Echipa Mosaics of Moldova, formată din cinci persoane, și-a propus să facă o hartă a tuturor mozaicurilor din Moldova, fie ele pe stațiile de transport public sau pe pereții clădirilor construite încă în perioada sovietică. Scopul echipei este să valorifice și să popularizeze această categorie a artei. Membrii echipei Mosaics of Moldova ne-au povestit de ce au decis să acorde atenție mozaicurilor și de ce acestea sunt importante pentru patrimoniul național.
„Ideea de a face o bază de date cu mozaicuri a apărut și la alte persoane și organizații înaintea noastră. De exemplu, proiectul «Stațiile Vieții» sau «Socmonumentalart.com».
Ne-am inspirat și de la Evghenii Nichiforov din Ucraina. El a cutreierat țara vecină timp de trei ani, a găsit și pus pe hartă peste 5000 de obiecte de artă monumentală. Împreună cu cercetătoarea Polina Baițîm ei au lansat în 2020 cartea Decommunized: Ukrainian Soviet Mosaics”.
„Trebuie de făcut ceva”
Echipa Mosaics of Moldova este formată din cinci membri: Anetta Dabija, cofondatoarea AO „Salvați Chișinăul” și activistă civică, Ana Popa, traducătoare și activistă civică, Anna Vasina, designer și manager, Alex Buretz, designer grafic, și Ramin Mazur, care este fotograf.
„Grupul nostru s-a format treptat, respectiv, ideea a apărut cu mai mult timp în urmă la Anetta Dabija, membră a echipei noastre.”
Stație de așteptare din satul Nicoreni, raionul Drochia/Foto: Andrei Zuza
Scopul echipei Mosaics of Moldova este să facă prima hartă cu majoritatea monumentelor care au fost înfrumusețate cu mozaicuri, ca, ulterior, să facă un demers către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării pentru a include mozaicurile într-un registru special pentru a le proteja.
„În primul rând, este nevoie de o listă cu toate mozaicurile, însă știind că nicăieri nu există această listă, ne-am propus să creăm o hartă online pe care fiecare ar putea include mozaicurile din localitatea sa.” Până în prezent, echipa a adunat aproximativ 70 de mozaicuri și vreo 30-40 sunt în așteptare. „Pentru mine un impuls de mobilizare și de «trebuie de făcut ceva urgent» a fost după situația scandaloasă cu mozaicul de pe stația din Ștefan Vodă, când se zvonea că va fi demolat pentru a construi acolo o stație de așteptare nouă”.
Cum poți contribui
Echipa a povestit că oamenii au fost foarte receptivi la apelul lor de a crea harta mozaicurilor și au început a primi poze chiar din prima zi. „Oamenii s-au arătat foarte interesați de temă și ne scriu des. Colectăm poze cu mozaicuri prin email de la cei care le trimit, așa e cel mai comod pentru noi și nu se pierde din calitatea pozelor prin transfer.” Oamenii transmit multe poze și pe rețelele de socializare sau prin comentarii, dar asta îngreunează munca echipei, „așa că vrem să reamintim că cel mai bine e totuși să trimiteți pe email-ul nostru [email protected].”
Echipa a povestit că printre zecile de mesaje pe care, „uneori nici nu reușim să le citim și să răspundem imediat”, le-a scris fiica unuia dintre realizatorii acestor lucrări în Moldova. „Sperăm să putem pregăti o serie de prelegeri pe tema dată cu diferiți invitați.”
Arta mozaicurilor – patrimoniu cultural
Mozaicurile au o valoare artistică indubitabilă. Crearea lor necesită o măiestrie și pricepere deosebită. „Din nefericire, multă lume încă vede mozaicurile doar ca o amintire nesemnificativă a perioadei sovietice. Generația tânără posibil se uită la ele ca ceva din epoca dinozaurilor.”
Un mozaic protejat este inclus în Registrul Monumentelor de For Public – local sau național. „Asta înseamnă că nu îi pot fi făcute orice fel de lucrări decât cele de restaurare. Distrugerea sau demolarea acestuia se va sancționa conform legii.”
Mosaics of Moldova a făcut și o listă cu motive pentru care mozaicurile trebuie protejate de către stat:
- La ele au lucrat emeriți artiști, ca Aurel David, A. Kuzmin, F.Hămuraru ș.a;
- În perioada sovietică cenzura dicta ce se poate de făcut în artă și ce nu. Acest fapt însă nu a afectat arta mozaicurilor în aceeași măsură cum a afectat, de exemplu, pictura. Artiștii puteau aborda teme mai largi și forme abstracte;
- Crearea unui mozaic era foarte costisitoare și ocupă mult timp. Producerea smalțului – sticlei speciale din care sunt făcute majoritatea mozaicurilor este un proces manual, la fel ca și asortarea zecilor de nuanțe într-o compoziție. În zilele noastre este practic imposibil de reacreat acest lucru;
- Mozaicul poate rezista și bucura vederea mulți ani la rând, fiindcă este rezistent la schimbările de temperatură și umezeală.
Mozaicul de pe fațada casei de cultură s. Valea Mare, r. Ungheni/Foto: Gabi Besliu (prelucrare Alex Buretz)
„Din păcate, doar un număr foarte mic de mozaicuri au statut de protecție – câteva în Chișinău și un caz de succes la Cahul, unde toate mozaicurile au fost introduse în lista monumentelor locale.”
Foto principală: Mozaicul de pe clădirea Întreprinderii de Stat “Moldelectrica”/Autor: necunoscut/Colaj: Alex Buretz, 2020
