Connect with us

Publicat

pe

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele patru partide din noul Legislativ nu au ajuns să stabilească anumite priorități și să creeze o coaliție. Multe voci spun că alegerile anticipate sunt tot mai evidente.

Acest lucru întristează și dezamăgește pe locuitorii satelor din raioanele Strășeni și Dondușeni. Ei ne-au spus că s-au săturat de politicieni și amânările lor fără sfârșit. Am vrut să vedem cum gândesc și locuitorii capitalei. În acest sens, am mers în sectorul Buiucani al capitalei, unde am discutat cu alegătorii de pe circumscripțiile nr. 26 și 27 despre situația din țară, pauza extinsă a ședinței Parlamentului și cu ce probleme se confruntă.

Oamenii s-au săturat(?)

Oamenii pe care i-am întâlnit, păreau mult prea preocupați de griji, pregătirile pentru sărbătorile de Paști și prea obosiți de politica de la noi. Ne-au spus că nu-i mai uimește faptul că deputații nu ajung la un numitor comun. „Sunt toți diferiți și toți cu interesele lor. Nu e o noutate pentru noi, ne-am obișnuit că nu se înțeleg și organizează alegeri anticipate, că doar nu-s banii lor, dar ai noștri”, ne-a spus obosită, cu vocea scăzută, Maria Blondscaia. A ieșit afară ca să-și mai încălzească puțin oasele. „Acum în casă este mai frig decât afară”, constată ea și se așează pe băncuța de lemn din fața blocului jerpelit. Femeia face niște calcule în minte. O doare că banii necesari poporului sunt „risipiți pe orgoliile politicienilor”.

Alegerile anticipate nu-i mai sperie, dar mai adaugă o cută pe chipurile obosite ale oamenilor, care zilnic învață regulile supraviețuirii. „Nu știu dacă am să mai am pe cine alege. Ei toți promit, dar nimic nu fac”, ne spune Iacob Șendrea, care se întoarce de la serviciu. De mai bine de trei ani, după ce s-a pensionat, lucrează paznic la o întreprindere din sectorul Buiucani. Întrebat despre deputații care au candidat pe circumscripția lui și cum i-a ales, bărbatul pare ușor confuz. „Parcă am înțeles cum funcționează sistemul mixt, dar nu până la capăt. Eu am votat partidul, după asta m-am condus”, a recunoscut el, trăgând cu poftă un fum de țigară, înainte de a o stinge de o țeavă ruginită de la marginea drumului.

„Dezamăgiți. Toți sunt foarte dezamăgiți. Nici nu mai vor să vorbească despre politică”, ne-a spus Eugeniu Știrbu, directorul Institutului Internațional de monitorizare a dezvoltării democrației și respectării drepturilor electorale. Potrivit lui, oamenii au sperat că după alegeri, lucrurile vor începe să funcționeze, dar nu e așa. „Cu fiecare scrutin electoral, rata de participare este tot mai mică. Un lucru care ne îngrijorează este că acum nu doar cei care pleacă, dar și cei care rămân nu mai vor să voteze”, constată expertul.

Mai optimiști par unii tineri. Ei spun că așteaptă îmbunătățiri. Însă, preferă să nu mai urmărească știrile politice. „Nu au avut nici măcar o ședință completă, dar deja fac tot felul de declarații electorale”, se revoltă Vitalie Plop. Potrivit lui, misiunea unui deputat este de a reprezenta poporul și de a-i oferi siguranța în ziua de mâine.

(In)acțiunile lui Dodon

Potrivit legii, șeful statului poate dizolva Parlamentul în cazul în care, timp de trei luni, acesta nu este funcțional și este blocată procedura de adoptare a legilor. Alegerile anticipate păreau un scenariu cunoscut atât de către unele partide, dar și de Igor Dodon. La scurt timp, după anunțarea rezultatelor scrutinului din 24 februarie 2019, Dodon a declarat că este gata să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului și stabilirea unei date pentru alegeri. Totuși, pe 26 martie, șeful statului s-a întâlnit cu liderii fracțiunilor din noul Legislativ, pentru a aduce pe deputați la „o masă de negocieri”.

După doar câteva ore de la întâlnirea cu liderii PSRM, PDM și Blocului ACUM, președintele Republicii Moldova a avut o întrevedere cu Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov. „Am făcut un schimb de opinii cu privire la situația internă din țara noastră… L-am informat pe oficialul rus despre dialogul inițiat de mine cu liderii principalelor forțe politice parlamentare în vederea depășirii blocajului politic post-electoral”, a scris șeful statului pe o rețea de socializare.

