La începutul lunii februarie, o expertiză a lactatelor comercializate în Moldova a arătat că mai multe produse de pe rafturile noastre sunt făcute cu adaos de grăsimi vegetale. Potrivit studiului, cea mai mare cantitate de grăsimi de proveniență străină o au produsele JLC. Astfel, în produsul „Brânză de casă” de la JLC, aproape 96% din grăsimi sunt vegetale. În brânza „Făguraș” grăsimile vegetale sunt în proporție de 89%, iar în „Grăuncior” – aproape 90%. Vedeți aici întregul tabel.
Cercetarea a fost realizată de Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare la comanda Fundației Este-Europene. Reprezentanții companiei JLC au declarat că datele expertizei nu corespund adevărului.
În acest context, terapeutul nutriționist Cristina Cerevatenco explică cititorilor Moldova.org cât de sănătoase sunt uleiurile vegetale, ce fel de grăsimi este bine să consumăm și cât de periculoase sunt produsele lactate cu un conținut sporit de grăsimi vegetale.
Cât de sănătoase sunt uleiurile vegetale?
În general, uleiurile vegetale sunt foarte sănătoase, dacă ele nu sunt prelucrate termic. Pentru a rămâne sănătoase, ele trebuie să fie presate la rece. Toate uleiurile vegetale (de semințe de susan, semințe de in, de floare-soarelui și altele) au un conținut bogat de grăsimi sănătoase, inclusiv vitamina E, care este foarte bună pentru sănătatea sistemului nostru sangvin. Prin faptul că ele sunt hidrogenate, adică prelucrate printr-un aport de hidrogen, producătorii scot anumite mirosuri, le îmbunătățesc gustul. În același timp, uleiurile își pierd calitatea nutritivă.
Dacă ne uităm pe rafturile magazinelor din țară, vedem doar ulei de floarea-soarelui rafinat, ceea ce înseamnă că noi consumăm un ulei nesănătos. Noi trebuie să consumăm varianta presată la rece. Pentru a înțelege mai bine diferența dintre grăsimi, este bine să cercetăm cu atenție acest tabel (mai jos). Grăsimile saturate și cele trans sunt considerate grăsimi nesănătoase. Acizii grași-trans (care au fost folosiți în lactate) sunt tot aceleași uleiuri vegetale, însă prelucrate chimic. Uleiurile vegetale, care nu sunt prelucrate chimic, sunt sănătoase.
De ce nu este recomandat consumul uleiurilor hidrogenate? Ce pericole ascunde consumul acizilor grași-trans?
Prin procesul de hidrogenare, uleiurile nu doar își pierd proprietățile nutritive, ci își modifică forma chimică. Grăsimile sunt un lanț de atomi de carbon și au lungimi diferite. Grăsimile saturate au o lungime mai mare și corpul nostru trebuie să depună efort ca să bucățească grăsimile acestea. Grăsimile omega 3 și omega 6 (care se consideră grăsimi sănătoase) sunt mai scurte și mult mai ușor asimilate de organism.
Ceea ce se întâmplă cu grăsimile trans, hidrogenarea le modifică total structura chimică și corpul nostru nu poate să le asimileze în mod normal. Grăsimile sunt necesare ca ele să formeze membrana celulelor noastre. Toate celulele noastre sunt formate din grăsimi. Dacă noi consumăm grăsimi nesănătoase, înseamnă că membrana celulelor noastre nu o să mai fie atât de elastică și permeabilă cum ar trebui. În cazul în care membrana este prea rigidă, noi nu reușim să asimilăm tot ceea ce ar trebui. Prin peretele celular nu se asimilează glucoza, calciul, diferite minerale etc. Dar sunt și momente când membrana este mai permeabilă decât ar trebui. În acest caz, este mai ușor atacată de viruși și bacterii. Imunitatea la nivelul întregului organism scade.
Ca o regulă generală, se permite 1% de grăsimi trans din totalul de calorii pe zi. Facem un calcul simplu. Mâncând 100 de grame de brânză „Gingășie”, consumăm 32 calorii din grăsimile trans. Un adolescent cu vârsta de 11-14 ani are voie pe zi doar 26 calorii.
De ce sunt folosite grăsimile trans în produsele lactate?
