Numărul record de votanți transnistreni stârnește suspiciuni de fraudă — Moldova.org
Connect with us

Alegeri

Numărul record de votanți transnistreni stârnește suspiciuni de fraudă

Publicat

pe

Circa 16.700 de alegători din stânga Nistrului au votat la alegerile prezidențiale din 2016, de patru ori ori mai mult decât în 2014 și de opt ori mai mult decât în 2010, spun datele Comisiei Electorale Centrale. Mobilizare activă s-a atestat în special în turul II, când numărul alegătorilor din regiunea transnistreană s-a mărit cu aproximativ 10 mii.

graf3Din cele 30 de secții de votare deschise în țară pentru locuitorii din Transnistria, cele mai aglomerate au fost cele din s. Varnița (r. Anenii Noi), s. Cocieri (r. Dubăsari), s. Sănătăuca (r. Florești) și or. Rezina. Acolo, cumulat, au votat jumătate din alegătorii din stânga Nistrului. Tot în aceste localități, numărul votanților a crescut semnificativ în turul II al alegerilor. În satul Sănătăuca din raionul Florești, în primul tur al alegerilor, doar 185 de alegători au votat pe listele suplimentare, pe când în turul al doilea, numărul votanților a crescut la 1465. O creștere asemănătoare se atestă la Cocieri, unde numărul alegătorilor transnistreni s-a dublat (de la 592 la 1027). Aceeași situație s-a observat la cele două secții de votare din Varnița și o secție din Rezina, destinate exclusiv locuitorilor din stânga Nistrului: cu 4712 alegători în primul tur și 8986 în cel de-al doilea. La o secţie din satul Varniţa au fost epuizate buletinele de vot.

Cauzele mobilizării

Participarea mai mare a alegătorilor din regiunea transnistreană se datorează unei campanii promoționale pe care a organizat-o Igor Dodon în stânga Nistrului, a explicat șeful echipei de monitorizare a alegerilor a organizației Promo-Lex, Pavel Postică. „Faptul că au venit masiv, se datorează eforturilor depuse în mare parte de candidatul Igor Dodon în a atrage aceste categorii de persoane inclusiv prin difuzare de publicitare și agitație care au favorizat alegătorii din regiunea transnistreană să se prezinte la vot”, a menționat Pavel Postică.

Numărul mare de alegători din stânga Nistrului se datorează și celor peste 164 de cazuri de transportare organizată a alegătorilor, semnalizate de Promo-LEX. Cele mai grave cazuri s-au remarcat la Rezina, Florești, Dubășari și Ștefan-Vodă, raioanele cu cel mai mare număr de votanți pe listele suplimentare. În Rezina, de exemplu, peste 100 de unități de transport au adus câte 7-8 votanți fiecare, pe când în Ștefan Vodă, circa 30 de microbuze au transportat peste o mie de persoane la vot. Misiunea Promo-LEX a înregistrat cazuri de transportare organizată în cel puțin 32 de secții de votare din țară.

Suspiciuni de fraudă

Informația este confirmată de Valeriu Mițul, fostul primar al comunei Corjova din raionul Dubăsari. “A fost organizat mult transport privat. Ieri, din orașul Dubăsari, au fost organizate autocare. Eu am votat la ora 18.00 și nu am mai văzut atâtea mașini la noi în localitate”, afirmă Valeriu Mițul. Fostul primar menționează și alte tentative de fraudare a procesului electoral. “Știu persoane din partea Partidului Socialist care au primit câte 50 de ruble pentru a aduce la vot 30 de persoane, iar sâmbătă, la Dubăsari s-au repartizat fluturași cu adresare transnistrenilor”, declară Mițul.

Comentatorul politic Ion Tăbârță este convins că mobilizarea diasporei a provocat anumite temeri și a încercat să fie anihilată prin participarea transnistrenilor. “Diasporei le-au fost create obstacole, pe când celor din Transnistria le-a fost facilitat procesul de votare”, a declarat Tăbârță. Potrivit comentatorului, mobilizarea locuitorilor din stânga Nistrului este imposibilă fără o înțelegere cu autoritățile de la Tirapol. “La scrutinele precedente, ne amintim că votanții transnistreni erau opriți. De această dată, este clar că au venit cu tema pregătită de acasă, organizați să voteze pentru un anumit candidat. Știind că electoratul din stânga Nistrului este predispus să susțină un candidat pro-rus, este clar că și-a dat votul pentru Igor Dodon”, susține Tăbârță.

