Pedepse mai dure pentru corupția electorală. Măsuri și antecedente

Cât „costă” un vot în Moldova? Uneori 500 de lei, alteori o excursie la Moscova sau chiar o întreagă campanie de dezinformare online. Corupția electorală se face foarte simțită în spațiul nostru politic. Mai ales acum, când alegerile parlamentare din 28 septembrie ne bat la ușă și încercările de a cumpăra alegătorii capătă forme tot mai inventive. 

În acest context, autoritățile încearcă să țină situația sub control și vine cu noi măsuri. Amenzi usturătoare, 15 ani de pușcărie și sancțiuni mai dure pentru falsificarea rezultatelor votării – sunt doar câteva dintre modificările în legislație votate de Parlament în privința corupției electorale.  

Modificările includ și măsuri pentru judecarea rapidă a acestor infracțiuni (până la șase luni), sancționarea agitației electorale ilegale, prevenirea activității extremiste și posibilitatea ca partidele să fie private de alocații financiare publice pentru încălcări repetate.  

Peste o mie de persoane au acceptat bani pentru vot

În ultimul an instanțele de judecată au examinat peste o mie de cazuri de corupție electorală pasivă. Ceea ce presupune că peste o mie de persoane au ajuns în instanța de judecată pentru că au acceptat sume de bani pentru votul lor. Cazurile au fost examinate în special în baza art. 471 alin. (1) Cod Contravențional, care prevede sancțiuni cu amendă în mărime de 500-750 unități convenționale. 

500 de lei pentru vot la Dondușeni 

În luna mai 2024, un candidat la funcția de primar al unei comune din Dondușeni a oferit mai multor persoane bancnote de 500 lei, în schimbul votului în favoarea sa la turul II al alegerilor din acea comună. În februarie 2025, procurorii au terminat urmărirea penală, iar dosarul a fost înaintat spre examinare Judecătoriei Drochia, sediul Dondușeni. 

Enlarge

Călătorii grupate la Moscova 

Un alt dosar penal vizează nouă învinuiți din Edineț. Aceștia depuneau eforturi ca votanții să aleagă „NU” la întrebarea de la referendumul privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și să voteze la funcția de președinte al Moldovei pentru anumiți candidați.  

Pentru a-și atinge scopul, învinuiții au organizat și o călătorie la Moscova pentru aproximativ 25 de persoane din Edineț, cărora li s-au oferit zbor și cazare gratuită. Unii au primit și bani în valută (10.000 ruble rusești și 150 dolari).  

Procuratura Edineț le-a interzis învinuiților să părăsească țara, iar Judecătoria Edineț urmează să examineze dosarul.  

12 ani de închisoare pentru deputat 

În luna martie a acestui an,  Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnate la 12 ani de închisoare pe deputatul Alexandr Nesterovschi pentru corupere pasivă în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat, și pentru pregătirea finanțării ilegale a partidelor politice.  

De asemenea, instanța l-a obligat să achite o amendă de 500.000 lei, i-a interzis exercitarea funcțiilor publice pentru 12 ani și a dispus confiscarea a 35.000 dolari, considerând acești bani proveniți din infracțiune. 

Enlarge

Probele arătau că Nesterovschi a primit avantaje, inclusiv servicii avia spre Tel Aviv și bani de la grupul criminal al lui Ilan Șor, pentru a părăsi fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și a crea o fracțiune parlamentară nouă, controlată de grupul respectiv. 

De asemenea, el a facilitat finanțarea ilegală a unui partid politic condus de Ilan Șor. A organizat o vizită în Israel a fostei deputate Arina Spătaru,oferindu-i ulterior bani și un telefon securizat pentru coordonare. Deși a negat acuzațiile, instanța l-a găsit vinovat pe Nesterovschi în baza probelor administrate pe durata a peste un an de proces. 

„Este treaba organelor de investigare specială” 

La etapa actuală, Alexandr Nesterovschi este anunțat în căutare internațională, asta după ce în data de 18 martie acesta ar fi primit cetățenia Federației Ruse din partea președintelui Vladimir Putin. 

„În acest caz nu a fost vorba de lacună în legislație, dar mai mult o lacună a serviciilor speciale. Dacă ai un caz unde suspectezi că persoana se poate eschiva de la răspundere și nu-și va aștepta sentința, cel puțin informezi acuzatorul de stat despre administrarea unei măsuri preventive care să împiedice evadarea până la sentință, cu anticipație. Dar aici nu este treaba procurorului, polițistului sau judecătorului. Este treaba organelor de investigare specială”, a declarat Alexandru Bot, avocat, expert WatchDog în domeniul justiție și drept. 

