Cât de ecologice și etice sunt, de fapt, hainele second hand? Explicăm

Hainele și obiectele la mâna a doua, sau second hand (SH), devin tot mai populare în întreaga lume. Și dacă mai demult aceasta era o ocupație pentru oamenii cu un buget mai redus, în ultimul timp tot mai mulți oameni conștienți de problema mediului sunt tentați de prețurile reduse ale hainelor SH. În 2019, un raport arăta că 40% din adolescenții Generației Z cumpărau haine la mâna a doua, și mai puțin de 30% o făceau în 2016. 

Ideea este că, atunci când cumperi lucruri uzate, acestea rămân în circulație mai mult timp și nu ajung la gunoiște, iar un pulover sau o pereche de blugi mai vechi arată bine atât pe tine, cât și pentru salvarea planetei. „Devine tot mai popular și asta pentru că oamenii caută metode să cumpere fără a se simți vinovați”, spune Anna Fitzpatrick, doctorandă și coordonatoare de proiect la Centrul pentru Modă Durabilă la Colegiul de Modă din Londra. 

La prima vedere, pare o idee minunată.

Dar oamenii de știință, ecologiștii și urbaniștii au ajuns în timp la concluzia că unele activități, care ajung la modă peste noapte și par să fie cea mai bună soluție, pot fi dăunătoare pentru categoriile social-vulnerabile și nu atât de bune pentru planetă pe cât ar părea.  

În cazul hainelor SH, dacă luăm în considerare creșterea prețurilor, discriminarea celor care nu își pot găsi mărimea cu ușurință și o atitudine nesănătoasă față de haine și gunoiul pe care îl producem, putem spune că această activitate nu e neapărat cea mai prietenoasă pentru mediu. Din fericire, există câteva metode prin care poți cumpăra haine SH fără a te pierde în întrebări legate de etică.

Producem 17 milioane tone de haine anual

În ultimii 50 de ani industria modei a trecut prin transformări radicale. Oamenii obișnuiau să-și schimbe garderoba atunci când aveau nevoie de o altă mărime, când își schimbau locul de muncă sau țara în care locuiesc. Dar odată cu apariția fast fashion în anii ‘80, cumpărăturile nu se mai făceau din necesitate, ci pentru a urma un trend. În loc să cumpărăm un pulover de 100 de euro, putem să cumpărăm câteva de 30 de euro, care însă nu vor dura la fel de mult.

Problema este că, atunci când hainele sunt atât de ieftine, acestea aproape că își pierd valoarea de tot. Și dacă acum 50 de ani omenirea producea 2 milioane de tone de haine anual, în 2018 această cifră a ajuns la 17 milioane de tone, conform Agenției pentru Protecția Mediului din SUA. Dintre acestea, 11,3 milioane de tone ajung direct la gunoi.

Încă înainte de a ajunge pe rafturi, 35% din materialele folosite pentru a crea aceste haine ajung la gunoi, conform unui raport realizat de Common Objective. Toate aceste produse, indiferent unde ajung, folosesc foarte multe resurse, cum ar fi mii de litri de apă pentru a produce o singură pereche de blugi.

„Folosirea hainelor și accesoriilor pentru un timp mai îndelungat este cel mai bun lucru pentru care-l putem face”, spune Lynda Grose, o expertă în moda ecologică de la Colegiul de Arte din California. Să porți o bluză sau un costum de cât mai multe ori este cel mai ecologic lucru pe care-l poți face cu hainele tale. 

Cea mai bună sursă de haine la mâna a doua – dulapul tău

Problema ecologică, atunci când vorbim despre modă, se referă nu doar la lucrurile pe care le folosești în viața ta, ci și la cele pe care le ai în exces. Iubitorii de modă pot crede că atunci când donează mormanele de haine pe care nu vor să le mai poarte fac un lucru bun pentru viitor, dar nu e nici pe departe așa. „Asta nu schimbă dependența noastră de cumpărături și nu pune la îndoială ideea că putem avea haine noi oricând dorim. De fapt, asta ne face și mai dependenți de haine”, spune Fitzpatrick.

În unele cazuri, doar existența magazinelor cu haine SH ne poate da o senzație falsă că facem ceva bun. „Putem să ne schimbăm întreaga garderobă donând hainele pe care nu le mai vrem și sperând că acestea vor fi refolosite. În loc să cumpărăm mai puțin, ne amăgim și credem că donarea hainelor pe care le-am cumpărat este singura soluție”, spune Fitzpatrick.

Magazinele SH sunt atât de pline și din cauza vitezei cu care se schimbă trendurile. „Magazinele de haine la mâna a doua se bazează pe instabilitatea și lipsa de durabilitate a fast fashion-ului. Fără existența acestuia, piața de haine SH nu ar fi chiar atât de mare”, spune Fitzpatrick.

