Accidente, decese, crize peste crize, violență, război. Sunt cuvinte pe care le auzim sau citim în fiecare zi în știrile care apar pe feed-ul nostru de Instagram, Facebook sau TikTok. „Eu citesc știrile și rămân cu o stare greoaie”, ne mărturisește Mădălina, colega mea de facultate. Respectiv, ne spune ea, alege conștient să nu citească știrile, pentru a nu fi afectată emoțional de la ceea ce citește.
Institutul de Cercetare Reuters a definit această acțiune drept News Avoidance, adică situația în care oamenii aleg intenționat să nu citească știri, din cauza stării emoționale cu care rămân după ce le consumă. A nu se confunda cu evitarea știrilor din ignoranță sau refuzul complet de a te informa.
Anual, Institutul de Cercetare Reuters publică Digital News Report, iar în raportul din 2025, au analizat inclusiv fenomenul de News Avoidance. „Încrederea scăzută în presă este strâns legată de News Avoidance, care a devenit o provocare tot mai mare într-un mediu online cu multe opțiuni de a te informa și în care știrile sunt adesea negative”, este una dintre constatările principale ale studiului.
Raportul arată și că, în Europa de Est, Bulgaria conduce detașat la evitarea știrilor cu 63%, urmată de România (48%) și Serbia (46%). Polonia, Slovacia și Ungaria vin imediat după, cu procente cuprinse între 41% și 43%.
Ne-am întrebat cum stau lucrurile la noi în Republica Moldova.
„Orice extremă este periculoasă”
Victoria Dodon, redactoră-șefă la Centrul Pentru Jurnalism Independent, ne spune că acest fenomen nu a fost încă studiat în Republica Moldova, însă nu neagă că acesta are loc printre publicul de aici.
„Orice extremă este periculoasă: pe de o parte, dacă nu reușesc să citesc despre tot ce se întâmplă, este rău și, viceversa, dacă nu urmăresc nimic, la fel este rău, pentru că risc să fiu dezinformat”, ne spune specialista.
Unul dintre cele mai mari riscuri pe care presupune News Avoidance este de a ajunge dezinformat și de a te pomeni într-o bulă a percepției de cum stau lucrurile. „Acolo unde există un gol în informație încep speculațiile, atacuri la persoană, discurs de ură, lipsa argumentelor factologice, ceea ce în ultimă instanță duce la faptul că oamenii nu pot duce o dezbatere sănătoasă”, avertizează femeia.
Victoria a punctat o serie de factori care ar putea duce la dorința de a evita știrile:
– Oboseala informațională. Am simțit cel mai mult acest sentiment în contextul pandemiei, războiului din Ucraina și chiar în perioadele electorale – atunci când constant, în fiecare zi, consumam știri la subiect.
– Tonul negativ al știrilor. Astfel se creează o percepție că mereu se pune în prim-plan evenimentele negative.
– Lipsa de încredere în presă.
Una dintre soluțiile identificate de către reprezentanta Centrului pentru Jurnalism Independent, Victoria Dodon, este jurnalismul constructiv sau jurnalismul de soluție. Cu alte cuvinte, jurnalismul care, pe lângă abordarea problemei, vine și cu abordarea unei soluții pentru această problemă. În ultimă instanță, diminuează din tonul negativ al știrii.
Ce este igiena informațională?
„Avalanșa de informații la care este supus fiecare dintre noi generează o anxietate informațională”, ne spune psihoterapeutul Ștefan Popov. Tot el ne mărturisește că tot mai multe persoane, care vin la el la cabinet pentru ședințe de terapie, îi povestesc despre stările de anxietate care apar în urma consumării știrilor. „Oamenii nu mai știu cum să proceseze informația, pentru ea este una contradictorie”, adaugă specialistul.
Organizația Mondială Sănătății a venit cu termenul de Infodemie, ceea ce înseamnă atunci când spațiul mediatic este invadat de informația, iar oamenii nu mai pot face diferența dintre ce este veridic și ce nu.
O soluție pe care o împarte și cu pacienții săi este igiena informațională. Adică o rutină sănătoasă de a consuma informații și știri:
- Delimitarea clară dintre informația relevantă pentru noi și care ne poate influența deciziile asupra vieții cotidiene, și informația irelevantă pentru noi, care nu ne influențează. Nu tot ce este în mediul online este important pentru contextul nostru.
- Nu consumăm știri sau informații care fac apel la emoții prin cuvinte inflamatorii. Acestea creează pentru creier o senzație falsă de urgență și te face să crezi că o informație este importantă.
- 3. Delimitarea opiniilor de fapte. Orice opinie, chiar dacă îi aparține unui expert în domeniu, este una subiectivă, respectiv, trebuie tratată ca atare.
- Trierea surselor din care ne informăm. Nu este nevoie să fim abonați la toate canele media existente, este suficient să urmărești două sau trei canalele de știri pentru a fi la curent cu ce s-a întâmplat într-o zi.
