Când ar trebui să vină banii promiși de Putin pentru restaurarea Muzeului Pușkin. Asta dacă vor veni

PE SCURT

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat la începutul lunii noiembrie că Moscova va acorda ajutor la restaurarea Casei muzeu Pușkin din Chișinău. Aceasta pentru că muzeul se află într-o stare precară și are nevoie de suport financiar. Responsabili de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și cei de la Casa-muzeu s-au arătat surprinși de declarația liderului de la Kremlin, precizând că au aflat despre ea la fel ca toată lumea „din presă”. Respectiv, ei afirmă că nu au solicitat ajutor de la autoritățile ruse pentru reparația muzeului.

Când vor veni acești bani, promiși de Vladimir Putin, nu se știe. Totuși, potrivit comunității ruse de la Chișinău, cel mai probabil, sprijinul promis va fi acordat anul viitor, când se vor împlini 200 de ani de la exilarea marelui poet rus la Chișinău.

PE LUNG

Ce a declarat Putin

La 5 noiembrie, presa de la Moscova, preluată de cea de la Chișinău, a anunțat că președintele Rusiei, Vladimir Putin, este dispus să sprijine financiar autoritățile Republicii Moldova în vederea restaurării Casei-muzeu din Chișinău a poetului rus Alexandr Pușkin. Declarația a fost făcută, în cadrul unei reuniuni a Consiliului pentru limba rusă.

Mas-media rusă a scris că directorul muzeului A.S. Pușkin din Moscova Evgheni Bogatîriov a atras atenția liderului rus asupra stării dezastruoase în care se află Casele-muzeu Pușkin din Chișinău și din Hurzuf (Crimeea). „Muzeul Pușkin din Chișinău e unul dintre cele mai importante muzee legate de numele lui Pușkin. Evident, cele două muzee au nevoie de susținere”, a spus Bogatîriov.

Liderul rus a menționat că vor fi întreprinse toate măsurile pentru restaurarea acestor clădiri. „În ceea ce privește acele obiecte care se află în afara graniței… în Moldova, vom discuta cu autoritățile de acolo. Este nevoie de o cooperare, suntem gata să le acordăm un ajutor financiar pentru a aduce într-o stare normală aceste locuri legate de numele lui Pușkin”, a declarat atunci Putin.

Ce se întâmplă la Chișinău

„A doua zi după declarația lui Vladimir Putin, reprezentanții mass-media au venit în curtea muzeului cu gândul că noi am început reconstrucția”, ne-a relatat directoarea adjunctă a casei muzeu Pușkin din Chișinău, Lilia Mogoreanu. Aceasta în condițiile în care, conducerea muzeului a aflat despre intenția liderului de la Kremlin tot din presă. Potrivit ei, conducerea muzeului nu a fost contactată de reprezentanții Ambasadei ruse pentru a oferi detalii despre eventualul sprijin financiar acordat de partea rusă.

Totuși, potrivit ei, un astfel de sprijin ar fi binevenit. „Suntem într-o stare precară. Reparația nu s-a făcut în incinta complexului din 1987. De atunci,  s-a făcut o reparație cosmetică externă la căsuța Naumov , unde a trăit poetul. Și atât”.

Mai mult, în urma calamităților din aprilie 2017, stejarul (plantat în anul deschiderii muzeului în 1948 în curtea muzeului) a cedat  sub greutatea zăpezii și a căzut peste acoperișul muzeului.

Și guvernul RM a promis bani

În 2018, guvernul Republicii Moldova a alocat 565 mii lei pentru un proiect de reabilitare a complexului muzeal, care prevedea reconstrucția acoperișurilor a trei edifici, schimbarea sistemului electric și cel de canalizare.

A început elaborarea proiectului de restaurare, iar în ianuarie 2019 a fost eliberată autorizația de reparație. „Am așteptat ca banii să fie alocați în anul curent, dar s-au început schimbările politice, iar alocările întârzie”, a menționat ea.

În final, Lilia Mogoreanu a recunoscut că cei de la muzeu ar fi fost bucuroși de orice finanțare, de orișicare sumă și din partea oricărei țări.