Alegeri

Electorala 2018 // Situația partidelor unioniste. Unionismul suicidal (I)

Publicat

pe

De către

O incursiune în istoria alegerilor locale generale. Cazul Chirtoacă

Poziția partidelor unioniste e clară. Atât Partidul Liberal, cât și Partidul Unității Naționale, mizează pe alegătorii fostului primar Chirtoacă. Problema e că aceștia abordează acest electorat ca pe unul exclusiv unionist. Ceea ce nu este tocmai adevărat.

tricolorul și panglica Sf.Gheorghe, sursa:flux.md

În cadrul alegerilor din 2007, Dorin Chirtoacă câștigase alegerile cu un slogan care încă nu făcea trimitere la Unire. „Un primar tânăr, o echipă liberală — o capitală europeană!”, anunțau bilboard-urile. Chirtoacă prezenta pentru mulți antiteza perfectă pentru climatul politic de atunci – PCRM era încă la guvernare și în plină forță, Serafim Urecheanu devenise deputat, iar PPCD dezamăgise pe toți prin alianța cu PCRM. Dorin Chirtoacă era un politician tânăr, în care alegătorii Chișinăului investiseră speranțe. Era perceput ca o întruchipare a renașterii politicului autohton. Chiar dacă PL era cunoscut pentru simpatiile sale față de cauza Unirii, acesta încă nu se manifesta ca un partid exclusiv unionist.

În 2011, liberalul câștigase încă un mandat. Sloganul de atunci al acestuia era „Împreună cu Dorin Chirtoacă pentru Chişinău!”. Numele lui era deja bine cunoscut. Acesta era perceput de toți ca un primar care nu a putut să se manifeste la potențialul maxim din cauza guvernării comuniste, care îi crea tot felul de impedimente. Un primar care a fost de partea protestatarilor pe 7 aprilie. Alegătorii i-au mai oferit o șansă. În acea perioadă PL, la fel, încă nu miza pe slogane unioniste. A fost chiar și un episod când Chirtoacă a purtat de 9 mai, două panglici – tricolorul și panglica Sf.Gheorghe.

În 2015, Dorin Chirtoacă lua al treilea mandat. Se întâmpla în contextul în care PD și PLDM aveau imaginea pătată din cauza miliardului furat, iar PL era încă în relații bune cu Platforma (pe atunci) Civică „Demnitate și Adevăr”, care încă mai avea puteri să adune oameni la proteste. Ce a urmat a însemnat declinul Partidului Liberal.

Mihai Ghimpu agresat de protestatari, sursa: realitatea.md

PL a intrat în conflict cu Platforma DA, iar în ianuarie 2016 a votat investirea guvernului Filip. Apoi, la alegerile prezidențiale de anul trecut, în loc să-și reabiliteze imaginea, liberalii au participat la alegeri, iar Mihai Ghimpu a acumulat doar 25 de mii de voturi. Apropo, au fost primele alegeri când PL a folosit slogane exclusiv unioniste „Moldova are viitor în România!”, „Uniţi pentru Unire!”. PL, cu alte cuvinte, în vremurile sale de criză, s-a transformat într-un soi de PNL al Vitaliei Pavlicenco.

Rigiditatea politicului autohton

Marșul Centenar, martie 2018. sursa: pl.md

Imaginația liderilor noștri politici este extrem de limitată, rigidă, deci lipsită de flexibilitate. Adică exact contrariul a ceea ce presupune implicarea în jocurile politice. Partidele noastre  nu mai știu cum să obțină capital politic. Toate mizele lor se rezumă la același format vechi Est/Vest, Pro Europa/Pro Rusia. Acest format a fost epuizat la extreme și nu mai poate genera noi voturi. Opoziția dată este mult prea bine conturată pentru a permite, de exemplu, unui alegător PSRM să voteze un candidat proeuropean sau invers. Și cum în fruntea orașului s-a aflat mai mereu un candidat cu viziuni „pro-occidentale”, anume acest segment are cel mai mult de pierdut. Susținătorii așa-ziselor partide de stânga, în lipsa altor alternative decât Vest/Est, sunt mult mai motivați să iasă la vot. Câștigarea alegerilor locale înca mai prezintă un deziderat nerealizat. Aceștia încă nu au apucat să trăiască experiența regretului pentru votul acordat.

După Marșul Centenarului de pe 25 martie, cum era de așteptat, cei care se întitulează stataliști și ceilalți care se prezintă drept unioniști s-au angajat într-o discuție, nu atât tâmpită, cât reprezentativă pentru modul în care se discută și se practică politica la noi în țară. Asemenea adolescenților, aceștia s-au angajat în dezbateri despre numărul celor prezenți la manifestare – o luptă pentru niște abstracțiuni de valoare, poate doar în contextul în care aceasta s-ar fi desfășurat într-o grădiniță sau în clasele primare. Nu și în politică.

Nu poți obține un avantaj politic ignorând cifrele, un lucru pe care ambele tabere refuză să-l facă, mizând pe succesul de scurtă durată pe care această ignoranța le-ar oferi-o. Partidele unioniste refuză să îmbrățișeze realitatea. Nu mă refer la idealurile invocate de ei, ci la cum aceștia luptă pentru putere, pentru realizarea acestora.

Ceea ce lipsește curentului unionist este o bază materialistă. Refuzul de a se adapta la realitatea schimbătoare e în dauna acestei mișcări, ce încă mai prezintă un mare potențial de a aduna oameni. O caracterstică esențială pentru un grup care își propune schimbări revoluționare. Însă unionismul pierde teren. Pierde din cauza propriilor gafe.

