În dimineața zilei de 31 ianuarie 2026, aproximativ 60-70% din teritoriul Republicii Moldova a rămas fără energie electrică. Totul a pornit de la o defecțiune pe linia electrică de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești–MGRES (centrala de la Cuciurgan), inclusiv pe porțiunea care trece prin Ucraina.
Ca urmare, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă automat în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în Chișinău. Deși nu a fost vorba despre un blackout total, specialiștii spun că situația a fost una dintre cele mai grave crize energetice de la obținerea independenței.
Din 2022, autoritățile de la Chișinău declară că, sistemul nostru de electricitate s-a legat de rețeaua europeană și cumpărăm tot mai multă energie electrică din România. În acest context apare firesc întrebarea: de ce o problemă apărută în Ucraina a afectat atât de puternic Republica Moldova și, mai ales, de unde și cum este alimentată țara noastră cu energie electrică în prezent?
Câtă energie consumă Moldova
Potrivit Ministerului Energiei, Republica Moldova consumă anual circa 4,2 milioane de MWh de energie electrică. Acest consum include electricitatea folosită de populație, industrie, instituții publice și sectorul serviciilor. În comparație cu alte țări europene, consumul nu este unul ridicat.
De exemplu, Estonia, deși are o populație mai mică decât Republica Moldova, consumă aproape de două ori mai multă energie electrică, între 8 și 8,6 milioane de MWh pe an. Diferența majoră dintre cele două nu ține doar de consum, ci și de capacitatea de producere a energiei.
Republica Moldova produce doar o mică parte din energia electrică pe care o consumă zilnic. Este vorba despre centralele termoelectrice din Chișinău (Termoelectrica), CET-Nord din Bălți, hidrocentrala de la Costești, precum și de sursele regenerabile, cum ar fi panourile solare și turbinele eoliene.
Luate împreună, acestea asigură, în medie, doar 3032% din necesarul anual de energie electrică al țării. Asta înseamnă că aproape două treimi din electricitatea consumată în Republica Moldova trebuie adusă din afara țării, prin importuri.
Spre comparație, Estonia produce aproximativ 6,49 milioane de MWh de electricitate , ceea ce reprezintă circa 75% din consumul de energie electrică al țării.
De unde importăm energie electrică
Timp de mulți ani, cea mai mare parte a energiei electrice consumate în Republica Moldova a venit de la Centrala de la Cuciurgan (MGRES), aflată în regiunea transnistreană. Aceasta asigura între 60% și 80% din necesarul de electricitate al țării și era, practic, „coloana vertebrală” a sistemului energetic moldovenesc. Diferența era acoperită, în principal, din importuri din Ucraina.
Situația s-a schimbat radical în 2022. În primul rând, Rusia a invadat Ucraina, iar acest lucru a dus la reducerea drastică a exporturilor de energie electrică din țara vecină către Republica Moldova.
În al doilea rând, Republica Moldova și Ucraina s-au conectat la rețeaua energetică europeană ENTSO-E, adică la sistemul electric comun al Europei continentale. Sergiu Tofilat, analist în domeniul energetic și bancar de la Watchdog, a explicat că această conectare a însemnat că cele două țări s-au decuplat de vechea rețea energetică din spațiul ex-sovietic și au început să funcționeze după aceleași reguli tehnice ca statele din Uniunea Europeană.
Pe scurt, sistemele electrice ale Republicii Moldova și Ucrainei funcționează acum în sincron cu Europa, la aceeași frecvență și cu aceleași standarde de siguranță.
Tot din 2022, Republica Moldova a început să cumpere tot mai multă energie electrică din România, care a devenit treptat principalul furnizor extern al țării. Chiar și așa, până la sfârșitul anului 2024, o parte din electricitate a continuat să fie cumpărată și de la Centrala de la Cuciurgan, aflată în regiunea transnistreană.
Situația s-a schimbat la 1 ianuarie 2025, când Republica Moldova a încetat complet importurile de energie electrică de la Cuciurgan. Motivul principal a fost că această centrală producea energie pe bază de gaz rusesc, dar Gazprom a sistat livrările de gaze naturale către Republica Moldova și regiunea transnistreană. Fără gaz, centrala de la Cuciurgan nu putea asigura livrări stabile de energie electrică. Din acest motiv, nu au mai fost semnate contracte noi.