Producătorii folosesc grăsimile trans în lactate din două motive. La un moment dat, s-a început lupta cu grăsimile saturate, considerate nesănătoase. Și al doilea motiv este că producătorii prin adaosul de grăsimi trans schimbă calitatea gustativă a produsului. Mai mult ca atât, ei își scad din costuri, respectiv le este mult mai convenabil.
Din fericire, s-a constatat că grăsimile saturate nu mai sunt atât de dăunătoare în comparație cu cele trans. Grăsimile saturate le găsim în unt, carnea roșie, dar ele trebuie să aibă o limită de 7% în aportul nostru, adică să nu mâncăm cantități mari. Dacă e să le comparăm, este mai bine să consumăm grăsimi saturate decât cele trans.
Copiii au nevoie de grăsimi saturate, în special cele din lactate. Copiii cu vârsta de la doi ani în sus trebuie să consume lactate integrale, deoarece au nevoie de vitamina D care ajută la asimilarea calciului. Dacă un produs lactat este degresat, înseamnă că este lipsit de vitamina D și atunci calciul nu mai este asimilat.
Și în cazul adulților, este la fel de important consumul de grăsimi saturate?
Grăsimile saturate sunt foarte importante pentru producerea hormonilor, atât la femei cât și la bărbați. Dacă noi eliminăm cu totul grăsimile saturate din alimentație noastră și introducem înlocuitorii trans, atunci nu avem din ce produce hormoni și ne afectăm membrana celulară. Celulele noastre nu se mai construiesc corect.
Enlarge
Este adevărat că grăsimile trans nu sunt folosite doar în produsele lactate?
Desigur, nu este o problemă doar cu lactatele, ci cu tot uleiul de pe rafturi. Înghețata, biscuiții, batoanele, toate sunt pregătite cu acizi grași-trans. Problema este mult mai amplă. Majoritatea producătorilor nu scriu pe etichetă că folosesc grăsimi trans, deși noi avem dreptul să știm.
Cum ar trebui să ne programăm mesele pentru a nu face abuz de grăsimi saturate sau trans?
Eu întotdeauna optez pentru alimentația foarte diversă. Este bine să ne facem un fel de schemă pentru a nu consuma vreun fel de mâncare în exces. De exemplu, în fiecare zi, avem nevoie de o sursă de proteină. Luni și joi putem consuma carne, marți vom mânca pește, iar vineri – altă sursă de pește. Consumăm și produse lactate, dar repartizându-le uniform pe parcursul săptămânii, nu în fiecare zi.
În cazul copiilor, circa 60% din meniu trebuie să fie din alimente de origine animală și 40% din surse vegetale. Această regulă ne duce la concluzia că trebuie să avem o alimentație diversă, bogată în fructe și legume.
Eu sunt adepta să consumăm ceea ce este aproape de natură. Până la urmă, am fost proiectați să consumăm produse naturale. De aceea, când vreau să cumpăr lapte, îl iau pe cel integral, din care pot să fac iaurt sau chefir, dacă îl țin la temperatura camerei. În cazul laptelui integral, procentajul de grăsimi variază de la 3% la 6%, în funcție de perioada anului și cu ce sunt hrănite animalele.
Care sunt cele mai pronunțate probleme în alimentația populația? Una dintre ele este, probabil, lipsa legumelor și fructelor. Ce alte tendințe ați observat?
Alimentația noastră e plictisitoare. Mulți dintre clienții mei sunt obișnuiți să prepare mâncare după același șablon, împrumutat de la părinți. Cel mai util este să ne programăm mesele, ca să nu ne suprasolicităm sistemul digestiv. Toate pancreatitele, gastritele sunt semne că dăm organismului mâncare prea concentrată, care îl solicită. Sistemul rezistă o perioadă de timp, după care începe să cedeze.
Este important să avem zilnic o salată, o supă din legume. Nu trebuie să avem trei feluri la o masă: supă, felul doi și desert. La fel de important este cum combinăm alimentele. O bucată de carne este bine să o consumi cu o salată și nu cu o porție de cartofi. Scopul nostru e să avem o digestie cât mai ușoară, ca să primim mai multă energie decât cheltuim ca să o digerăm.
