Connect with us
"
"

Ecologie

Cum să faci bani cu ajutorul unor râme

Publicat

pe

PE SCURT

Producem săptămânal deșeuri organice care în loc să fie compostate ajung la groapa de gunoi, unde poluează mediul, solul și apele subterane. Autoritățile ridică din umeri, declarând că încă nu găsesc soluții, însă, mai mulți antreprenori din diferite țări au înțeles ce pot face cu resturile vegetale.

De exemplu, o jurnalistă din Canada și-a deschis o mică fermă de viermi, care prelucrează resturile vegetale, transformându-le în îngrășăminte naturale și necesare pentru îmbogățirea solului cu toate elementele de care acesta are nevoie. Astfel, femeia aa reușit să câștige bani, dar și să aibă grijă de Pământ.

PE LUNG

„Viermii sunt o soluție excelentă pentru deșeurile organice. Ei accelerează procesul de compostare, reduc deșeurile și creează un sol valoros de plantare”, a declarat Kim Andersson, expert în salubritate și durabilitate la Institutul de Mediu din Stockholm, în cadrul unui interviu pentru The Guardian.

Urmând aceste sfaturi, o jurnalistă din Canada și-a deschis „o fabrică de viermi” chiar la balcon. „Am luat o găleată de plastic, am găurit-o, am pus acolo 12 viermi, așchii de lemn, foi de ziar și resturi vegetale, iar periodic agitam containerul”, povestește jurnalista, care a recurs la această tehnologie pentru că nu găsea în oraș o fabrică cu viermi.

Göteborg, al doilea oraș ca mărime din Suedia, folosește site-ul său web pentru a sfătui rezidenții să-și producă propriul compost folosind râme. Avantajul fiind nu doar compostul gratuit, dar și reducerea costurilor pentru transportarea deșeurilor, care este scump în unele țări.

Mai mulți antreprenori din lumea întreagă au descoperit această nișă și resursele aproape nelimitate de hrană și au deschis o afacere cu viermi. Râmele se reproduc atât de repede, încât puteți începe afacerea cu doar câteva sute de râme, pe care să le hrăniți bine și îngrijiți,  iar drept rezultat să vă bucurați de compost calitativ, pe care să-l vindeți în țară și peste hotare.

Un exemplu bun este și o întreprindere din Moldova. În urmă cu câțiva ani, Valeriu Andreiciuc, președintele Asociației Obștești „Pomul vieții”, a fondat o fabrică de producere a biohumusului, prin folosirea viermilor și a deșeurilor organice rămase de la cantina socială. Ideea a fost să promoveze principiile unei economii circulare: deșeurile de bucătărie sunt „mâncate” de colonii de râme și transformate în fertilizator natural. Biohumusul obținut este folosit pentru a cultiva plante, iar acestea, din nou, sunt utilizate în alimentare.

Jurnalistă și omul cu frumosul, cărțile și dulciurile. Toate animalele sunt prietenii ei. Scrie ușor despre subiecte grele și face fotografii pe care o să le vindem cu mulți bani cândva.

Economie

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Publicat

pe

De către

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de înființarea și dezvoltarea grupurilor de producători agricoli performante și echitabile, creatoare de valoare adaugată pentru membrii acesteia.

Un grup de producători este o asociere de oameni care au un interes comun. Deși în țara noastră nu prea există obișnuința de a lucra în grup pentru un interes comun, dar și preconcepția că dacă celălalt pierde, eu câștig, și invers, o parte din fermieri de la noi au ajuns la concluzia că nu au o altă șansă să reziste competiției și să-și sporească competitivitatea pe piaţa unică europeană decât asociindu-se.

Unul din acești fermieri este Anatol Plăcintă, un agricultor din satul Floreni, raionul Ungheni, care a venit cu inițiativa de a crea, împreună cu alți 4 producători agricoli – o formă de asociere a agricultorilor având scopul comun de a creşte veniturile prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management a membrilor acesteia.

Astfel, în anul 2014 a fost fondat grupul de producători AGROASPECT GRUP. Specialitatea sau activitatea principală a grupului este creșterea fructelor și strugurilor de masă. „Nu a fost dificil de a-i găsi și convinge pe viitorii membri să înființăm o afacere comună. După formarea grupului de producători am avut cu toții o evoluție pozitivă, împreună am devenit mai puternici și mai competitivi pe piața de desfacere”, ne spune administratorul GdP, Anatol Plăcintă.