Drept urmare, Energocom, o companie de stat a Republicii Moldova care cumpără și vinde energie electrică și gaze naturale, a achiziționat, pe parcursul anului 2025, peste 3,4 milioane MWh de energie electrică dintre care 90 la sută a provenit din import. România a fost sursa dominantă de import de energie.
De asemenea, am importat și importăm din Ucraina în anumite perioade cu surplus sau capacitate de export disponibilă și de pe alte piețe europene indirect, prin contracte la bursă sau în cadrul cotelor comune de import UE/Ucraina.
„ând Republica Moldova și Ucraina s-au conectat la sistemul energetic european, autoritățile europene ne-au atenționat că putem beneficia de o cotă de aproximativ 15% din energia produsă pe piețele UE. Aceasta ar fi cam 315 megawați săptămânal. Dar la noi, deficitul de energie în orele de vârf e de 600 de megawat. Noi acum avem lumină numai pentru că Ucraina nu folosește integral cota lor. Respectiv, compania Energocom stă și se uită pe fiecare interval orar care-i cota neutilizată de Ucraina și depune solicitări ca să o cumpere pentru Moldova”, explică expertul Sergiu Tofilat.
Cum ajunge energia electrică în Republica Moldova
Republica Moldova importă energia electrică prin linia de 400 kV Isaccea – Vulcănești – MGRES, care a fost construită încă în perioada URSS. Atunci, prin această linie, nu se livra curent între România și URSS. Ea doar asigura conectarea și cooperarea tehnică între rețelele de 400 kV.
Până în 2022, Republica Moldova nu efectua importuri masive de curent prin această linie, pentru că era asigurată cu energie de la Centrala de la Cuciurgani.
În prezent, prin linia de 400 kV Isaccea – Vulcănești – MGRES, energia care este produsă în rețeaua românească și urcată la 400 kV (o tensiune mare ce permite transportul eficient pe distanțe lungi cu pierderi reduse). Electricitatea este livrată de la stația românească Isaccea, apoi direcționată spre linia aeriană de interconectare cu Moldova, trece Dunărea și intră în Republica Moldova. Ajunge la stația de la Vulcănești, primul nod mare din Moldova, unde tensiunea este coborâtă treptat la 330 kV și apoi energia merge mai departe spre MGRES (Cuciurgan), de unde ea este redistribuită pe tot teritoriul țării.
Altfel spus, după Centrala de la Cuciurgan energia este livrată spre malul drept, unde tensiunea este coborâtă treptat la 110 kV, 10–20 kV, iar energia ajunge la consumatorii din orașe şi sate, industrie sau gospodării. Sergiu Tofilat spune că această linie în prezent este una crucială pentru importul de energie din România.
Cât privește importurile de energie din Ucraina, spre deosebire de România, sistemele energetice din Republica Moldova și Ucraina au fost construite ca parte a sistemului energetic în perioada URSS. De aceea, sunt mai multe linii de 330 kV și 110 kV direct peste frontieră, fără „ocoluri”, fără stații complicate ca la România.
„Dacă ne uităm pe harta rețelelor electrice, noi avem șapte linii de tensiune înaltă care ne conectează cu Ucraina. Una estela Bălți și duce spre Novodnestrovsk. Două sunt legate de Râbnița și conectează Ucraina numai cu regiunea transnistreană. Ele nu ajung pe malul drept. Și celelalte patru vin din Ucraina spre MGRES. Deci, practic, o singură linie, cea de la Nord, ne conectează cu Ucraina ocolind malul stâng”, explică Sergiu Tofilat.
Dar Ucraina a exportat anul trecut energie doar atunci când a avut suficientă producție, rețea stabilă, acord de capacitate transfrontalieră.
De ce s-a întâmplat blackout-ul de la sfârșitul lunii ianuarie
De ce totuși s-a întâmplat blackout-ul de la finele lunii ianuarie? Traseul fizic al liniei de 400 kV Isaccea – Vulcănești – MGRES nu merge direct 100% pe teritoriul României și Moldovei. Privind harta sistemului energetic al Moldelectrica, se poate observa că, după ce Dunărea trece de Isaccea, linia are mai multe sectoare mici care traversează teritoriul Ucrainei (Sud‑vestul regiunii Odesa) înainte de a intra în zona Centralei de la Cuciurgan.
