evaluate de către un grup de procurori, creat prin dispoziţia Procurorului General, în februarie 2020. Emiterea dispoziţiei a survenit ca urmare a Declaraţiilor şi Raportului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care indica o listă de dosare cu suspiciuni de urmărire ilegală, abuzivă, selectivă şi pe motive politice a unor persoane din Republica Moldova.
Dodon, acuzat de oponenții politici de trădare de Patrie
Pe parcursul carierei sale politice Igor Dodon a fost acuzat de mai multe ori de oponenții săi politici de corupere și trădare de țară.
În august 2017, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a acuzat pe Igor Dodon de trădare de Patrie pentru că „se identifică deschis cu interesele Federaţiei Ruse” și „folosește finanţare obscură, din afara ţării, atât din off-shoruri, cât şi din Federaţia Rusă pentru tot felul de activităţi ce au drept scop promovarea imaginii sale”. Formațiunea a cerut ca Procurorul General să inițieze o anchetă cu privire la acțiunile de subminare a statului de către Igor Dodon, iar Parlamentul să decidă punerea sub acuzare a acestuia pentru infracțiunea de „trădare de Patrie”.
În vara anului 2019, Igor Dodon a fost acuzat de membrii Partidului Unităţii Naţionale de trădare de Patrie, spălare de bani, luare de mită şi finanţare ilegală a formaţiunii PSRM. Preşedintele formațiunii de atunci Anatol Șalaru a depus un denunţ în acest sens la Procuratura Generală, care avea la bază imaginile video apărute anterior în presă în care apăreau Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc.
În decembrie 2021 Platforma Demnitate și Adevăr a cerut anchetarea lui Igor Dodon pentru trădare de Patrie, după ce acesta l-a felicitat pe Vadim Krasnoselski, liderul separatist de la Tiraspol, pentru așa-zisa victorie de la alegerile ilegale din regiunea transnistreană. Totodată, Platforma DA a solicitat ca organele de anchetă sa se expună în raport cu multiplele materiale din alte dosare în care este vizat Igor Dodon, în special pe cazul „kulioc”, finanțarea obscură a PSRM din off-shore-ul Bahamas, importul fraudulos al energiei electrice în 2008, precum și îmbogățirea ilicită.