Privitor la beneficiile, dar și inconveniențele asocierii în GdP, fermierul menționează că sunt mai multe avantaje decât dezavantaje: „Împreună putem mări volumele de producere, iar vânzările decurg mai eficient. Tot împreună am construit depozitul frigorific care ne-a dat posibilitatea să avem un timp mai îndelungat de vânzări pentru a analiza piața de desfacere și a avea prețuri mai mari a producției de fructe”.

Construcția depozitului frigorific pentru păstrarea fructelor și strugurilor de masă cu o capacitate de 1000 de tone a fost realizată în anul 2015 cu suportul Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova, care este implementat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul agriculturii, finanțate de Banca Mondială.

Știam că este destul de complicat, pentru a construi un depozit frigorific este nevoie de investiții masive. Am pornit de la o idee, neavând careva informații la acea etapă că vom avea un suport din partea proiectului MAC-P. Cu sprijinul lor și cu efortul nostru am construit un depozit frigorific cu capacitatea de 1000 de tone care ne permite să păstrăm produsele recoltate în toamnă ca să le putem vinde cu un preț mai mare. 65% a fost investiția celor 5 agenți economici și 35% a fost contribuția proiectului MAC-P”, spune Anatol Plăcintă.

Astfel, GdP dispune de un depozit frigorific cu o capacitate de 1 000 tone, un stivuitor și o linie de sortare. Acum agricultorii au aproximativ 60 de hectare de plantații multianuale, iar volumul anual al producției agricole este de 200 de tone. Perioada de depozitare disponibilă este de 6 luni (noiembrie – aprilie).

Piețele externe de desfacere a fructelor și strugurilor marca AGROASPECT GRUP sunt primordial Federația Rusă, Belarus și Romania, unde exportul se face prin intermediari din Republica Moldova. „Ne dorim să diversificăm piețele de export. Am avut mai multe deplasări peste hotare și am văzut că lucrurile s-ar putea de făcut și altfel, există niște cerințe, niște standarde europene pe care noi trebuie să le respectăm. E nevoie de livrat mere care au un aspect corespunzător, de exemplu în ceea ce privește culoarea, să aibă o culoare mai intensă. Apoi aceste mere să fie trecute prin linia de sortare, unde să aibă toate un diametru aproximativ egal. Dorința noastră nu este să vindem foarte scump, dar să vindem ca să avem plusvaloare, să ne putem menține și încă să ne dezvoltăm”, adaugă agricultorul.

Membrii AGROASPECT GRUP țin legătura și cu alte grupuri de producători. „Comunicăm cu colegii din alte grupuri de producători, facem schimb de experiență, ceea ce ne permite să creștem nivelul de cunoștințe referitor la protecția plantațiilor, la modul de gestionare a grupului”. Pentru a lua decizii comune, membrii grupului se întâlnesc în funcție de necesitățile care apar, dar nu mai rar de o data pe lună.

În total în cadrul grupului de producători muncesc 140 de lucrători, 35 dintre ei activează permanent, iar 105 sunt lucrători sezonieri. Angajații AGROASPECT GRUP provin din 10 localități. Din momentul creării GdP, numărul de angajați a crescut. „Orice loc de muncă este o bucurie pentru noi și pentru comunitate”, ne zice Anatol Plăcintă. În fiecare întreprindere membră a grupului de producători muncesc doi sau mai mulți membri de familie, iar agricultorul spune că în așa mod le este mai simplu de gestionat activitatea.

Membrii GdP tind să se alinieze noilor tehnologii ce apar în domeniul agriculturii și care pot aduce valoare adăugată atât întreprinderilor pe care le gestionează fiecare membru în parte, cât și grupului de producători în ansamblu. Administratorul AGROASPECT GRUP concluzionează că este loc de mai bine. „Preconizăm să mai invităm câțiva membri care au această dorință de asociere, să ne dezvoltăm, să mai procurăm niște utilaje pentru recoltare și post-recoltare. Gândurile sunt frumoase și pozitive, și chiar am început pregătirile pentru înființarea unor plantații superintensive și moderne, cu plase antigrindină și irigare care ne vor aduce avantaje cantitative și calitative și care ar diminua riscuri cum ar fi seceta sau grindina”, afirmă agricultorul.

COVID-19 a avut un efect nesemnificativ pentru GdP, spun membrii acestuia. Producția din recolta anului 2019 a fost vândută, iar pentru anii 2020-2021, membrii grupului planifică implementarea noilor tehnologii de prelucrare a produselor pentru a primi o plusvaloare și a fi competitivi pe piața externă.

