Autoritățile de la Chișinău au inițiat ieșirea din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi a declarat că vom denunța trei acorduri fundamentale care stau la baza comunității: Statutul organizației, Acordul de fondare și anexa acestuia. „Acest lucru înseamnă că Republica Moldova oficial nu va mai fi membră a CSI”, a declarat Mihai Popșoi.
Totodată, experții atenționează că distanțarea tehnică de la spațiul CSI este un proces care va mai dura cel puțin doi ani. Pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova a redus legăturile formale cu această organizație regională post‑sovietică, declarând că participarea în cadrul CSI nu mai servește intereselor țării.
Dar de ce am aderat la această structură? Cum au evoluat relațiile bilaterale și de ce țara noastră a decis să renunțe la această structură?
Ce însemna să fii membru CSI?
Enlarge
Republica Moldova a aderat și, ulterior, devenit membră a CSI în anii ‘90. Acest lucru a fost calificat atunci drept „o amortizare” pentru șocul de după destrămarea Uniunii Sovietice. Din CSI făceau parte Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan, Uzbekistan. Georgia și Ucraina au părăsit structura în 2009 și, respectiv, 2018.
Experții politici spun că pentru statele ex-sovietice apartenența la CSI însemna menținerea unor legături economice, de securitate și culturale într-o perioadă de haos post-sovietic. Pe plan economic, statutul de membru ne menținea accesul la piața din spațiul ex-sovietic. Moldova exporta, în regim preferențial, adică prin tarife vamale reduse, produse agroalimentare, în special fructe, legume, vinuri sau băuturi spirtoase către Rusia, Ucraina, Georgia și alte state membre.
Până în 2005, Moldova a ajuns să exporte jumătate din produsele agroalimentare, atingând un apogeu în 2001 (60,9%). Mai mult, statele CSI, în special Rusia au devenit o destinație populară pentru moldovenii în căutarea unui loc de muncă. Numărul total al migranților ridicându-se de la 100 de mii la 400 de mii, arată un studiu.
Totuși, pe parcursul anilor, CSI a funcționat nu ca o organizație bazată pe reguli, ci ca o structură dominată de Federația Rusă, care a transformat dependențele economice și sociale ale țării noastre în instrumente de șantaj politic.
Astfel în 2006, Rusia a stopat livrările de gaz în Republica Moldova atunci după eșuarea negocierilor privind un nou contract între Moldovagaz și Gazprom. Loviturile au continuat atunci când Rusia a impus un embargo major la importurile de vinuri și mere moldovenești, invocând presupuse nereguli sanitare. Guvernarea de la Chișinău a calificat aceste acțiuni drept unele cu caracter politic venite ca reacție la apropierea de Vest a Chișinăului și refuzul de a accepta planul Kozak privind federalizarea Moldovei.
Embargoul a persistat până în 2013, cu ridicări parțiale. Același lucru s-a întâmplat și cu Ucraina și Georgia, atunci când și ele încă erau membre CSI.
De altfel, șantajul economic din partea Rusiei a avut loc și în iarna dintre 2024-2025, când compania rusă Gazprom a decis să oprească livrarea gazelor naturale către Republica Moldova, sub pretextul neachitării unei pretinse datorii de peste 700 milioane de dolari. Datoria nu a fost recunoscută de autoritățile moldovene și a fost infirmată de un audit internațional.
Distanțarea față de Federația Rusă
Relațiile politice ale Republicii Moldova cu CSI au fluctuat semnificativ în funcție de președinții aflați la guvernare și de orientarea lor externă. Când era Vladimir Voronin președinte, relația cu CSI a fost una relativ apropiată. În 2002, înainte de stabilirea embargoului la exporturile de vin și mere, Republica Moldova a găzduit la Chișinău un summit al CSI. Cu acea ocazie Voronin i-a oferit președintelui rus Vladimir Putin un crocodil de cristal, gest devenit simbolic pentru deschiderea Chișinăului față de Moscova în acea perioadă.
Enlarge
Relațiile s-au răcit vizibil în timpul mandatului președintelui Nicolae Timofti. La un summit al CSI din 2014, au fost semnalate tensiuni între Timofti și Putin, pe fondul divergențelor legate de orientarea pro-europeană a Republicii Moldova și de situația regională de securitate.
În schimb, în perioada președintelui Igor Dodon, Chișinăul a revenit la un discurs și o politică externă mai apropiate de Moscova. Dodon a participat la mai multe reuniuni și summituri CSI în anii 2017-2019, declarându-se deschis favorabil menținerii relațiilor strânse cu Federația Rusă și cu spațiul CSI.