Unde ajunge ceea ce nu se vinde?

De fapt, volumul de haine noi produse este atât de mare, încât foarte puține din ele ajung în magazine SH. În SUA, din totalul de haine donate pentru astfel de magazine doar 10-20% ajung pe rafturi. Restul, 80%, sunt trimise spre țări ca Polonia, Pakistan și Kenya sau transformate în fibre. Reciclarea materialelor textile consumă foarte multă energie.

Livrarea hainelor care nu se vând este o altă problemă. Andrew Brooks, profesor la King’s College London, scrie că dependența țărilor mai sărace de donațiile venite din Vest stagnează dezvoltarea economiei locale.

„Odată ce economiile subdezvoltate s-au deschis către importul de haine SH, întregi industrii locale s-au prăbușit”, scrie Brooks. „Bunuri ieftine de import au invadat piața africană, iar angajații companiilor de textile și-au pierdut locul de muncă”. Unele dintre aceste țări chiar au decis să interzică importurile de haine la mâna a doua. 

Ce-i de făcut? 

În primul rând este nevoie să înțelegem problema și să ne schimbăm atitudinea. Atunci când îți vine cheful de haine noi, poți să cauți un pic mai adânc în propriul dulap sau să modifici hainele pe care deja le ai, înainte de a merge la magazin. „Vei observa că există multe piese pe care poți să le tai, să le personalizezi sau să le schimbi”, scrie Orsola de Castro. Orsola este designer de modă și propune o abordare radical diferită de tot ceea ce se întâmplă acum în lumea modei: să păstrezi hainele cât mai mult, să le repari, cu alte cuvinte – să faci tot ce poți ca să eviți cumpărarea hainelor noi. Cartea ei se numește Loved Clothes Last, adică „Hainele iubite durează” și vorbește despre problemele pe care le generează industria modei. 

Desigur, asta poate nu-i la fel de interesant ca atunci când răscolești printr-un morman de pulovere vechi ca să-l găsești pe cel mai potrivit, dar cheia este să începi cu lucrurile pe care le ai deja, ca să nu trebuiască să donezi mai apoi ceea ce nu-ți dorești.

Enlarge

orsola-di-castro-mg-3120-2000x2795-1-scaled-1
Orsola de Castro, autoarea cărții Loved Clothes Last

Cât de etic este să cumperi SH?

Cumpărăturile SH pot părea o activitate distractivă și chiar o aventură, dar să nu uităm că publicul țintă al acestor magazine sunt oamenii cu bugete limitate. Pe măsură ce devin mai populare, hainele la mâna a doua devin și mai scumpe, iar asta poate crea probleme pentru oamenii care nu-și pot permite altceva. „Acești oameni nu merg la magazinele SH ca să fie la modă sau ecologici sau cool – ei fac asta din necesitate. E un lucru despre care nu vorbim prea des”, spune Fitzpatrick.

Prin urmare, atunci când intri într-un magazin SH, e important să te întrebi de ce ești acolo: vrei acest produs, ai nevoie de el sau poate există altcineva care ar putea avea mai multă nevoie de el? 

De asemenea, industria modei n-a fost mereu iertătoare cu oamenii care poartă mărimi mari. Conform Vogue Business, în timp ce 70% din femeile din SUA poartă de la mărimea 14 în sus, doar 20% dintre toate hainele produse au aceste mărimi. Iar asta, după cum observă designerul Tim Gunn, poate transforma cumpărăturile într-o „experiență foarte jignitoare și descurajantă”. Și pentru că pe rafturile magazinelor SH ajung aceleași haine, cantitatea din care pot alege oamenii care au nevoie de mărimi mari este infimă. 

În plus, Fitzpartick spune că oamenii care poartă mărimi mai mari sunt discriminați și pentru că e ușor să transformi o haină de mărime XXL în una M, pe când invers e aproape imposibil. 

Cândva, hainele second hand erau cumpărate din motive economice, iar acum pentru a fi în vogă. „Hainele SH au devenit de nișă”, spune Orsola de Castro. „Este o activitate pentru oamenii care au timp și bani pentru asta”. 

Iar când vine vorba de garderoba ta, cel mai bun lucru pe care poți să-l faci este să cumperi cât mai puțin, de oriunde.

Sursa: Popular Science

Am absolvit Facultatea de Jurnalism la Iași și am acumulat o experiență de peste 10 ani în presa scrisă, televiziune, podcasting și presă online. Am lucrat și în domeniul jurnalismului financiar, comunicării guvernamentale și corporative. Îmi împart viața între Spania și Moldova și cred că scrisul are puterea de a schimba lumea.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.