Valoarea grantului acordat de MAC-P  – 190 913 USD
Valoarea proiectului – 424 306 USD

Pe lângă sprijinul financiar pe care l-au primit pentru construcția depozitului frigorific, GdP este recunoscător și pentru suportul experților din cadrul proiectului MAC-P. „Pe tot parcursul perioadei de formare a grupului de producători, MAC-P ne-a îndrumat cum să procedăm corect. Am beneficiat de multiple instruiri la mai multe seminare, conferințe, consultații și deplasări, unde am avut ocazia să ne școlarizăm ca manageri. Toate acestea ne-au dat un imbold să fim mai puternici, mai optimiști și mai competitivi. Suntem recunoscători proiectului, care dă rezultate, și cu siguranță – unul dintre cele mai reușite proiecte care activează în Republica Moldova. Am conștientizat că împreună se pot face investiții durabile, avem avantaje în accesarea resurselor financiare care se oferă din diferite surse de finanțare”, a menționat administratorul AGROASPECT GRUP.

Citește mai departe

Ecologie

Măsuri „verzi” pentru ieșirea din criză. Ce fac marile orașe

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Marile orașe din întreaga lume deja planifică revenirea la normalitate după COVID-19. Acestea au venit cu o serie de inițiative ecologice, multe dintre care sunt finanțate de autoritățile locale. Din Bogota până în Barcelona, primarii vor să asigure securitatea publicului, dar și să continue lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Iată doar câteva exemple de măsuri implementate deja: Milano și Mexico City construiesc kilometri de piste pentru bicicliști, iar New York și Seattle au decis să facă trotuarele mai largi, astfel oferind mai mult spațiu pietonilor.

Aceste inițiative au menirea de a permite oamenilor să se miște într-un spațiu urban sigur, respectând distanța fizică, dar și să nu polueze aerul. 

PE LUNG

C40 este o inițiativă globală, care unește 96 dintre cele mai mari orașe ale lumii, în încercarea de a construi un viitor mai sustenabil, mai ecologic și mai sănătos. Aceasta reprezintă peste 700 de milioane de oameni și un sfert din economia globală. Odată cu apariția COVID-19, în cadrul acestei inițiative a fost creat un nou grup de lucru, condus de primarul orașului Milan, Giuseppe Sala. „Prioritatea noastră este să protejăm sănătatea rezidenților și să învingem pandemia. Totuși, trebuie să ne gândim și cum vom asigura siguranța oamenilor și în viitor. Felul în care vom organiza revenirea la viața normală va defini cum vor arăta orașele noastre în următoarele decenii”, spune Giuseppe Sala, relatează The Guardian.

La o întâlnire care a avut loc în această săptămână, primarii marilor orașe au discutat despre renovarea clădirilor de locuit pentru ca acestea să consume mai puțină energie, plantarea masivă a copacilor și investițiile în energia solară și eoliană.

Primara din Montreal, Valérie Plante, spune că „avem nevoie mai mult ca niciodată să gândim redresarea economiei în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice. E clar pentru mine că revenirea din criza economică trebuie să fie făcută în paralel cu revenirea din criza socială.”

Milano este orașul cu unul dintre cele mai ambițioase planuri referitoare la pistele pentru bicicliști. Autoritățile locale își propun să construiască, în această vară, aproximativ 35 km de drum pentru cei care se deplasează cu bicicleta.  

În Paris, primăria a alocat 300 de milioane de euro pentru o rețea de piste, care vor urma liniile de metrou, pentru a putea fi combinate cu transportul public.

În Bogota, capitala Columbiei, și până la criza COVID-19 o rețea de 120 km de carosabil era transformată într-o zi din săptămână în pistă pentru bicicliști. Acum, pe o bună parte din această rețea va fi interzisă circulația mașinilor. Pe lângă asta, în Bogota se mai construiesc încă 76 km de piste pentru a reduce îmbulzeala în transportul public și a îmbunătăți calitatea aerului, scrie smartcitiesworld.net.

Și orașul New York pregătește 160 de km de străzi pentru „recreere social responsabilă” pe perioada crizei de COVID-19, iar Oakland, în California, va interzice circulația mașinilor pe 120 de km de carosabil din oraș și va păstra 10% din străzi pentru activitățile în aer liber. 

Mexico City planifică să construiască 130 de km de piste temporare, în timp ce Barcelona adaugă 30.000 de metri pătrați la zonele pietonale existente deja și construiește încă 20 de km de piste pentru bicicliști, relatează lavanguardia.com.

