Șefii influențează sănătatea mintală mai mult decât doctorul și terapeutul, spune un nou studiu

Redacția Moldova.org
  • Șefii noștri ne influențează sănătatea mintală mai mult decât doctorul și terapeutul. Au aceeași influență la fel ca partenerii noștri;
  • Stresul de la locul de muncă le afectează negativ viața personală, bunăstarea și relațiile;
     
  • Oamenii cărora le lipsește echilibrul dintre viața profesională și cea privată sunt cei mai vulnerabili. Ei au șanse de aproape trei ori mai mari decât colegii lor să fie în categoria angajaților care nu depun suficient efort în ceea ce fac sau nu le pasă de munca pe care o fac și de bunăstarea generală de la locul de muncă. 

Institutul pentru forța de muncă de la compania multinațională americană Ultimate Kronos Group a făcut un studiu în 2022. Compania care oferă servicii de management al forței de muncă și management al resurselor umane a chestionat 3.400 de oameni din 10 țări. Studiul „Sănătatea mintală la lucru: Manageri și bani” arată rolul pe care-l joacă locurile de muncă și managerii noștri în sănătatea noastră mintală în cadrul și în afara muncii.  

Angajații sunt obosiți, stresați și se simt copleșiți 

1 din 5 angajați din întreaga lume spune că locul lor de muncă are un impact negativ asupra sănătății mintale. Cele mai afectate sunt femeile. Stresul de la locul de muncă le afectează negativ viața personală (71%), bunăstarea (64%) și relațiile (62%). 

Studiul spune că aceste rezultate nu sunt doar despre muncă. Potrivit cercetătorilor, incertitudinea economică, schimbările climatice și instabilitatea socială, contribuie, de asemenea, la o creștere a problemelor de sănătate mintală.

Persoanele care muncesc în sfera de îngrijire (caregivers) sunt mai predispuse să aleagă un alt job care e mai puțin plătit, dar care îi asigură o sănătate mintală mai bună. Generația Z (generația celor născuți după 1995 până în prezent) în proporție de 70% ar face, la fel, această schimbare. În comparație cu generația Boomers (cei născuți între anii 1945 – 1964, după cel De-al Doilea Război Mondial), care ar renunța la un job solicitant psihologic în proporție de 46%. 

„Anxietatea cronică care vine de la locul de muncă, în combinație cu o criză globală urmată de alta, afectează angajații. Starea de copleșire consumă energie și are impact asupra performanței, inovației la locul de muncă. Angajatorii pot deveni ancoră pentru oamenii lor. Pot să le asigure o stabilitate, prin oferirea sprijinului și resurselor de care au nevoie, nu doar prin ceea ce credem noi că au nevoie ei” – Dr. Jarik Conrad, directorul executiv al Institutului pentru forța de muncă din cadrul UKG. 

 

O implicare mai mare duce la o sănătate mintală mai bună   

 

Documentul a arătat că un angajament mai mare și un scop bine-definit la muncă îi determină pe oameni să aibă o sănătate mintală mai bună. De asemenea, echilibrul dintre muncă, viața personală și implicare este cheia pentru reîncărcarea și susținerea bunăstării mintale.  

Chiar dacă 43% dintre angajați au declarat că la sfârșitul zilei de muncă sunt deseori sau întotdeauna epuizați, majoritatea angajaților se simt, totodată, „energizați”, „implicați” sau cel puțin „mulțumiți” la locul de muncă.

Totuși, oamenii cărora le lipsește echilibrul dintre viața profesională și viața privată sunt cei mai vulnerabili. Ei au șanse de aproape trei ori mai mari decât colegii lor să fie în categoria angajaților care nu depun suficient efort în ceea ce fac sau nu le pasă de munca pe care o fac și de bunăstarea generală de la locul de muncă. Aceste persoane au mult mai multe șanse să raporteze o sănătatea mintală „slabă” sau „foarte proastă” și să creadă că locul lor de muncă are un impact direct, negativ asupra lor. 

