Moldova.ORG – „În pofida declaraţiilor optimiste ale autorităţilor, condiţia presei moldoveneşti nu se schimbă, ci, dimpotrivă, pe unele segmente involuează, regresează dramatic. Ne referim, în primul rând, la încercările continue ale guvernării comuniste de a controla mijloacele de informare în masă, atât publice cât şi private, şi de a le utiliza ca instrument propagandistic împotriva opoziţiei. În al doilea rând, este vorba despre cazurile tot mai frecvente de agresiune împotriva jurnaliştilor, de îngrădire a accesului la informaţie, de violare a dreptului la libertatea de exprimare, de hărţuire şi intimidare a presei. Reflexele autoritariste, antidemocratice ale partidului de guvernământ sunt camuflate de retorica proeuropeană şi măsuri legislative formale, neobligatorii, ignorate în practica administrativă şi cea judiciară. Acţiunile menite să creeze în exterior aparenţa respectării principiilor libertăţii presei şi libertăţii de exprimare nu împiedică puterea să neglijeze principiile respective, atunci când o cere interesul ei. Se poate vorbi despre instaurarea în RM a unui regim cvasisovietic, care garantează la modul declarativ un şir de drepturi şi libertăţi, însă acestea pot fi exercitate numai sub supravegherea şi în măsura permisă de partidul guvernant”, se arată în Memoriul privind libertatea presei în R. Moldova, lansat, la 6 mai 2008, în cadrul unei conferinţe de presă, de 8 organizaţii neguvernamentale de media de la Chişinău.
Semnatarii Memoriului constată că, „de obicei, nu legile determină activitatea de zi cu zi a presei, ci uzanţele şi reflexele ideolgice şi birocratice, interesele partidului de guvernământ şi ale aliaţilor săi. „Controlând, prin Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), acordarea licenţelor de emisie, puterea a continuat să acapareze, prin persoane interpuse, posturi de radio şi TV independente, asigurându-şi monopolul asupra posturilor TV cu acoperire naţională”, se mai arată în Memoriu. În context, autorii documentului se referă la cazul fostelor posturi municipale de radio şi televiziune „Antena C” şi „Euro TV Chişinău”. Potrivit lor, „este grăitor faptul că noii membri CCA şi-au început activitatea cu demersuri care au grăbit partajarea „Antenei C” şi „Euro TV Chişinău” de către PCRM şi PPCD, în preajma alegerilor locale din 2007.”
„O altă decizie a CCA care a scandalizat opinia publică a fost retragerea, la începutul anului 2007, a frecvenţei postului „FM 103,5” din Bălţi, care emitea din 1994, în favoarea unui pretendent înregistrat în ajunul prezentării dosarului la concurs.” Mai mult, „într-o declaraţie a fondatorilor postului de radio „Vocea Basarabiei” din 19 decembrie 2007 se spune că CCA nu le-a acordat nicio frecvenţă din cele 10 solicitate. În schimb, postul de televiziune NIT a primit în aceeaşi şedinţă licenţe pentru toate canalele scoase la concurs”, acesta din urma fiind postul la care, în ultimul timp, apare tot mai frecvent preşedintele Vladimir Voronin. NIT este şi postul care a fost criticat pentru limbajul licenţios din emisiunea “Poveşti cu măşti”, chestiunea ajungînd să fie discutată şi în şedinţa în plen a Parlamentului.
În Memoriu se mai constată că „reformarea Companiei de Stat „Teleradio-Moldova” în serviciu public a fost doar mimată, soldându-se în realitate cu epurări ale jurnaliştilor pe criterii politice, fără o reformare serioasă a politicii editoriale în direcţia pluralismului, reflectării obiective a evenimentelor de interes public. (…) Autorităţile încurajează presa loială, docilă, acordându-i acces preferenţial la informaţia oficială, cât şi asistenţă financiară directă şi indirectă, inclusiv publicitatea de stat. Presa care îşi face datoria de „câine de pază” este harţuită şi intimidată pe diverse căi”, mai citim în document.
În Memoriu se face trimitere şi la evenimentele despre presupusa luare de mită de către unii membrii CCA, cu implicarea, în anchetarea cazului, a Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). „Nu era exclusă posibilitatea ca CCCEC “să fie utilizat de guvernare sau de alte grupuri de interese afectate de unele decizii ale CCA in calitate de instrument de presiune asupra membrilor acestuia şi pentru a stopa unele tentative de a schimba spre bine starea de lucruri din audiovizualul autohton”, se mai arată în Memoriu.
Autorii documentului expun în ordine cronologică un şir de încălcări şi abuzuri îndreptate împotriva libertăţii presei, care au fost comise de autorităţi în perioada 3 mai 2007 – 3 mai 2008. Ultimele, şi cele mai grave cazuri sunt cele legate intentarea de către Procuratura Generală a unui dosar penal directorului ziarului “Timpul de dimineaţă” Constantin Tănase „pe faptul acţiunilor intenţionate îndreptate spre aţâţarea vrajbei sau dezbinării naţionale, rasiale sau religioase”, somaţia, de către Procuratura Generală, a portalulului „Unimedia” de a oferi Serviciului de Informaţii şi Securitate adresele IP ale unor comentatori de pe forumul lor, „vizitarea” mai multor participanţi la emisiunea interactivă „Forum”, difuzată de postul de radio „Vocea Basarabiei” de către colaboratori ai Direcţiei Generale de Urmărire Penală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi sechestrarea sumei de 300 mii de lei din contul ziarului “Jurnal de Chişinău” ca măsură de asigurare a acţiunii în procesul judiciar intentat de către un fost procuror care pretinde că ziarul i-ar fi lezat, acum cinci ani, onoarea şi demnitatea.
Printe recomandările făcute de autorii Memoriului în vederea asigurării libertăţii reale a presei se numără pedepsirea vinovaţilor în cazurile de agresiune împotriva jurnaliştilor, de intimidare şi hărţuire a presei, de violare a dreptului la exprimare, de îngrădire a accesului la informaţia de interes public; aplicarea jurisprudenţei şi practicii CEDO de către instanţele judecătoreşti şi colaboratorii organelor de drept; evitarea monopolizării mass-media de anumite forţe politice şi grupuri de interese; neadmiterea discriminării mass-media în funcţie de forma de proprietate şi pe criterii politice.
Memoriul a fost semnat de 8 organizaţii neguvernamentale de media între care Centrul Independent de Jurnalism, Asociaţia Presei Independente, Uniunea Jurnaliştilor din Republica Moldova şi va fi remis tuturor instituţiilor statului şi organizaţiilor internaţionale abilitate sa monitorizeze situaţia la acest capitol în R. Moldova. – Moldova.ORG