Deputați fugari 

Un alt dosar o vizează pe deputata transfugă Irina Lozovan. Aceasta a fost condamnată la 6 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, iar soțul său, consilier în raional în Ocnița – la 5 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis.  

Acuzațiile au vizat activitatea sa ca membră a Biroului Politic al Partidului „Renaștere” pentru care a acceptat finanțare ilegală din partea grupului criminal „Șor”, laolaltă cu „recrutarea” altor primari și consilieri care să se alăture partidului contra unor sume de bani.  

Enlarge

Examinarea dosarului a durat un an și cinci luni, iar la 31 martie 2025, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani s-a desfășurat ședința de judecată în care instanța a pronunțat sentința, fără prezența ei..  

Potrivit surselor ZdG, la 21 martie curent Irina Lozovan nu s-ar fi aflat pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Mai mult, aceasta s-ar afla în locația în care s-ar ascunde și Nesterovschi. 

Cazul Tauber 

Probabil unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de corupție electorală face referire la Marina Tauber, deputata acuzată de complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Șor.  

Marina Tauber este acuzată că a acceptat ca Partidul Șor să primească 195 de milioane de lei de la gruparea criminală a oligarhului Ilan Șor, în perioada dintre 1 ianuarie 2022 și 1 mai 2023. Printre acuzațiile care i se aduc se numără și acceptarea finanțării mai multor partide politice din partea grupului criminal „Șor”. 

Procurorii cer ca aceasta să fie condamnată la 13 ani de închisoare și să-i fie confiscate 206 milioane de lei.  

Aceasta este judecată în absență și își va afla sentința pe 30 septembrie, după alegeri. 

Tauber a părăsit R. Moldova pe 7 ianuarie 2025. Ultima apariție în spațiul public a fost pe 6 iulie, în cadrul unui congres al partidelor din blocul „Victoria”, condus de Ilan Șor. Evenimentul a avut loc la Moscova.  

Enlarge

Materiale de dezinformare și sarcini de la curatori 

O altă investigație recentă a Poliției privind coruperea electorală a inclus 78 de percheziții în mai multe localități ale țării. 

Ancheta a dezvăluit existența unui grup organizat care desfășura activități ilegale în beneficiul organizației criminale „Șor”, vizând coruperea alegătorilor pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025.  

Grupul folosea aplicația mobilă „PSB” a băncii ruse „Promsviazybank” (aflată sub sancțiuni internaționale) pentru transferul și distribuirea unor sume de bani suspecte în ruble rusești, iar aplicația era accesată prin VPN rus. 

Fondurile ilegale primite prin „PSB” erau ulterior gestionate și prin canale Telegram. Gruparea primea sarcini de la curatorii din Rusia să distribuie și să comenteze materiale de dezinformare pe rețelele sociale. 

Două persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Poliția precizează că investigațiile continuă pentru documentarea completă a cazului. 

Dezbinare în centrul Chișinăului 

Pe 18 august poliția a comunicat despre faptul că organizația criminală „Șor” a implicat minori și reprezentanți ai diferitor comunități etnice pentru a crea dezbinare și instigare la ură în apropiere de instituții și obiective de interes public din Chișinău. Acestora li s-ar fi promis plăți ilegale și ar fi fost dirijați să provoace, prin manifestări agresive, forțele de ordine aflate la datorie. În total, au fost documentate peste 40 de persoane. 

Enlarge

Polițiști, implicați la documentarea cazurilor de corupție electorală  

Alexandru Bot, avocat, expert WatchDog, menționează că inițial cazurile de corupție electorală erau în responsabilitatea Centrului Național Anticorupție sau a Procuraturii Anticorupție. 

„Ulterior, cel puțin pe extrema asta contravențional, s-a înțeles că lucrul este foarte mult și CNA nu se va isprăvi. Astfel, au fost operate modificări la Codul Contravențional, unde, ca agent constatator s-a adăugat poliția”, explică expertul

Totodată, expertul  WatchDog se arată sceptic că acest fapt ar contribui la documentarea eficientă a cazurilor de corupție electoral. 

„Poliția n-a găsit nimic mai bine mai bun de cuviință decât să instruiască oameni care înțeleg specificul acesta al corupției electorale. Deci a dat cumva sarcina asta până chiar și la sectoriști care nu realizează acțiuni reale de investigare a cazurilor”, conchide expertul. 

Precizăm, că de la începutul anului 2025, au fost documentate peste 6.000 de cazuri de corupție electorală și aproximativ 140.000 de persoane sunt cercetate pentru fapte comise în timpul alegerilor din toamna anului 2024.