Mai avem nevoie de grădini zoologice?

Tot mai mulți activiști și apărători ai animalelor susțin că viitorul educării publicului despre animalele exotice ar trebui să fie în sanctuare și grădini zoologice virtuale, nu în locuri unde animalele sunt ținute în cuști și impuse să trăiască după normele impuse de oameni. „Nu trebuie să aduci un animal de peste mii de km ca să-l pui în fața publicului, doar pentru că așa ne-ar fi nouă, oamenilor, mai comod”, susține Karl Luganov, specialist principal Secția de Control și Protecția Animalelor a mun. Chișinău (SCPA). 

Chișinăul are o grădină zoologică încă din 1978, unde sunt peste 1000 de animale. Astfel, ceea ce la început a fost construit ca un parc temporar de animale, spun administratorii,  a supraviețuit și existat deja peste patru decenii.


Deși cei 130 de angajați au grijă de animale, totuși acestea trăiesc în captivitate, uneori stând în spații mici și fără acces la temperaturile și habitatele din care provin. Până în vara anului trecut, cei doi urși și lupii din Grădina Zoologică din Chișinău trăiau în voliere mult prea mici, unde nu se puteau plimba și ascunde de vizitatori. Asta a durat aproape 20 de ani. „Am trimis multe solicitări. Nimeni nu ne lua în serios. Între timp, ne străduiam să le oferim urșilor cât de cât confort – le-am construit un duș, le dădeam vitamine și mâncare diversă, dar nu era același lucru”, spune Olga Iuzvac, șefa secției științifico-educaționale de la Grădina Zoologică. Totuși, nici măcar volierele mari, construite în stilul habitatului acestor animale nu le permit să hiberneze, așa cum ar fi natural. „E greu să faci asta într-un oraș, unde sunt foarte multe zgomote și oameni”, spune specialista. 

Potrivit Asociației Grădinilor Zoologice și Acvariilor, există peste 10.000 de grădini zoologice în întreaga lume. 

Captivitate

Administratorii grădinilor zoologice spun că păstrarea animalelor în captivitate le asigură mâncare, siguranță și o speranță de viață mai mare, decât dacă ar fi în sălbăticie. Totuși, Koen Margodt, expert în comportamentul și psihologia animalelor, spune că grădinile zoologice sunt în esență „arcuri de bunăstare” în care animalele sunt colectate, presupus pentru a le salva de la dispariție, dar unde interesele umane sunt puse înaintea intereselor animalelor.

Marc Bekoff, ecolog comportamental și profesor la Universitatea din Colorado, spune că:

„Viața unui animal în captivitate este o umbră a experienței în sălbăticie”.

Animalele care trăiesc în cuști nu au nimic de făcut decât să mănânce, să doarmă și să-i distreze pe vizitatori. Astfel, de cele mai multe ori, acestea își pierd abilitățile de a vâna, ataca și de a se apăra. Ceea ce înseamnă că, cel mai probabil, nu ar reuși să se adapteze unei vieți în sălbăticie. Dar există și alte probleme. Din cauza vieții sedentare, animalele din grădinile zoologice dezvoltă aceleași boli ca și oamenii: devin obeze, stresate, nervoase. De aceea, de multe ori, administratorii apelează la soluții ciudate: cum ar fi o bandă de alergat construită pentru Maggie, un elefant obez din grădina zoologică din Alaska. Însă animalul a refuzat să o folosească. 

De asemenea, pentru grădinile zoologice o problemă este spațiul limitat. De multe ori, acestea fie că apelează la contraceptive, ca animalele să nu se înmulțească, fie aleg să ucidă puii după ce părinții se despart de ei. 

Ce putem face fără Zoo?

Dacă oamenii vor să vadă animale sălbatice în viața reală, le pot observa în sălbăticie sau pot vizita un sanctuar (unde sunt adăpostite animalele de companie exotice nedorite sau animale sălbatice rănite care nu mai pot supraviețui în sălbăticie).

Totodată, poți să te echipezi vara cu o lupă, o carte cu insecte și păsări și să mergi cu prietenii prin pădure, în căutarea viețuitoarelor despre care probabil nici nu știai. De asemenea, ai putea să te alături unui club local de naturaliști sau unui grup de observare a păsărilor, care organizează adesea plimbări în aer liber, discuții și alte activități atât pentru copii, cât și pentru adulți. Iar dacă călătorești în vreo țară, poți să dedici câteva ore pentru a face voluntariat la vreun adăpost pentru animalele rănite sau abandonate din zonă. 

În Moldova, de exemplu, avem o zimbrărie unde animalele sunt în mediul lor și au suficient spațiu. Acolo pot fi observați și mistreți, vulpi, lupi și alte animale. Totodată, în țara noastră poți vizita mai multe ferme și zooferme unde poți interacționa cu animalele. 

Pentru a renunța mai ușor la conceptul de grădini zoologice, mai multe țări au apelat la holograme cu animale în dimensiuni reale, iar unele companii au mers și mai departe și au creat aplicații care să-ți „aducă” în odaie animalul exotic pe care vrei să-l vezi. Vorbim despre Google 3D Animals, lansată acum un an. Gigantul tehnologic are o serie de animale pe care le-ai putea vedea la tine acasă. Pentru asta trebuie doar să dai o căutare pe Google Chrome cu animalul dorit și să apeși pe caseta „View in your space”. 

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.