Pe 2 aprilie, într-o declarație oficială, Dodon a spus că și-a făcut misiunea și datoria ca șef de stat, ca mediator politic și ca inițiator al acestor discuții care erau necesare, pentru a sparge blocajul post-electoral.

Cine are de câștigat

Tergiversarea procesului de operaționalizare a structurilor instituționale ale noului Parlament ales, dar și incertitudinea cu privire la formarea unei majorități parlamentare capabile să numească un nou Guvern, alimentează riscul unor alegeri parlamentare anticipate. La aceste concluzii a ajuns Mihai Mogâldea, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). „Rând pe rând, inițiativele și propunerile venite din partea Partidului Democrat, Partidului Socialiștilor și Blocului ACUM, legate de crearea unei coaliții legislative, nu s-au soldat cu succes. Singurele runde de consultări, organizate de către Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM, au relevat pozițiile diametral opuse cu privire la formatul și substanța unei eventuale coaliții de guvernare”, opinează expertul într-o notă analitică.

„De pe urma alegerilor anticipate ar putea beneficia autorii proiectului privind schimbarea sistemului de votare – Partidul Democrat.”

Astfel, fracțiunea ar putea obține un scor mai  mare cu  circa  5-7% datorită resurselor administrative de care dispune la nivel local.

Incertitudinea politică ne afectează și pe plan economic, este de părere Adrian Lupușor, directorul centrului analitic independent Expert-Grup. Potrivit lui, această perioadă de „înghețare” duce la suspendarea programelor de suport financiar, iar alegerile anticipate ar lovi în bugetul de stat. Asta va face ca, după alegeri, ajustările să fie dureroase.

„Guvernarea viitoare va trebui să contrabalanseze aceste politici electorale cu anumite măsuri de optimizare sau chiar cu majorarea unor taxe.”

„Așa de bine funcționează lucrurile”

Pe Liuba Laur am găsit-o în timp ce vopsea niște bare de pe terenul de joacă pentru copii. „Măcar așa adăugăm puțină culoare și în curtea noastră”, ne spune femeia. Pentru asta, ea va primi câțiva lei cu care își va cumpăra un cozonac pentru sărbătorile de Paști. „Votez pentru că-i datoria mea, dar nu-mi place de nimeni. Pe nimeni nu cred”, constată ea.

Femeia se plânge că trebuie să scrii zeci de cereri și nici peste un an nu vin să schimbe becul de la felinarul din curtea blocului. „Așa de bine funcționează lucrurile”, ironizează femeia.

Enlarge

IMG_0463
Liuba Laur în curtea blocului

Oamenii din sectorul Buiucani nu mai vor să vorbească despre politică. Nu au înțeles prea mult cum funcționează noul sistem de votare. Nu toți au înțeles pe ce circumscripție uninominală au fost înscriși. Au consumat mormanul de știri din timpul campaniei electorale și au ales. Au ales fără prea mari așteptări, iar următoarea zi după alegeri a fost la fel ca toate celelalte de până atunci. Pe 25 februarie au mers la lucru, au dus nepoții la grădiniță în timp ce părinții lor lucrează peste hotare, au mai bătut la ușa vreunei întreprinderi pentru a căuta un loc de muncă sau au dat toată pensia pentru facturile la căldură, gaz, lumină.

Amintim că, la 24 februarie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare, în cadrul cărora au fost aleși noii deputați din Parlament. Spre deosebire de alegerile parlamentare anterioare, acestea s-au desfășurat în baza sistemului electoral mixt într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale.

La 9 martie, Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor parlamentare în urma cărora PSRM a obținut 35 de mandate în noul Legislativ, PDM – 30 de mandate, Blocul ACUM – 26 de mandate, Partidul ȘOR – 7 mandate.

Alegeri

Victorie categorică. Irina Vlah a fost realeasă în funcția de bașcan al Găgăuziei cu peste 90% din voturile alegătorilor

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Irina Vlah a fost realeasă în funcția de başcan al Găgăuziei. Potrivit datelor preliminare, anunţate de Biroul electoral de la Comrat, pentru Irina Vlah au votat 49742 de alegători sau 91,93% din cei care s-au prezentat la urne.

