Un comentariu, o îmbrățișare sau o atingere nepotrivită de la un coleg de muncă sunt pedepsite, începând cu 1 ianuarie 2026, prin lege. Parlamentul a operat un șir de modificări la legislație, prin care a introdus în premieră termenii „violență în muncă” și „hărțuire în muncă” și a lărgit numărul de instituții, la care victimele pot apela.
Potrivit noilor modificări, hărțuirea și violența la locul de muncă nu vor mai fi examinate exclusiv de poliție sau de o instanță de judecată, ci și de Inspectoratul de Stat al Muncii, Consiliul pentru Egalitate, iar în cazurile de infracțiune de organele de urmărire penală.
Dacă ești victimă a hărțuirii și violenței la locul de muncă și nu știi cum să procedezi, iată ce trebuie să faci.
Pasul 1. Tu alegi unde vei depune sesizare
Depui o sesizare scrisă în format electronic sau pe suport de hârtie către angajator, cu descrierea faptelor, perioada, persoanele implicate, probele disponibile și/sau indicarea martorilor.
Atenție! Din 2026, nu ești obligat să sesizezi exclusiv angajatorul tău, poți trage alarma la următoarele instituții:
– Inspectoratul de Stat al Muncii, în cazul în care agresorul este însuși șeful sau șefa ta, sau atunci când vrei să sesizezi despre inacțiunile angajatorului tău.
– Instanța de Judecată, salariatul se poate adresa în instanța de judecată direct împotriva persoanei reclamate, sau doar a angajatorului, sau are opțiunea să ii atragă pe ambii, atât pe angajator, cât și persoana reclamată.
– Consiliul pentru Egalitate, atunci când hărțuirea are caracter de discriminare de orice formă.
– Organele de urmărire penală, atunci când fapta are un caracter de infracțiune.
Tu alegi unde vei depune sesizare, în raport cu situația cu care te-ai confruntat. Până acum puteai merge doar la polițistul de sector sau direct în instanța de judecată.
Pasul 2. Înregistrarea sesizării
În cazul în care angajatorul nu este agresorul, atunci te adresezi șefului, iar acesta este obligat să înregistreze sesizarea ta într-un registru special. Confidențialitatea tuturor datelor cu caracter personal ale părților implicate este responsabilitatea acestuia. Cazul va fi examinat de o comisie internă de la locul de muncă. Membrii ei trebuie să fie imparțiali și fără niciun conflict de interese cu victima și/sau agresorul.
Totodată, dacă nu ești sigur că această etapă va fi respectată de către superiorii tăi, te adresezi direct Inspectoratului de Stat al Muncii. Acum, instituția are competența de a verifica, printr-un control inopinat, să examineze respectarea obligațiilor de către angajator și aplicarea sancțiunilor, conform legii.
Dacă însuși șeful sau supervizorul este agresorul, atunci vei depune sesizarea ta direct la Inspectoratul de Stat al Muncii.
Pasul 3. Poți dispune de protecție în timpul examinării cazului
După ce cazul tău a fost înregistrat, toate persoanele implicate vor fi audiate fie de comisia imparțială de la locul de muncă, fie de Inspectoratul de Stat al Muncii.
Noile prevederi legislative stabilesc și un termen clar pentru examinarea cazurilor. Astfel, sesizarea se soluționează în maximum 30 de zile de la data înregistrării. Există însă și posibilitatea ca termenul să poată fi prelungit o singură dată, cu cel mult 15 zile.
Este important să știi, că în acest timp cât va fi examinată sesizarea ta, vei avea posibilitatea ca să dispui de măsuri de protecție. Astfel, vei putea beneficia de modificarea locului sau programului de muncă, de o redistribuire temporară a atribuțiilor, sau chiar ți s-ar putea acorda un concediu. De asemenea, în această perioadă interacțiunea cu agresorul va fi limitată.
Pasul 4. Finalul investigării și ce urmează după
La finalul investigației, comisia internă de la locul de muncă sau Inspectoratul de Stat al Muncii va întocmi un raport de constatare. Acesta va conține concluziile comisiei de investigare și propunerile de măsuri. Acest raport reprezintă un temei juridic prin care se va lua o decizie în raport cu situația ta.
Reprezentanții Inspectoratului de Stat al Muncii ne-au declarat că, în urma noilor modificări, victimele nu obțin doar „o constatare”, ci pot beneficia de protecție și despăgubiri. Faptele comise de agresor vor avea consecințe disciplinare, contravenționale, civile sau penale, în funcție de gravitate faptei care a fost comisă.
Hărțuirea și violența, de orice formă, pot avea loc nu doar la locul de muncă
Noile prevederi validează inclusiv faptul că hărțuirea și violența, de orice formă, pot avea loc nu doar la locul de muncă. Adică prevederile recunosc că aceste fapte se pot întâmpla și în timpul călătoriilor de serviciu, al programelor de instruire profesională, al evenimentelor organizate în interes de serviciu. Totodată, mai recunoaște că acestea pot fi făcute prin orice mijloace de comunicare electronică.
„Este extrem de dificil să demonstrezi hărțuirea sexuală”
Potrivit Organizației UN Women „fenomenul hărțuirii la locul de muncă are loc în special în rândul femeilor”. Mai exact, conform unui sondaj realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în colaborare cu UN Women, cel puțin una din patru femei s-a confruntat cu o formă de violență sau hărțuire la locul de muncă.
Sondajul nu indică o cifră exactă care să arate câte femei au fost victime ale hărțuirii și violenței la locul de muncă, pentru că doar 14,5% dintre angajatele care s-au confruntat cu acest fenomen, au avut curajul să raporteze despre experiența lor.
Deși salută noile prevederi și consideră că acestea vor contribui la raportarea mai frecventă a acestor cazuri, inclusiv în rândul bărbaților, Mihaela Cimbriciuc, comunicatoarea Coaliției Naționale „Viață fără violență” ne-a spus că există unele aspecte care rămân a fi problematice. De exemplu, obținerea probelor.
„Este extrem de dificil să demonstrezi hărțuirea sexuală, iar procesul de acumulare a probelor este, de cele mai multe ori, profund retraumatizant, iar fără mecanisme de protecție a confidențialității și suport psihologic, rata raportării va rămâne scăzută”, afirmă comunicatoarea Coaliției Naționale „Viață fără violență”.
Dacă te confrunți cu o situație similară la locul tău de muncă și ai hotărât se sesizezi o altă instituție decât cea a Inspectoratului de Stat al Muncii, procedura de sesizare poate fi făcută la celelalte instituții în condițiile legislației de până acum.
Dacă te confrunți cu o situație de violență sau hărțuire în activitatea profesională, sesizează Inspectoratul de Stat al Muncii sau Consiliul pentru Egalitate. Dacă simți nevoia să discuți cu cineva, apelează Telefonul de Încredere pentru Femei și fete 0 8008 8008. În caz de pericol, sună la 112.