Un șir de probleme…

De notat că, în 2011, în jurul muzeului s-a iscat un scandal, atunci, când administrația de atunci a muzeului a tras un semnal de alarmă, declarând că se teme ca monumentul istoric s-ar putea prăbuși din cauza lucrărilor de construcție din imediata apropiere.  Administrația de atunci a muzeului a declarat că șirul de camioane cu materiale trecea chiar pe lângă muzeu și că au apărut fisuri pe tavanul casei.

În primăvara anului curent, actualul ministru al Educației, Culturii și Cercetării Corneliu Popovici, care pe atunci era consilier prezidențial, a declarat pe Facebook că, cu regret, acest important centru muzeal din țara noastră se ciocnește cu un șir de probleme grave. Popovici scria că starea clădirii se înrăutățește pe zi ce trece, iar de vină s-ar face compania de construcții care ridică un complex locativ în apropierea muzeului. El menționa că se se impune, în regim de urgență, efectuarea unei expertize tehnice a stării clădirilor și valorificarea sumelor alocate din bugetul de stat destinate unor lucrări de restaurare – sume care întârzie mult timp și care trebuie să fie direcționate spre repararea în primul rând a acoperișurilor.

Când ar putea veni banii?

Ludmila Lascionova, președinta comunității ruse la Chișinău, a declarat că administrația președintelui rus a fost informată despre starea deplorabilă a muzeului „pe linia societății civile”, cu contribuția ambasadei Rusiei la Chișinău. Ea a opinat că cel mai probabil sprijinul financiar de care a vorbit președintele rus ar putea veni anul viitor, când se vor împlini 200 de ani de la exilarea marelui poet la Chișinău.

„Am trimis scrisori, iar ambasada Rusiei a contribuit.  Banii vor veni cel mai probabil anul viitor, când se vor împlinii 200 ani de la deportarea lui Pușkin la Chișinău”. Totodată, Lascionova ne-a îndemnat să scriem la acest subiect, atunci când va fi decizia privind alocarea banilor. Încercările noastre de a obține informații de la Ambasada Rusiei la Chișinău nu s-au încununat cu succes.

Svetlana Pociumban, șefa Direcției patrimoniu cultural, la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a auzit despre declarația președintelui rus din presă exact ca și reprezentanții mass-media. Potrivit ei, în cazul în cazul în care parte rusă va lua o decizie în acest sens, urmează a fi informat ministerul de la Chișinău. „Muzeul este o instituția aflată în subordinea ministerului, Mai mult este un monument de arhitectură înscris în registrul național al monumentelor, iar astfel de  subiecte trebuie coordonate cu ministerul”, a specificat ea.

Ce reprezintă casa-muzeu Pușkin

Este un monument de arhitectură de valoare națională, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură a municipiului Chișinău. Casa-muzeu A.S. Pușkin a fost deschisă pe 10 februarie 1948.

În muzeu, sunt expuse materiale referitoare la viața poetului din Chișinău – tablouri, printuri, obiecte a artei decorative de la sfârșitul secolului  XVIII-lea începutul secolului XIX, sculpturi, precum și ediții ale operelor sale scrise în Basarabia.

Muzeul păstrează materialele originale de la sfârșitul secolului XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea, ediții ale operelor Pușkin scrise în Basarabia, expoziții de arte și meserii, sculpturi, tablouri, gravații.

De ce a fost exilat Pușkin la Chișinău

În anul 1820, la vârsta de doar 21 de ani, Aleksandr Puşkin, considerat fondatorul literaturii ruse moderne, a intrat în conflict cu autoritățile din timpul țarului Alexandru I. Puşkin avea deja notorietate în țară și a scris o epigramă destul de acidă la adresa generalului Aracceev, favoritul țarului, intitulată Odă a Libertății, perceput ca un protest împotriva despotismului și robiei.

Autoritățile au hotărât expulzarea sa în Siberia, dar intervenția susținătorilor săi și a istoricului Karamzin l-a salvat. Poetul a fost pedepsit doar cu expulzarea la Chișinău. Aici poetul a locuit timp de trei ani, între anii 1820-1823,  şi casa unde a stat este astăzi muzeu, La Chișinău, Pușkin a scris și unele dintre cele mai frumoase poezii ale sale: Pumnalul, Prizonierul din Caucaz, Frații haiduci, Fântâna din Bahcisarai și a început capodopera Evgheni Oneghin.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.