Contracandidații Irinei Vlah, deputatul Adunării populare de la Comrat, Serghei Cimpoeş a acumulat 3932 de voturi sau 7,27% din sufragii, consilierul Ivan Burgudji a fost votat de 481 alegători sau 0,89% de voturi, iar pentru consilierul municipal de la Comrat Dmitri Manol au votat 346 de alegători ceea ce reprezintă 0,64% din voturi.

PE LUNG

În total, în Găgăuzia au fost deschise 66 de secţii de votare. Prezența la vot a constituit 50,55%.

Imediat după închiderea secțiilor de votare, președintele Igor Dodon, care a susținut-o în această campanie pe Irina Vlah, a declarat că „alegerile au avut loc” și că „este sigur că Irina Vlah a fost realesă”.

Noi am câștigat”, le-a declarat Irina Vlah susținătorilor săi. Ea a spus că alegerile au avut loc și le-a cerut oponenților să recunoască rezultatele scrutinului. „Sunt gata să-mi suflec mânecile și să mă apuc de lucru”, a spus Vlah.

Vlah a obținut primul său mandat de bașcan al Găgăuziei în 2015.

Citește mai departe

Alegeri

Un candidat din Găgăuzia a fost scos din cursa electorală a doua oară

Publicat

pe

PE SCURT

Vasilii Aladov, candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, a fost eliminat pentru a doua oară din cursa electorală.

PE LUNG

Vasilli Aladov, candidat independent, a fost respins de Comisia Electorală Centrală Găgăuzia la începutul lunii iunie atunci când a încercat să se înregistreze în cursa electorală. Motivul a fost nereguli în listele de semnături. Aladov a acționat în judecată CEC Găgăuzia la Curtea de Apel Cahul. Curtea de Apel Cahul a anulat hotărârea CEC și astfel, Vasilii Aladov revine în cursa electorală.

Totuși, ieri, în ajunul zilei alegerilor, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a anulat decizia Curții de Apel Cahul și a retras din cursa electorală candidatura lui Vasilii Aladov.

Citește și: Găgăuzia își alege bașcanul. Portretele candidaților:
acuzat de furtul activelor, separatist, a amenințat membrii CEC cu SIDA

Vasilii Aladov este născut pe 4 septembrie 1979 și este economist și jurist. Este directorul „Aladov Agro”. Când Aladov nu a fost înscris pentru prima dată în cursa electorală, acesta a publicat pe o rețea socială un video în care el înjura membrii Comisiei Electorale Centrale Găgăuzia. „Vă asigur că vor sfârși rău. Rudele lor se vor îmbolnăvi de SIDA, boli cu transmitere sexuală incurabile”, i-a amenințat candidatul. CEC Găgăuzia a sesizat poliția în urma acelor declarații.

Citește mai departe

Alegeri

Graba strică treaba? Filip anunță alegeri anticipate într-o zi de vineri

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Astăzi, dis-de-dimineață, Pavel Filip a declarat că Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, ceea ce i-a permis să decidă data alegerilor parlamentare anticipate. Astfel, Filip s-a grăbit să semneze decretul prin care alegerile parlamentare anticipate ar putea avea loc pe data de 6 septembrie – zi de vineri. 

PE LUNG

Deși Codul Electoral spune că alegerile au loc într-o singură zi, de duminică sau în oricare altă zi indicată în actul de stabilire a alegerilor, totuși, majoritatea scrutinelor electorale organizate în Republica Moldova au avut loc în zile de duminică. Singurile alegeri care au fost organizate într-o zi de miercuri, au fost cele din 29 iulie 2009.

„Mai mult, atunci, a fost o hătărâre de Guvern care a decis ca acea zi de 29 iulie să fie declarată zi liberă, ca oamenii să poată merge liniștiți să voteze. Probabil că, de cele mai multe ori, alegerile au fost organizate duminică, pentru că e mai comod și oamenii au mai mult timp liber ca să-și exercite dreptul de a vota”, ne-a spus Iurie Ciocan, membrul Comisiei Electorale Centrale.

Menționăm că ieri, 8 iunie, deputații PSRM și cei ai Blocului ACUM au creat o coaliție parlamentară și votat noul Guvern. Cu toate acestea, judecătorii Curții Constituționale au declarat aceste decizii ale deputaților drept ilegale, pentru că, potrivit lor, pe data de 8 iunie Parlamentul trebuia dizolvat de șeful statului, Igor Dodon, care a renunțat să facă acest lucru.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com