Numărul amenzilor pentru încălcarea regulilor de circulație rutieră s-au dublat în 2021 față de anul precedent. Majorarea se datorează instalării mai multor camere video de monitorizare a traficului rutier și modernizării celor vechi. Întrucât rata de achitare a amenzilor din trafic abia ajunge la 41%, Ministerul Afacerilor Interne a inițiat un proces de modificare a legislației. Astfel, proprietarul mașinii surprinse de camerele video, care nu se va prezenta la poliție în mai puțin de două luni, va avea un proces contravențional pornit pe numele său.
În ultimii zece ani, numărul mijloacelor de transport înregistrate în Republica Moldova aproape că s-a dublat. Cam același lucru s-a întâmplat și cu numărul amenzilor, care s-a majorat de 2,5 ori.
Potrivit Biroului Național de Statistică, majoritatea încălcărilor din ultimul an au fost sesizate de aparatele laser pentru măsurarea vitezei de mișcare a autovehiculelor tip LTI 20/20 „TruCAM” aflate în dotarea Inspectoratul Național de Securitate Publică, dar și instalării camerelor video și modernizarea celor vechi pe drumurile naționale în 2021.
Loading…
Prima încercare
În 2013-2014, Ministerul Afacerilor Interne a primit un lot de aproape 600 de camere de monitorizare a traficului. În valoare de aproape 5 milioane USD, acestea au fost achiziționate cu ajutorul unui grant oferit de Guvernul Chinei. Au fost dotate 41 de puncte de supraveghere, dintre care doar opt aveau radar. Celelalte 33 puteau să depisteze încălcări precum trecerea „la roșu”, schimbarea benzii, încălcarea marcajului și a liniei de Stop.
Instalarea a coincis cu majorarea în 2014 a numărului de amenzi. Totuși, se pare că proiectul a fost implementat de un grup de firme conectate la un singur centru de comandă. Jurnaliștii de investigație de la Ziarul de Gardă au descoperit că în cadrul acestuia erau implicați deputatul Victor Roșca și intermediari aflați în funcții publice. Consiliile raionale organizau licitații pentru servicii de monitorizare a traficului rutier, iar firmele interesate erau îndreptățite să participe la ele. În majoritatea contractelor, înțelegerea era că banii acumulați din amenzile rutiere achitate de șoferi urmau să fie împărțiți egal între agentul economic și autorități.
La aproape doi ani distanță, proiectul a fost stopat. „Războaiele pentru putere, inclusiv dintre cei implicați în acest business și statul, care, din cauza intereselor, nu a putut valorifica oportunitatea de a avea siguranță în trafic și încasări la buget”, se arată în investigație.
A doua încercare
După eșecul din 2014, altă companie „Rapid Link”, conectată la Partidul Democrat, a câștigat, în vara anului 2021, licitația în valoare de peste 20 de milioane de lei (peste un milion USD). În septembrie au început să fie instalate camerele video de monitorizare a traficului rutier pe 23 de trasee din țară. Astăzi, avem în total 36 de puncte de supraveghere ale traficului.
Alexandru Putere, directorul Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, investit în funcție în 2020, a declarat că multe dintre camerele vechi sunt și astăzi funcționale și, datorită achizițiilor din 2021, cinci din tronsoanele care aveau echipamentul vechi au fost modernizate și înlocuite cu cele noi. Pe lângă acestea, Ministerul a instalat camere și în puncte noi de supraveghere.
„Dacă anterior, pentru o bandă, era folosită o cameră, pentru o bandă era folosită un radar, astăzi lucrurile stau altfel. Chiar și astăzi aveți posibilitatea să vedeți în intersecții pe stâlpii în forma de G rusesc (Г) instalate o multitudine de echipamente. Cele vechi și nefuncționale au fost înlocuite doar cu un echipament „all in one”, care are capacitatea să monitorizeze simultan trei-patru benzi, în funcție de necesitate. Un echipament înlocuiește în unele locuri șase-opt vechi”, explică funcționarul.