Aceste porțiuni sunt scurte și nu sunt folosite pentru consum în Ucraina, ci servesc doar ca traseu de interconectare și suport tehnic pentru echilibrarea rețelei. Totuși, pentru că rețeaua electrică din Ucraina este sincronizată cel din Moldova prin ENTSO-E, tensiunea a scăzut brusc pe această linie, ceea ce a dus la declanșarea sistemelor automate de protecție și la întreruperea curentului în proporții mari în Moldova.
În urma acestei situații excepționale, publicul larg a aflat că între România și Republica Moldova mai există și patru linii de 110 kV: Stânca – Costești, Huși – Cioara, Țuțora – Ungheni și Fălciu – Gotești, pe care operatorul de transport Moldelectrica le-a pus în funcțiune.
Aceste linii care trec peste Prut au fost construite de-a lungul anilor, dar prin ele nu se făcea import de energie. „Până în 2000, România nu făcea parte din sistemul energetic european. Noi, în anii ‘90, primeam curent din România. Până atunci, noi lucram în același sistem, deci eram conectați cu România, respectiv liniile funcționau. După ce a devenit parte din sistemul european, România s-a deconectat de sistemul nostru. În martie 2022, noi ne-am sincronizat cu sistemul european și liniile au devenit funcționale”, explică Tofilat.
După incidentul major de la finele lunii ianuarie, acestea totuși au fost activate pentru a importa energie din rețeaua României pe durata avariei în sistemul principal de înaltă tensiune. Ministrul Energiei Dorin Junghietu a precizat ulterior că cele patru linii au fost testate pe timpul verii în contextul pregătirii pentru sezonul rece.
Astfel, ele au permis alimentarea unor consumatori din vestul și nord‑vestul Moldovei în regim de insulă atunci când linia de 400 kV a căzut.
Este de menționat că „regim insular” înseamnă că o porțiune a rețelei electrice funcționează izolat, fără a fi conectată la rețeaua principală. Dar aceste linii au permis ca locuitorii din această regiune să aibă curent electric pe termen scurt. „Deci cumva, raioanele acestea au fost deconectate de la rețeaua moldovenească și erau parte din rețeaua românească”, a explicat Tofilat.
Ce ne așteaptă în viitor
Anul curent urmează a fi dată în exploatare linia de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău. Cu o lungime de aproximativ 157 km, aceasta este numită și „Linia Independenței Energetice”. „Nu vom mai depinde de acea manetă de la Tiraspol, care poate fi trasă oricând și poate deveni un element de șantaj. Betonăm securitatea energetică a Republicii Moldova”, declară ministrul Energiei Dorin Junghietu.
Aceasta va lega Vulcănești (sudul Moldovei) de Chișinău la nivel de 400 kV. Cu alte cuvinte, noua linie va fi o rută internă sigură pentru a importa energia din România/Europa, doar că fără a depinde de Centrala de la Cuciurgan. Proiectul este finanțat în principal de Banca Mondială.
De asemenea, autoritățile anunță că va fi construită și Linia 400 kV Bălți – Suceava, care va crește capacitatea de import și export de energie între Moldova și România/Europa. Aceasta urmează să aibă o lungime de aproximativ 48 km pe teritoriul Moldovei și va traversa 12 localități în raioanele Glodeni, Fălești, Rîșcani și municipiul Bălți. Este un proiect aprobat, sunt pregătiri pentru licitație și construcție în derulare. Pentru lucrări au fost bugetate circa 77 milioane euro, iar finanțările urmează a fi obținute din fondurile UE, BERD și BEI.
În perspectivă mai este și construcția liniei 400 kV Strășeni – Gutinaș ce va lega Strășeni de Gutinaș (România) și va crea o a treia interconexiune directă între cele două țări. Aceasta urmează să aibă o lungime totală de aproximativ 190 km, dintre care 70 km pe teritoriul Moldovei și restul în România. Dar acest proiect este în faza de planificare și primă fază de demarare, cu semnarea memorandumului de finanțare și sprijinul SUA. Finalizarea acesteia este estimată până în 2032.
