Biserica „Sfinţii Constantin şi Elena”, unul din cele mai vechi monumente arhitecturale, apare în arealul spiritual la 1777, fiind o ctitorie a spătarului Constantin Râşcanu. Se spune că sfântul locaş a fost ridicat pe locul unde există încă pe la 1730 o bisericuţă de lemn. Până la 1834, biserica din dealul Visternicenilor, a avut hramul „Învierea Domnului”, apoi – „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, numită întru cinstirea memoriei ctitorului Constantin Râşcanu. Acesta a şi fost înmormântat chiar la intrarea în Biserică.

E-o dragoste veche, una care nici nu mai ştiu când a început. Eroii, însă, nu sunt de genul Romeo şi Julieta sau Veronica şi Mihai. Eroii sunt mai altfel decât în poveştile de dragoste – pentru că şi dragostea e altfel. El încântat, ele – încântătoare. El iubitor de frumuseţi, ele – frumuseţi de nedescris. El dornic de provocări, ele – provocator de misterioase. El – sunt eu, subsemnatul. Ele – sunt stâncile, poienile şi râul dragostei de la Feteşti.

Mai mult de 30 de mii de turişti sunt aşteptaţi pe litoralul românesc al Mării Negre în minivacanţa de 1 Mai. Pronosticurile, publicate de presa din dreapta Prutului, aparţin ANAT–România şi Asociaţiei Litoral-Delta Dunării. Turiştilor li se promit multe surprize, cum ar fi parada de maşini şi motociclete, dar şi diverse show-uri.

Cei care n-au vizitat niciodată cartierul new-yorkez „Manhattan” au ocazia să descopere luxul acestuia în hotelul cu aceeaşi denumire din inima Chişinăului.

După cum v-am promis, vom călători în fiecare săptămână prin Chişinăul spiritual. În această duminică (zece martie) ne oprim chiar în inima urbei, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, 164. Aici se află unul dintre sfintele locaşuri de o frumuseţe rară – Catedrala ortodoxă „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului”. Acum se înalţă semeaţă, chemând la rugăciune creştinii, iar în anii ateismului sovietic, i-a fost pângărit numele. Astfel, timp de aproape trei decenii (1962 – 1991), a fost condamnată la tăcere şi transformată în Planetariu, un fel de centru de studiere a astronomiei, cosmonauticii, a ştiinţelor despre Pământ.

În România sunt câteva locuri pline de mister, care te provoacă să ajungi fie şi dintr-o simplă curiozitate. Se spune că pe acolo spiritele se plimbă nestingherite, există siluete care zboară sau chiar fenomene ale naturii de neînţeles. Astăzi, vom merge imaginar la cinci locuri enigmatice din România, iar de ajutor ne va fi ghiduri-turistice.info

Ctitorite de domnitori sau mireni, mănăstirile basarabene sunt un adevărat tezaur al neamului nostru, sunt mărturii ale dreptei credinţe. Locuri pline de legende, tradiţii şi istorie, cetăţi de rezistenţă care mereu îndeamnă omul să se oprească şi să se gândească la Cel de Sus.

Biserica de la Parcova are două turle şi trei cruci a câte trei metri înălţimea, care se văd de pe dealul de la Chetroşica-Veche. Aflat la vreo patru kilometri de traseul principal Chişinău – Edineţ, sfântul lăcaş poate fi vizitat de cei dornici să vadă măreţia şi frumuseţe. Când soarele este darnic, atunci cele două cupole, sclipesc precum diamantul.

De opt martie, Centrul de Pelerinaj „Emaus” al Mitropoliei Basarabiei organizează un emoţionant pelerinaj la patru mănăstiri din inima Moldovei – Căpriana, Hâncu, Condriţa şi Suruceni. Toate sunt pline de istorie şi de o profundă încărcătură spirituală.