Odată cu stabilirea unei guvernări pro-europene la Chișinău relațiile Republicii Moldova s-au distanțat de CSI. De exemplu, în ultimul an, actuala guvernare a dispus încetarea activității Centrului Rus de Cultură. Totodată, în noua Legislatura nu a fost instituit un grup de prietenie cu Federația Rusă. Potrivit expertului Grigore Guzun de la WatchDog, în sens juridic aceste acțiuni nu fac parte din procesul formal de ieșire a Republicii Moldova din CSI. „Ele nu produc efecte legale directe asupra statutului de membru al CSI. Însă, din punct de vedere politic și strategic, ele se înscriu clar în același demers mai larg de distanțare față de Federația Rusă.”
Ce presupune ieșirea din CSI a Republicii Moldova și cât va dura?
Părăsirea unei structuri politice internaționale cum este CSI „este un proces complex, juridic și politic, care se desfășoară în mai multe etape”, ne-a explicat Grigore Guzun.
În primul rând, trebuiesc denunțate cele trei acorduri care au stat la baza aderării Republicii Moldova la CSI. Cum? Prin votul majorității deputaților, iar mai apoi prin promulgarea de către președinta țării.
Dar asta nu e totul. De-a lungul timpului, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri și tratate în cadrul CSI, care vizează mai multe domenii economice și sociale. Ulterior, autoritățile trebuie să decidă care dintre acestea vor fi reziliate și care vor fi transformate în acorduri bilaterale. „Această etapă este una tehnică și consumatoare de timp, dar esențială pentru evitarea blocajelor instituționale sau economice”, subliniază Guzun.
După încheierea tuturor negocierilor și aprobărilor la nivel intern, urmează notificarea oficială către CSI. Din acest moment începe perioada de preaviz prevăzută în tratate, care, de regulă, durează între șase luni și un an. În acest interval, statul rămâne formal parte a unor mecanisme ale comunității, dar, în paralel, își pregătește retragerea definitivă.
Grigore Guzun ne spune, însă, că termenii minimi nu sunt în tocmai respectați, luând în considerare experiența Georgiei și Ucrainei. „Desprinderea completă poate dura unu sau chiar doi ani, din cauza volumului mare de acorduri, a negocierilor necesare și a ajustărilor administrative.”
Statutul de membru în CSI – incompatibil cu viitorul european al țării
Unul dintre principialele motive ale dorinței actualei guvernări de a părăsi definitiv Comunitatea Statelor Independente este faptul că „statutul de membru CSI nu este compatibil cu cel de membru al Uniunii Europene”, ne spune expertul Grigore Guzun, de la WatchDog.md.
Enlarge
Pe plan politic, după obținerea statutului de țară candidată la UE și referendum, în 2024, Moldova a introdus integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al țării. Expertul a motivat astfel: „Statutul de țară candidată la Uniunea Europeană presupune armonizarea legislației, a politicilor publice și a standardelor instituționale cu cele ale UE. Iar statutul nostru de membru în CSI nu este compatibil cu viitorul statut de membru în UE.”
„CSI a devenit o organizație prin care Moscova își exercita influența politică inclusiv în Republica Moldova, pentru a o ține departe de UE”, punctează Guzun.
Efectele părăsirii Comunității Statelor Independente
Pe plan economic, ieșirea noastră din această structură nu înseamnă ca Moldova nu va mai putea exporta produse către statele membre. Astăzi, din totalul exporturilor țării noastre, doar circa 6% sunt către statele membre CSI. Totuși, precizează expertul, „putem fi afectați punctual, prin posibile represalii politice, asemenea embargourilor care au a fost anterior, din partea Rusiei”. Cu alte cuvinte, putem primi doar o reacție de răspuns la ieșirea țării din CSI, nu și consecințe care ne-ar putea afecta la scară largă, pe plan economic.
Pe plan social, potrivit expertului ieșirea din CSI poate însemna proceduri mai complicate de ședere și muncă, controale mai stricte sau limitarea unor facilități administrative. Practic, dependența Moldovei de piața muncii rusești este în scădere drastică. Potrivit ultimelor date comunicate de Comisia Electorală Centrală, puțin peste 200 de mii de cetățeni moldoveni se află pe teritoriul Federației Ruse.
Percepția moldovenilor despre statutul de membru CSI a țării
Barometrul Opiniei Publice arată că în perioada anilor 2000-2005, majoritatea moldovenilor, circa 50-60% vedeau statutul de membru CSI drept benefic economic, cu acces la piețele rusești și ucrainene pentru exporturi.
După embargourile din 2006, această susținere a scăzut semnificativ. În aprilie 2025, pentru prima dată, o majoritate relativă a populației Republicii Moldova declara că ar fi susținut ieșirea noastră din CSI.
