Guvernul a prezentat conceptul reformei administrației publice locale, care va aduce schimbări importante în funcționarea primăriilor și va face ca fiecare cetățean să simtă efectele acesteia. Proiectul, prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, are peste 40 de pagini și conține informații complexe și detaliate. Pentru a-ți fi mai ușor să înțelegi, am selectat cele mai interesante idei din acest document.
10 raioane în loc de 32
Guvernul propune tranziția de la 32 de raioane existente la 10 raioane. Acestea vor avea o populație medie de 150.000-350.000 de locuitori. Care vor fi aceste zece raioane și care va fi configurația exactă a acestora nu se știe. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a spus că acestea vor fi cunoscute în toamna anului curent, când reprezentanții Guvernului vor merge în Parlament cu pachetul integral de modificări propuse.
Din proiectul documentului prezentat reiese că Guvernul a optat pentru acest număr de raioane pentru ca noile entități create să atingă o dimensiune comparabilă cu nivelul celor din nomenclatorul statistic teritorial al Uniunii Europene, care reprezintă regiuni cu populație între 150.000 și 800.000 de locuitori.
Din același proiect reiese că rolul acestor noi entități regionale este să gestioneze tot ce înseamnă proiecte mari, lăsând primăriile să se ocupe de problemele imediate ale cetățenilor.
Astfel, administrațiile raioanelor se vor ocupa de planificarea dezvoltării economice căutând cele mai bune soluții pentru a aduce investiții și a crea noi locuri de muncă în întreaga zonă. Tot ele vor decide cum trebuie organizat teritoriul, stabilind unde este cel mai potrivit să fie extinse zonele industriale, spațiile verzi sau infrastructura de transport. O responsabilitate esențială va fi gestionarea transportului și a mobilității, asigurând rute eficiente de transport public între localități, astfel încât oamenii să se poată deplasa ușor la muncă sau la studii. În plus, noile autorități regionale vor administra infrastructura critică: magistralele mari de apă și canalizare, stațiile de epurare și drumurile importante care fac legătura între orașe și sate. Nu în ultimul rând, acestea vor colecta și analiza date statistice despre regiune, care va ajuta la atragerea mai ușoară a fondurilor europene.
Raionul Taraclia se transformă în municipiu
Guvernul propune ca întregul raionul Taraclia să devină municipiu. Aceasta presupune comasarea administrației orașului Taraclia cu cea a raionului Taraclia.
Drept urmare, noile autorități vor fi formate dintr-un primar general, care va fi și primarul orașului Taraclia, și un consiliu municipal. Aceștia vor gestiona atât administrația locală a orașului, cât și vor coordona întregul teritoriu al municipiului.
Celelalte localități din raion vor face parte din acest nou municipiu, păstrându-și primăriile amalgamate.
Guvernul explică că a recurs la acest model reieșind din faptul că raionul Taraclia are un profil cu totul special în Republica Moldova – peste 65% dintre locuitori sunt etnici bulgari. „Această identitate culturală unică justifică o abordare diferită în procesul de reformă”, argumentează Guvernul. Potrivit documentului, această reorganizare urmărește să reducă birocrația, să folosească mai eficient resursele publice, să îmbunătățească serviciile pentru cetățeni și să protejeze identitatea culturală a regiunii.
Statutul Găgăuziei rămâne intact
Reforma APL propusă de Guvern nu vizează modificări la statutul sau hotarele UTA Găgăuzia. În proiectul prezentat publicului nu este nicio mențiune în acest sens. Alexei Buzu a precizat că primăriile din regiune au dreptul să se amalgameze, iar cadrul legal existent le permite acest lucru. Mai mult, Guvernul încurajează acest proces, oferind stimulente mai mari și o procedură mai simplă și mai flexibilă.
„Cetățenii din Găgăuzia merită primării puternice, care să le asigure acces la servicii esențiale, cum ar fi apă potabilă și canalizare”, a declarat Alexei Buzu.
Nu se știe numărul exact al primăriilor rămase
După alegerile locale din 2027, în Republica Moldova nu vor mai fi primării care să aibă sub 3.000 de locuitori. Potrivit Guvernului, în prezent, din cele 892 de primării existente, peste 87% au sub 3.000 de locuitori, ceea ce, potrivit Guvernului, duce la probleme persistente, cum ar fi lipsa autonomiei financiare, o dependență ridicată față de bugetul de stat și un acces limitat al cetățenilor la servicii de calitate.
Până în prezent, sunt înregistrate 310 decizii de inițiere a procesului de amalgamare, dar Guvernul speră că numărul acestora va crește. Mai ales că în legislația din acest an va fi introdus și procesul de amalgamare normativă. În plus, Guvernul va tripla stimulentul pentru investiții în infrastructură acordat localităților care aleg să se unească, iar costul total de stimulente pentru perioada 2026-2030 este de 6,491 miliarde de lei.
Deocamdată nu se știe câte primării vor rămâne în urma acestei reforme. Alexei Buzu a reiterat că numărul exact se va cunoaște în toamnă, când Parlamentul va aproba pachetul ce vizează reforma administrației publice locale.