Citește și: Două companii din Moldova lucrează 4 zile pe săptămână. Ce beneficii au observat

Managerul tău este la fel de stresat 

Mai mult de jumătate dintre managerii care au participat la studiu și-ar fi dorit ca cineva să-i fi avertizat să nu-și ia locul de muncă actual (57%). Iar stresul de la muncă îi determină pe aproape 47% dintre manageri, probabil, să renunțe la locul de muncă în următoarele 12 luni. 

Un alt aspect important este că 7 din 10 manageri ar accepta o micșorare de salariu în favoarea unui loc de muncă care le-ar susține bunăstarea mintală. 

Potrivit cercetătorilor care au efectuat studiul, companiile trebuie să se concentreze pe construirea inteligenței emoționale a liderilor. Competențe precum managementul stresului, controlul impulsurilor și empatia îi vor ajuta pe manageri să-și susțină mai bine echipele mai mult decât abilitățile tehnice. 

15 % dintre angajați și manageri au răspuns că „șeful meu” le provoacă cel mai mult stres legat de muncă 

 „C-suite” sau în traducere din engleză „suita administrativă” este la fel de stresată ca și angajații. 40% dintre persoanele aflate în administrație au declarat că sunt deseori sau întotdeauna stresate din cauza muncii. Iar cea mai mare sursă de stres la locul de muncă este presiunea pe care o pun pe ei înșiși.  

Vorbesc angajații despre sănătatea lor mintală? 

Acest studiu arată că mulți oameni suferă în tăcere. Și preferă să nu vorbească despre sănătatea lor mintală la locul de muncă. Când își dau seama și recunosc că volumul lor de muncă este o problemă, 38% dintre angajați spun că au vorbit rar sau niciodată cu managerul lor. Argumentele au fost că „managerului nu-i pasă, este prea ocupat sau să-și dea seama singur”. 

Experții spun că liderii trebuie să facă din sănătatea mintală un subiect global de discuție în cadrul echipelor lor și au câteva recomandări pentru asta:

  1. Fii empatic. Dacă te simți confortabil, fii deschis cu privire la propriile sentimente, lupte personale sau experiențe legate de sănătatea mintală. Exprimă-ți singur vulnerabilitatea. Așa creezi un spațiu sigur pentru ca angajații să fie mult mai implicați în muncă. Iar asta te va ajuta să înțelegi mai bine cum poți să ajuți.
  2. Permite și încurajează timpul liber. Majoritatea angajaților (85%) nu folosesc tot timpul liber alocat. 89% dintre manageri și 88% dintre liderii din C-suite, la fel, nu folosesc pe deplin timpul liber alocat. Studiul spune că managementul ar trebui să fie un model bun pentru oamenii lor prin luându-și timp liber semnificativ. Astfel încât toată lumea să știe că cea mai bună practică este să revină la muncă odihnită și concentrată.
  3. Angajații sunt oameni. Fiecare organizație, se arată în documentul studiului, ar trebui să ofere sprijin și grijă angajaților, la fel ca și managerii. De exemplu, în companiile care înregistrează rezultate bune în sondaje la capitolele scop și încredere 88% din angajați sunt entuziasmați să meargă la muncă în fiecare zi. 

 

„Când vorbim despre sănătatea mintală la locul de muncă, ar trebui să vorbim despre apartenență. Apartenența este ceea ce alimentează un loc de muncă sănătos și productiv. Ne dă putere să păstrăm energia mintală pentru alte activități, fie că este vorba despre pasiunile noastre personale, activitățile cu familia și prietenii noștri sau rezolvarea problemelor la locul de muncă. Conducerea autentică, vulnerabilă este cheia creării apartenenței la locul de muncă și, la rândul său, elixirul pentru a rezolva criza de sănătate mintală la locul de muncă” — Pat Wadors, director executiv pentru angajarea oamenilor și dezvoltarea programelor de formare a angajaților la UKG.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.