O nouă formă de hepatită acută, necunoscută deocamdată comunității medicale, a pus pe jar părinții, care abia reușiseră să se relaxeze după scăderea valului de Covid-19. Îngrijorarea despre o nouă maladie a început de la primul caz raportat în Regatul Unit la începutul lunii aprilie și s-au transformat în frici întemeiate când Spania, Danemarca, Olanda, Irlanda, alte state, printre care și Moldova au raportat același lucru.
A trecut o săptămână de când am înregistrat primul caz de hepatită acută la un copil internat la Spitalul de Boli Contagioase pentru Copii din Chișinău. Între timp, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că s-au înregistrat progrese importante în avansarea investigațiilor complementare și perfecționarea ipotezelor de lucru.
Cum se manifestă noua formă de hepatită de origine necunoscută?
Starea copilului internat în data de 7 mai, cu simptome specifice hepatitei virale acute, s-a ameliorat. Micul pacient a fost transferat din Terapie Intensivă într-o altă secție. Multiplele investigații la care a fost supus nu au detectat virusurile obișnuite ale hepatitei (de la A la E). La fel, au fost excluse și alte cauze cunoscute care determină afecțiuni ficatului.
Administratoarea spitalului de Boli Contagioase pentru Copii din Chișinău, Ludmila Bîrca, a spus că pacientul a ajuns la spital în formă extrem de gravă. „În prezent, starea sa de sănătate este satisfăcătoare și stabilă. A fost transferat din Terapie Intensivă, într-o altă secție. Este tratat conform simptomelor pe care le manifestă”, spune directoarea instituției medicale.
Datele mondiale demonstrează că majoritatea celor afectați sunt copii cu vârste între o lună și 16 ani. Trei sferturi dintre ei au 5 ani. Silvia Stratulat, șefa secției Supraveghere epidemiologică a infecției cu HIV și hepatite virale a ANSP, declară că această formă de hepatită se manifestă prin:
- culoarea gălbuie a ochilor și pielii (icter)
- stare de greață și vomă
- diaree
- dureri abdominale
- schimbarea culorii urinei și maselor fecale
„Toate aceste semne indică afectarea ficatului”, precizează Ninel Revenco, șefa departamentului de Pediatrie, USMF „Nicolae Testemițanu”, care atenționează părinții să fie vigilenți și să-și supravegheze cu atenție copii.
„Este foarte important ca adulții să solicite ajutor medical specializat, dacă observă primele semne de boală la copii, deoarece nu este recomandată aplicarea automedicației și gestionarea acestor cazuri la domiciliu”, punctează Ninel Revenco.
Ipoteze
1. Adenovirus
În prezent, cercetătorii și specialiștii examinează câteva ipoteze pentru a explica această boală misterioasă. Infecția cu adenovirus ar fi una dintre ele. Testele efectuate recent au confirmat că aproximativ 70% dintre cazurile de hepatită virală de origine necunoscută au fost pozitive pentru adenovirus, subtipul 41, asociat în mod normal cu gastroenterita. Destul de comune, adenovirusurile sunt cunoscute pentru că provoacă simptome respiratorii, conjunctivite și tulburări digestive. Săptămâna trecută, și Organizația Mondială a Sănătății a favorizat ipoteza unui adenovirus.
Silvia Stratulat spune, însă, că circulația redusă a virusurilor în perioada pandemiei, din cauza aplicării măsurilor epidemiologice sporite, a constituit un factor important în răspândirea noii forme de hepatită. „Conform ipotezelor analizate, se crede că această boală ar fi o reacție imuno-patogenă la contactul mai întârziat al copiilor mici cu adenovirusul. Din această cauză, boala decurge cu mai multe complicații. În mod general, infecțiile cu adenovirus se manifestă prin simptome ușoare și trece destul de repede”, spune Silvia Stratulat.
2. Sars-CoV-2
Potrivit ultimului raport al Centrului European de Control al Bolilor, lansat în 13 mai, „din cele 173 de cazuri testate pentru SARS-CoV-2, 20, adică 11,6%, au fost pozitive. Rezultatele serologice la acest virus au fost disponibile pentru 19 cazuri, dintre care 14 (73,7%) au avut o constatare pozitivă”, se arată în raport.
OMS a subliniat că niciun alt factor de risc epidemiologic nu a fost identificat până în prezent.
Recomandările specialiștilor
Neclare sunt deocamdată și căile de transmitere ale acestei boli. Nu se știe dacă maladia poate trece de la om la om. „În baza investigațiilor elaborate, nu a fost identificată nicio expunere comună, în rândul persoanelor cu hepatită de origine necunoscută, la medicamente, alimente, toxine”, precizează Silvia Stratulat.
În condițiile în care nu sunt cunoscute cauzele și modalitățile de transmitere a bolii, Ninel Revenco, șefa departamentului de Pediatrie, USMF „Nicolae Testemițanu”, îndeamnă oamenii să respecte regulile generale de igienă, precum:
- Spălarea regulată a mâinilor cu apă și săpun;
- Evitarea atingerii ochilor și nasului;
- Dezinfectarea spațiilor frecventate de copii;
- Alimentarea corectă și corespunzătoare, conform vârstei;
- Pregătirea alimentelor în condiții igienice și sigure.
Ce fac autoritățile?
Îmbolnăvirile sunt raportate în 21 de țări. Silvia Stratulat spune că „potrivit informațiilor existente, majoritatea pacienților s-au recuperat, dar starea unora s-a agravat. Datele arată că în jur de 15% dintre bolnavi au fost internați în secțiile de terapie intensivă. În cazul lor, boala a evoluat spre insuficiență hepatică. Iar, 13% au primit un transplant de ficat”.
Cercetătoarea afirmă că situația este alarmantă pentru Moldova, în condițiile în care acești pacienți necesită asistență medicală specializată înaltă, inclusiv pediatrică, iar în unele cazuri ar putea fi inevitabil un transplant hepatic.
Secretara de stat a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, a declarat, săptămâna trecută, că autoritățile vor identifica o soluție, dacă va apărea necesitatea unei astfel de intervenții. „Ceea ce putem face acum este să investigăm complex cazurile existente, să oferim mai multe date pentru a contribui la stabilirea cauzei. Odată ce va fi depistat agentul cauzal, vom ști ce măsuri de supraveghere și de prevenire pot fi aplicate”, spune Svetlana Nicolaescu.
OMS nu a recomandat deocamdată nicio restricție de călătorie în țările în care au fost identificate astfel de cazuri de hepatită. La nivel mondial, până acum, au fost raportate 492 de îmbolnăviri, dintre care 232 în Europa. Potrivit datelor Centrului European de Control al Bolilor, publicate în 13 mai, cele mai multe cazuri pe continentul european au fost raportate de Regatul Unit (131), Spania (26), și Italia (24).
La nivel mondial au fost confirmate 12 decese. Hepatitele virale reprezintă un grup de afecțiuni caracterizate prin alterarea funcției hepatice în urma multiplicării virusurilor în celulele acestuia.
