Centrul de Pelerinaj „Emaus” al Mitropoliei Basarabiei vă îndeamnă la o călătorie spirituală, pe nouă şi zece martie, la mănăstirile din Nordul Republicii Moldova. Timp de două zile veţi admira sfinte locaşuri aflate în locuri nemaipomenite. Astfel, sfârşitul săptămânii viitoare va fi unul incredibil de frumos pentru cei care sunt dornici de a ajunge la Călărăşeuca, Rudi, Nicoreni şi Zăbriceni.

Biserica „Tuturor Sfinţilor” este una dintre cele mai vechi din Chişinău. Are aproape două secole de la înfiinţare (1814) şi nu a fost închisă niciodată. Ctitorie a Elenei Mătăsăriţa, care dorea o capelă pentru săvârşirea rânduielilor bisericeşti pentru pomenirea morţilor, lăcaşul a fost construit în formă rotundă, caracteristică pentru necropolele de la sfârşitul secolului XVIII – începutul lui XIX.

Sunt absolut convins că astăzi mulţi creştini îşi vor îndrepta paşii spre unul din cele mai căutate sfinte lăcaşuri româneşti – Mănăstirea Petru Vodă din Poaina Teiului, judeţul Neamţ. Zi de duminică, zi importantă de rugăciune şi închinare, dar şi de mare bucurie, or cea mai ilustră faţă bisericească, părintele Iustin Pârvu, este omagiat. Ajuns la o onorabilă vârstă, 94 de ani, duhovnicul de seamă al românilor, este cel care adună în jurul său oamenii dornici de a-i asculta povețele, dornici de a merge pe calea adevăratei credinţe.

La Călăraşi, în valea Ichelului, paşii ne duc spre vestita Cruce basarabeană. Nu este vorba de vreun crucifix anume, ci de 4 binecunoscute mănăstiri, aşezate în formă de cruce: Hârjauca, Răciula, Hârbovăţ şi Frumoasa. Mii de pelerini, vizitatori, creştini ajung aici de-a lungul întregului an, de multe ori în scop de excursie, pe durata unei zile. Totuşi, dacă veţi decide a dedica măcar o zi fiecărei destinaţii, bogăţia spirituală a locurilor o veţi simţi cum pătrunde în fiecare ungheraş al inimii dvs., făcându-şi loc aici pentru mult timp înainte. Iar la drum vom porni de la Palanca – sat în vecinătatea mănăstirii Hârjauca, al comunei cu acelaşi nume, de pe pragul Casei Părinteşti a Tatianei Popa.

Despre Soroca s-au scris multe pagini, au fost realizate nenumărate emisiuni radio şi tv, editate pliante şi cărţi. Cel mai interesant e că de la 1990 încoace s-a scris mai mult despre Cetate, Dealul ţiganilor şi Lumânarea Recunoştinţei. Puţini au fost (co)interesaţi să afle, iar apoi să scrie despre sfintele lăcaşuri ale Sorocii. Vă îndemn să aflaţi mai multe despre perla spirituală din inima bătrânei citadele.