Astfel, camerele noi sunt mai performante și depistează următoarele încălcări: trecerea la culoarea roșie a semaforului, încălcarea marcajului rutier, fixează viteza instantaneu și viteza medie (ultima este depistată doar în 8 puncte de supraveghere), fixează dacă conducătorul auto a cuplat centura sau dacă vorbește pe telefonul ținut la ureche.
Alexandru Putere ține să menționeze că în prezent, conform legislației, termenul de prescripție este un an. Dar MAI a inițiat un proces de modificare a Codului Contravențional pentru responsabilizarea șoferilor. „Dacă timp de două luni nu va veni nimeni să depună depoziții, să declare cine se afla la volanul mașinii care a încălcat legislația, proprietarului mașinii i se va întocmi proces verbal”, a explicat Putere, menționând că asta e deocamdată o inițiativă.
De exemplu, așa funcționează camera de monitorizare de la Ialoveni:
Aici sunt adresele camerelor instalate:
De asemenea, conform Biroului Național de Statistică, majorarea numărului de amenzi se datorează și „TruCAM”, aparatelor laser pentru măsurarea vitezei de mișcare a autovehiculelor . În prezent, poliția deține 12 radare mobile, după ce în 2020 a achiziționat 5 cu suportul Uniunii Europene.
E vorba de LTI 20/20 TRUCAM care are următoarele capacități:
- Măsoară viteza de circulație;
- Depistează depășirea liniei continue sau alte încălcări privind marcajul rutier, lipsa centurilor de siguranță, neacordarea priorității pietonilor și alte încălcări;
- Înregistrează conducerea agresivă;
- Captează timpul și distanța dintre două vehicule.
Unde se duc banii din amenzi?
Banii din amenzile achitate se duc direct în bugetul de stat. De exemplu, în anul 2019, amenzile și sancțiunile, în general, reprezentau 0,75% din veniturile pentru bugetul de stat, adică aproape 500 milioane de lei.
În 2021, veniturile din amenzi și sancțiuni erau preconizate să ajungă la 300 de milioane de lei. În anul 2021, suma amenzilor aplicate a constituit 540,8 milioane de lei (cu 40% mai mult față de anul 2020). Totuși, nici măcar jumătate din amenzile aplicate nu au fost achitate. Din suma totală a amenzilor aplicate au fost încasate doar 219,3 milioane de lei (40,5%). Statul, însă, își planificase să obțină 262.100 de lei din amenzi și sancțiuni.
Cu toate acestea, un lucru important de remarcat este că deputatul PAS Dumitru Alaiba a făcut o sesizare la Curtea Constituțională cu privire la Legea bugetului de stat pentru anul 2021. Deputatul a considerat neconstituțională practica de planificare în bugetul de stat a amenzilor și sancțiunilor pe motiv că ar cauza un cerc vicios al abuzurilor și corupției cu amenzi date conform planului. Autorul sesizării susține că norma contestată ar veni în contradicție cu articolele 21 [prezumția nevinovăției], 53 [dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică], 126 [economia] și 131 alin. (6) [bugetul public național] din Constituție.
După examinare, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea. „Simplul fapt al stabilirii în legea anuală a bugetului de stat a unei surse de finanțare nu are caracterul unei acuzații, tot așa cum, spre exemplu, nu au acest caracter dispozițiile Codului penal, care stabilesc amenzi pentru comiterea de infracțiuni și posibilitatea impunerii lor. Dacă ar fi acceptate argumentele autorului, atunci toate prevederile legale care stabilesc sancțiuni cu caracter penal ar încălca prezumția nevinovăției a persoanelor în general. Așadar, Curtea conchide că dispozițiile contestate nu afectează principiul constituțional al prezumției nevinovăției”, se arată în decizia Curții.
Pentru anul 2022, Guvernul a preconizat ca pentru bugetul de stat să aibă venituri de 306.400 de lei din sancțiuni și amenzi.