Și în Londra câteva cartiere au anunțat că vor lărgi trotuarele, vor închide drumurile pentru mașini și vor stimula mersul pe jos și folosirea bicicletelor. 

Doctora Rachel Aldred, de la Universitatea din Westmisnter, spune că acțiunile pe care le vor lua liderii orașelor mari în următoare câteva luni ar putea fi decisive. „E un moment foarte important. Există potențialul să menținem nivelul scăzut de poluare a aerului pe care l-am resimțit în ultimele săptămâni. Însă, acum, oamenii revin treptat la serviciu și pentru că nu prea au încredere că nu s-ar putea contamina în transportul public, preferă să-l folosească pe cel personal, astfel, s-ar putea să vedem o creștere foarte mare a nivelului de poluare a aerului”, spune ea. 

Mark Watts, directorul initiativei C40, susține că primarii au suficientă putere ca să-și protejeze cetățenii și să decidă cum arată noua normalitate, după coronavirus. „Există foarte multă colaborare acum între politicienii influenți care cred că o redresare economică verde este esențială”, spune Watts. De asemenea, el menționează că deși multe dintre aceste inițiative au fost gândite pentru un termen scurt, multe dintre ele ar putea rezista în timp. „Așa vor funcționa orașele în următorii doi ani și probabil, asta va fi perioada de tranziție a economiei spre un model mai ecologic permanent.”

Daisy Narayanan, directoare de urbanism a unei asociații de ciclism din Marea Britanie, susține că recuperarea din criza COVID-19 ar putea fi „un catalizator pentru schimbarea de durată, în felul în care trăim și călătorim, în special în orașe. Criza a arătat, de fapt, cât de mult se intersectează domeniile ca sănătatea publică, economia, transportul, educația, calitatea aerului și echitatea socială.”

În ultimele câteva săptămâni, oamenii de știință au demonstrat, în studii preliminare, legătura dintre poluarea aerului și mortalitatea sau răspândirea virusului. 

Șapte lucruri pe care liderii orașelor le pot face pentru o redresare ecologică a economiei 

  • Eliminarea traficului din zonele rezidențiale, lărgirea trotuarelor, mai ales lângă magazine, școli și parcuri. 
  • Crearea rutelor de acces sigure pentru pietoni și bicicliști spre parcuri și zone verzi. Introducerea semafoarelor automate pentru pietoni, ca aceștia să nu fie nevoiți să apese un buton care ar putea să-i contamineze.
  • Să creeze trasee sigure pentru bicicliști spre și de la lucru, în special, pentru angajații spitalelor, să închidă unele drumuri pentru traficul automobilelor, astfel încât oamenii din prima linie să aibă o alternativă sigură în defavoarea mașinilor private și a transportului public.
  • Să creeze rute sigure pentru pietoni și bicicliști spre și de la școli. Să interzică traficul motorizat în zonele cu școli dimineața și după terminarea orelor.
  • Să folosească bibliotecile, școlile și stadioanele ca să distribuie produse alimentare locale și ecologice pentru comunitățile nevoiașe, să susțină reciclarea și compostarea produselor alimentare.
  • Să readapteze clădirile publice, multe dintre care sunt goale acum, și să reducă consumul de energie pentru aceste spații.
  • Să lucreze cot la cot cu alte orașe și să investească în soluții ecologice, să creeze locuri de muncă în acest domeniu și să creeze o economie rezistentă și durabilă.

Citește mai departe

Economie

Am putea preveni seceta în Moldova? Soluții pe termen scurt și mediu

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Seceta lovește țara noastră aproximativ o dată la 2-4 ani și a devenit deja un fenomen obișnuit pentru Moldova. Totuși, oamenii de știință spun că situația din anul curent este una fără precedent. Potrivit informațiilor preliminare, seceta se atestă pe întreg teritoriul țării, iar agricultorii declară că vor suferi pierderi serioase și cer susținerea statului. În același timp, Executivul abia evaluează situația, după care își propune să vină cu soluții care să remedieze efectele sectei. 

Cercetătorii avertizează că țara noastră va fi și în anii viitori lovită de secetă din cauza schimbărilor climatice și spun că autoritățile trebuie să vină cu un set de măsuri pe termen mediu și îndelungat pentru a preveni efectele dezastruoase ale acestui fenomen. 

PE LUNG

Singuri în fața secetei

Sergiu Ciobanu, șeful gospodăriei țărănești „Sfântul Gheorghe” din Ștefan Vodă, spune că  seceta a afectat culturile de toamnă.