Guvernul explică că fortificarea APL-urilor este necesară, arătând că din 10 familii din Republica Moldova care nu au canalizare, opt sunt în primării cu sub 3.000 de locuitori, iar șapte din 10 familii care nu au apă la robinet, de asemenea sunt în primării cu sub 3.000 de locuitori. Mai mult, jumătate de milion de cetățeni au plecat în ultimii 10 ani din localitățile care au primării sub pragul de 3.000 de locuitori.
CUPS în fiecare localitate amalgamată
Reforma presupune că în toate localitățile amalgamate vor activa Centre Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS), prin care cetățenii vor avea în continuare acces la serviciile statului direct în localitatea lor, chiar și după reformă. Aceste centre vor funcționa în clădirile fostelor primării, unde locuitorii vor putea solicita și obține diverse servicii publice (acte, certificate, alocații) fără a mai fi nevoie să se deplaseze în centrele raionale.
Guvernul promite că CUPS-urile vor asigura accesul la peste 600 de servicii publice (furnizate atât de stat, cât și de APL). Totodată, Guvernul recunoaște că, în prezent, infrastructura este insuficient dezvoltată – doar 12,11% dintre primării dispun de un astfel de centru. În plus, gradul de digitalizare acoperă sub 20% din cele peste 600 de servicii publice guvernamentale identificate la nivel național. Dar Guvernul promite că va debloca această situație, iar documentul prevede chiar integrarea a cel puțin 20 de servicii noi legate de actele de stare civilă. „Noi vom deschide aceste CUPS înaintea alegerilor locale din 2027 și vom arăta cetățenilor că putem face acest lucru. Că, de fapt, nu ei trebuie să meargă la prestator, ci prestatorul vine la cetățeni și le oferă servicii de calitate înaltă”, a declarat Alexei Buzu.
O funcție nouă – reprezentantul primarului
În contextul reformei administrației publice locale, apare o funcție nouă – reprezentantul primarului. Acesta va activa în primăriile amalgamate și rolul său este de a aduce administrația mai aproape de cetățeni și de a garanta că fiecare comunitate este ascultată.
Spre deosebire de un primar propriu-zis ales, acesta nu va avea putere de decizie proprie și nu va putea lua hotărâri în numele comunității. El va fi un funcționar public delegat, numit direct de primar.
Misiunea lui principală este să consulte cetățenii cu privire la deciziile ce urmează a fi luate de consiliul local și să organizeze, cel puțin o dată la trei luni, adunări publice sau dezbateri despre investiții și servicii. Opiniile colectate vor fi transformate în rapoarte oficiale prin care primarul și consiliul vor fi informați constant despre problemele urgente din teren. Totodată, reprezentantul va coordona centrul de servicii locale (CUPS) și îi va ajuta pe oameni să folosească platformele digitale.
Pentru ca totul să funcționeze corect, Cancelaria de Stat va oferi ghiduri și instrumente practice de consultare. Anual, activitatea primăriilor va fi evaluată conform unor indicatori specifici de participare civică și deschidere instituțională. Potrivit Guvernului, în acest mod ascultarea și implicarea cetățenilor o să devină o regulă obligatorie, nu doar o promisiune.
Cetățeanul devine un actor activ al agendei publice
O prevedere care a trecut aproape pe neobservate de publicul larg, dar care este prezentă în documentul prezentat de Guvern este transformarea Inițiativei Civice dintr-un concept teoretic într-un instrument real. Astfel, cetățenii nu vor mai aștepta doar propunerile venite „de sus” de la primar sau consilieri, ci vor avea puterea de a propune ei înșiși proiecte sau decizii care să fie discutate și votate de consiliul local. Pentru aceasta cetățenii își vor înregistra inițiative pe platforma eDemocrație, iar cu ajutorul MPass, semnăturile se vor colecta online, într-un mod sigur și verificat, folosind identitatea electronică.
Conform documentului, administrația locală va fi obligată prin lege să ofere un răspuns public și motivat pentru fiecare inițiativă legală depusă de cetățeni, iar Cancelaria de Stat va monitoriza acest proces și va publica anual un raport de transparență. Astfel, se va vedea clar câte idei ale oamenilor au fost acceptate și ce impact au avut în realitate.
Primăriile vor putea accesa fonduri europene
O altă prevedere ambițioasă a reformei prevede un program de pregătire pe trei ani (2027‑2029) pentru APL, ca aceasta să acceseze și să gestioneze fondurile europene. Astfel, potrivit documentului, va avea loc formarea specializată a funcționarilor locali pentru managementul proiectelor cu finanțare externă, care presupune sesiuni practice, ghiduri standardizate și mentorat direct în redactarea cererilor de finanțare.
De asemenea, conceptul prevede crearea de Unități de Implementare a Proiectelor în noile primării consolidate, cu echipe specializate în management de proiect, achiziții publice și monitorizare, pentru a asigura calitatea și respectarea procedurilor europene. Și nu în ultimul rând, Guvernul promite crearea unui fond de sprijin pentru proiecte externe. Multe proiecte europene cer o contribuție locală, iar Guvernul va crea acest fond de sprijin pentru primăriile care demonstrează capacitate de implementare, astfel încât nicio comunitate să nu rateze proiecte strategice din lipsa resurselor inițiale.