Partidele Unioniste la ora actuală

Un bun analist unionist și-ar fi început pledoaria în modul următor:

„De ce au fost atât de puțini oameni în Piața Marii Adunări Naționale? De ce au participat, preponderent, doar persoane de vârstă medie sau înaintată? Care sunt cauzele reale a unei prezențe atât de mici?” Însă acest bun analist unionist întârzie să apară.

În climatul politic actual, unionismul nu mai este o prioritate. Tinerii care susțin unirea, nu sunt neapărat adepți ai partidelor unioniste, iar majoritatea din ei sunt plecați peste hotare.

Ce comportament manifestă partidele unioniste? Poziția PUN e clară. Principalele sale avantaje politice sunt Băsescu și imaginea șifonată a PL. Aceștia mizează pe pasivitate și pe acțiunile autocompromițătoare ale partidului. O poziție destul de rațională în contextul în care PL, în mare parte, cam cu asta se și ocupă. Candidatura lui Munteanu nu face decât să confirme și mai mult statutul de partid aflat în cădere liberă a PL. Valeriu Munteanu nu are nici imaginea și nici capacitățile necesare pentru a acumula capital politic. Munteanu s-a aflat mereu sub tutela lui Ghimpu. Acesta s-ar putea aștepta, cel mult, la un transfer de imagine din partea lui. Un lucru care nu-l avantajează în niciun fel. Cea mai rațională mișcare politică ar fi fost să nu participe la alegeri, speculând pe lipsa de onestitate și legalitate a acestora, făcând, totodată, apel la demiterea prematură a lui Chirtoacă. La justiția selectivă din Republica Moldova. Acest lucru le-ar fi oferit o perioadă de reabilitare necesară pentru a-și spăla imaginea și a identifica un nou lider. Totodată, aceștia ar fi putut folosi această perioadă pentru o analiză adecvată a PUN. Ba mai mult, lăsându-i să se compromită în cadrul alegerilor, și-ar fi confirmat statutul de prima preferință a simpatizanților Unirii.

Nici poziția PUN nu e una destul de promițătoare. Riscul e mare, iar dacă două partide unioniste nu vor obține un scor bun, atunci acest curent cu greu își va restabili dezirabilitatea. Liderii de opinie unioniști ca Petru Bogatu, care îndeamnă electoratul unionist să voteze candidatul PUN, își dau prea bine seama că mulți simpatizanți PL nu vor accepta un asemenea gest. Aceștia fac nimic altceva decât jocul Partidului Democrat de a șlefui calea Silviei Radu, candidatul neoficial al lui Plahotniuc, spre turul II. Iar cel din urmă, cu regret, este singurul lider politic care ține cont de dinamismul conjuncturii politice.

Situația electoratului unionist este una delicată, dar nu fatală. Uneori, trebuie să faci un pas înapoi pentru a vedea mai bine lucrurile, dintr-un unghi mai mare. Nu trebuie de renunțat la Unire. Nu-i acesta mesajul pe care încerc să-l transmit. Ceea ce ar trebui să facă electoratul unionist, după părerea mea, e să nu renunțe la Unirea prin integrare europeană. Ceea ce ar presupune și anumite schimbări de rang social. Schimbări palpabile inclusiv pentru locuitorii Chișinăului. Pentru a menține un asemenea curs e nevoie de oameni. Puterea se obține prin votul oamenilor, dar aceștia au nevoie de condiții materiale adecvate. Ideile izolate ce nu pot fi puse în practică sunt inutile. Capitala are nevoie, în primul rând, de un bun administrator cu un program electoral bine definit. Unul care va ști să-și instrumentalizeze activitatea în folosul tuturor cetățenilor. Un candidat care va crea acele condiții necesare pentru ca cetățenii să-și dorească să trăiască în continuare în acest oraș.

Citește mai departe

Alegeri

LIVE! PAS despre fraudarea alegerilor prezidențiale

Publicat

pe

De către

Partidul Acțiune și Solidaritate organizează astăzi Consiliul Național Politic (CNP) în cadrul căruia va prezenta concluziile în urma scrutinului electoral și planurile de viitor ale PAS.

Citește mai departe

Alegeri

Infografic: Alegerile legislative din România, explicate pas cu pas

Publicat

pe

De către

Duminică, pe 11 decembrie, peste 18 milioane de români sunt așteptați la urne, pentru a-și alege Parlamentul. În cursa electorală s-au înscris în total, potrivit Biroului Electoral Central, 4.251 de candidați pentru Camera Deputaților și 2.226 pentru Senat. Pentru cetățenii români din Republica Moldova au fost deschise 35 de secții de votare în 23 de localități ale țării. Aflați mai multe despre procedura de vot din infograficul de mai jos:

alegeri-legislative-ro4

Citește mai departe