Copil de migranţi. Copil de gastarbaiter, cu tata plecat să muncească la Moscova sau în Parma. Sau în Madrid sau în Lisabona. Plecat demult, odată ce fata sa nu-l mai ţine minte la faţă şi îl confundă cu primul bărbat pe care-l vede.

În fiecare toamnă, la Sibiu are loc un festival internaţional de poezie. E un festival prestigios, la care vin unii dintre cei mai în formă poeţi din România şi din străinătate. An de an, cele mai importante reviste de literatură din România reflectă viaţa festivalului. Din presa culturală, mă informam şi eu despre noutăţile festivalului şi, de fiecare dată, mă trezeam că-i invidiam pe poeţii invitaţi la festival.

Dacă primarul ar eutanasia bătrânul câine maidanez – nimeni din blocurile astea nu l-ar mai vota. Asta e fabula, asta-i morala.

Am început să citesc Sorgul roșu cu neîncredere, cum pățesc de multe ori când e vorba de vreo carte lăudată și premiată. Auzisem puțin de Mo Yan înainte ca scriitorul chinez să ia premiul Nobel pentru literatură. Mă amuzasem că Ana-Maria Caia a făcut o asociație, Martorii lui Mo Yan, pornită doar din patima față de cărțile prozatorului chinez.

Odată cu volumul Oedip regele mamei lui Freud, apărut în 2002 la editura Aula al regretatului Alexandru Muşina, Alexandru Vakulovski devine unul dintre primii mari scriitori ai generaţiei douămiiste. Cu fiecare nou volum sau cu fiecare nouă poezie publicată faima sa devenea tot mai consistentă. Astăzi, orice cunoscător de poezie românească, o să-mi dea dreptate dacă o să afirm că Alexandru Vakulovski a dat unele dintre cele mai frumoase şi răsunătoare poeme ale acestui început de mileniu.

Când mă gândesc la Consulatul României de la Chișinău – îl asociez imediat cu purgatoriul. Observați că îi dau totuși o notă pozitivă, ca și cum ar fi un rău necesar, nu-i direct un iad fără de ieșire.

De câțiva ani lumea literară din Moldova așteaptă debutul lui Ion Buzu. Trebuie să spun și asta – și fanii lui din România. Pentru că Ion Buzu e un băiat simpatic, pozitiv și, culmea, scrie foarte bine.

Zilele astea are loc la Chișinău Festivalul internațional de dramaturgie Verbarium. Nu, titlul festivalului nu e deloc pompos, căci în Chișinău, pentru câteva zile, s-au adunat dramaturgi și regizori valoroși din Germania, Polonia, România. Pe cei din Moldova nu-i amintesc, ei sunt acasă.

Ştirea că un cetăţean al Moldovei este ostatic în Siria, ameninţat de terorişti mascaţi, a venit din Belarus. O ştire printre altele, venită din Belarus şi dispărută în neant.