„Nu are sens să așteptăm recolte bogate. Pe terenurile mele, circa 60 la sută din suprafața semănată cu grâu se mai menține. Dar aceasta pentru că grâul a fost semănat după mazăre, care este un premergător bun”, a spus el.

O parte din lanurile compromise cu grâu au fost „întoarse”, adică arate și însămânțate cu porumb și floarea soarelui. Potrivit fermierului, seceta a fost provocată de schimbările climatice, dar cel mai mult a contribuit dispariția pădurilor. 

Vasile Niculița, fermier de la Drăgușeni, r. Hâncești, confirmă că situația e foarte gravă din cauza secetei. Mulți agricultori au „întors” grânele pentru că nu mai are rost să aștepte.

„La noi, totuși, au mai fost câteva ploi și grânele mai au speranță. Dar dacă va continua așa, fără precipitații, chiar va fi o catastrofă”, spune el.

Agricultorii remarcă schimbări climatice evidente. Dacă mai înainte iarna, în localitate, era zăpadă de până la jumătate de metru, atunci anul acesta agricultorii n-au văzut nici zare de fulg.

„Mie mi-a mers că eu mă ocup cu legumăritul. Am teren lângă râul Cogâlnic și am sistem de irigare. Dar am porumb pe deal și am livadă de nuci. Pentru a uda copacii, trebuie să merg cu cisterna, în caz contrar se usucă”, a povestit Vasile.

Vasile Mârzenco, președintele Federației Naționale a Fermierilor, spune că fermierii sunt aproape de disperare.

„Și cum să nu plângă, dacă grâul și orzul sunt uscate pe deal? Nouă ni se zice că țara nu are bani. Dacă nu are bani, atunci degrabă nu o să aibă nici agricultori”, a menționat Vasile Mârzenco. La rândul lor, autoritățile centrale îi îndeamnă pe fermieri să apeleze la companiile de asigurări și să-și asigure roada. „S-a încercat de mai multe ori. Au fost ședințe comune cu asiguratorii și fermierii. Dar cum agricultorii să încheie aceste contracte, când toamna sau primăvara nu le ajung bani să semene terenurile? Și apoi chiar dacă te asiguri, atunci îți găsesc o mie de clenciuri așa ca să nu îți plătească asigurarea, dacă se întâmplă ceva?”, spune Vasile Mârzenco. 

Seceta din acest an, ieșită din comun 

Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” spune că seceta din acest an este ieșită din comun, iar lipsa ploilor și temperatura înaltă au compromis semănăturile grânelor de toamnă. Totodată, potrivit lui, situația diferă „de la câmp la câmp”.

„E greu de spus ce pierderi vor fi înregistrate. Până acum putem spune că cel mai mult a fost afectat grâul și orzul în partea de Sud și Centru, în partea de Nord, cred că aceste culturi ar mai putea rezista puțin, deși și acolo pe alocuri au fost afectate. Dacă vor fi ploi, cred că atunci semănăturile existente vor fi suficiente pentru asigurarea securității alimentare”, a explicat Boincean.

Asta pentru că în ultimele șase luni cantitatea totală de precipitații atmosferice  a fost cu 127,5 mm mai mică decât media anuală, temperatura medie a aerului a fost cu 3,7 °C mai mare decât media anuală, iar din această cauză, în prezent, rezerva de apă accesibilă în sol este de trei ori mai mică decât media multianuală.

Ce zic ecologiștii

Iuliana Cantaragiu, șefa Centrului Național de Mediu, spune că seceta din anul curent este o consecință a schimbărilor climatice.

„Pe noi, ca ecologiști, ne alarmează  acest fenomen. A fost o iarnă lipsită de precipitații și foarte caldă. De fapt, această situație alarmantă a fost înregistrată în mai multe țări europene. În luna ianuarie am fost în Finlanda și acolo, experții erau șocați că în sudul țării nu era zăpadă”, a relatat ea. 

Ce a declarat Guvernul

Recent Guvernul de la Chișinău a convocat o ședință pentru a discuta despre efectele secetei prin care trece Republica Moldova în prezent, dar procesul se află abia la etapa de evaluare. „Ministerul Agriculturii a inițiat un proces de evaluare a stării reale a terenurilor în fiecare raion și în măsura posibilităților a fiecărei gospodării. După finalizarea evaluării inițiate de Ministerul Agriculturii, Guvernul va veni cu soluții pentru depășirea efectelor secetei hidrologice și susținerea gospodăriilor agricole”, au declarat autoritățile.

Soluții pe termen scurt

Președintele Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco, spune că una dintre soluțiile rapide ar fi adoptarea unei legi care să compenseze pierderile agricultorilor în urma calamităților naturale. De asemenea, fermierii ar avea nevoiesă folosească apa pentru irigare în mod gratuit și să aibă înlesniri substanțiale pentru construcția fântânilor arteziene și a lacurilor de acumulare.

Cercetătorul Boris Boincean spune că o soluție imediată ar fi înlocuirea culturilor afectate cu unele mai rezistente, cum ar fi floarea-soarelui, porumbul sau soia. Totodată, cercetătorul recomandă agricultorilor să facă acest schimb cu mare atenție. „Trebuie să ne gândim că după ce recoltăm floarea soarelui vom vrea să semănăm din nou grâul, iar pentru aceasta sunt necesari premergători mai  timpurii, cum ar fi hrișcă, mei și chiar in”.

Centru Național de Mediu a venit cu un set de recomandări pe termen scurt pentru toți cetățenii. Acestea se referă în special la reducerea și utilizarea echilibrată a apelor în gospodării: 

  • folosim rațional apa: închidem robinetul în pauzele când ne spălăm pe dinți, pe mâini sau când spălăm vasele;
  • în măsura posibilităților, optăm mai mult pentru dușuri scurte; 
  • eliminăm pierderile existente de apă, cum ar fi robinete, toalete și țevi defecte.

Soluții pe termen mediu și lung

Fermierul Sergiu Ciobanu spune că statul ar trebui să vină cu un program de reabilitare a ecosistemului, invocând în acest sens exemplul României și campania „O pădure cât o țară”, prin care societatea civilă și autoritățile își propun să lanseze politici și măsuri care să descurajeze și oprească furturile din păduri, dar și să planteze zeci de milioane de noi puieți. 

Cercetătorul Boris Boincean spune că trebuie să reevaluam „din rădăcină” strategia de dezvoltare a agriculturii. „Modul de a face agricultură de până acum nu mai merge. Agricultura noastră nu este adaptată la aceste schimbări. Și aici este necesar de schimbat sistemul de agricultură, care include asolamentul, sistemul conservativ de prelucrare a solului, fertilizarea solului. Noi în agricultură am devenit mineri, pentru că extragem și nu punem nimic în loc”. 

„În al doilea rând avem nevoie de un program național de asigurare alimentară a populației. 

Trei, avem nevoie de selecția soiurilor adaptate la condiții de secetă. Patru, avem nevoie de un fond semincer de rezervă. Dacă vor fi compromise culturile de toamnă, nu vom avea semințe și vom mătura depozitele din Europa”, adaugă directorul Institutului „Selecția”.

Potrivit Iulianei Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, pădurile vor rezolva problema. „Asta nu înseamnă că dacă astăzi plantăm, mâine o să plouă. Trebuie să ne gândim la generațiile viitoare. Noi avem doar 11,2 % suprafețe împădurite, dar ar trebui să avem 25-30 % de astfel de terenuri. Vrem să echilibrăm clima și să avem precipitații? Trebuie de plantat păduri. Pădurile mențin balanța climaterică. Aceasta e rolul lor. Procentul de împădurire rămâne practic neschimbat, la nivelul de 11 la sută. De ce? Pentru că tăierile de păduri echivalează cu ceea ce se plantează. Plantări la noi se fac, dar se fac și tăieri”, a adăugat iuliana Cantaragiu.

Iuliana Cantaragiu mai spune că avem nevoie de politici care să încurajeze întreprinderile private să planteze păduri pe terenurile lor. În prezent oamenii nu fac acest lucru din cauza dificultății de obținere a autorizației de tăiere a pădurilor. „Putem avea păduri cu statut de protecție, cu scop de conservare, dar să avem și păduri cu scop economic, care pot fi crescute pentru a putea fi utilizate ulterior la încălzire. Acestea vor crește, de exemplu, timp de 20 de ani, dar până atunci își vor îndeplini rolul de componentă a biodiversității.”

Iuliana Cantaragiu mai spune că un alt impediment este cantitatea mare de terenuri agricole. „În Republica Moldova 70% sunt terenuri agricole. Respectiv, agricultorii ar trebui să renunțe la o parte din ele.”

Foto: Facebook/ Centrul Național de Mediu

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie5 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social11 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

SocialO zi în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031