Cât de prietenoase mediului sunt prezervativele. Explicăm

Prezervativul este cea mai bună și sigură metodă de contracepție și de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală. Este și cea mai accesibilă, prețul unui prezervativ pe piața din Republica Moldova variind între 5 și 15 lei. Dar ce se întâmplă cu ele după ce le folosim?

Pot fi reciclate?

Prezervativele au fost din start concepute pentru a fi folosite o sigură dată și, în prezent, încă nu există metode pentru a le recicla. Iar spălatul și reutilizarea acestora duce la riscuri serioase ca ele să se rupă.

Sunt biodegradabile?

Nu chiar. Deși există mai multe tipuri de prezervative, cele mai populare și mai răspândite sunt cele din latex. Latexul este produs din seva lăptoasă a arborelui de cauciuc, prin urmare ar fi și biodegradabil, deși nu se știe încă de câți ani ar fi nevoie ca prezervativele din acest material să se descompună. Totuși, majoritatea prezervativelor nu sunt produse 100% din latex natural. Acestea conțin și latex sintetic pentru a putea obține prezervative mai subțiri și mai elastice, și sunt acoperite cu lubrifianți – ambele făcând descompunerea și mai anevoioasă.

Și atunci, cum facem?

În primul rând, niciodată nu le aruncăm în vasul de veceu, în spuma mării sau pe Nistrule cu apă lină. Atunci când latexul ajunge în apă, el nu mai este biodegradabil. Să nu uităm și de pericolele pentru fauna din jurul apelor, existând riscul ca animalele și păsările să le ingereze. Nici aruncatul prezervativelor pe unde se nimerește – prin parc, pe stradă – nu poate fi o opțiune. Oricine poate da de ele, mai ales câinii curioși.

Cel mai bun lucru pe care îl poți face cu un prezervativ folosit este să-l învelești într-un șervețel și să-l arunci la coșul de gunoi.

Amprenta de carbon

Și dacă tot nu se descompune 100%, cât de mult este afectat mediul înconjurător de viața noastră sexuală foarte activă? Nu ar trebui să privim lucrurile doar din acest punct de vedere. Desigur, producția materiei prime și a prezervativelor, precum și distribuția acestora, au un impact major asupra mediului, iar creșterea arborilor de cauciuc este asociată cu despăduririle. Totuși, amprenta de carbon produsă de prezervative este mult mai mică decât cea asociată cu prevenirea și tratamentul bolilor sexual transmisibile. Unele date sugerează că fiecare dolar cheltuit în Muntenegru, de exemplu, pentru lupta cu HIV/SIDA rezultă în circa 1 kg de CO2, iar în Tadjikistan echivalentul este de 2 kg.

Un beneficiu important al prezervativelor este faptul că sunt una dintre cele mai sigure și la îndemână metode de contracepție. „Poți privi schimbarea climaterică și alte tipuri de impact negativ asupra mediului ca fiind rezultate directe ale numărului de oameni pe planetă. Prin urmare, orice produs sau serviciu care ajută la planificarea eficientă a familiei poate avea un beneficiu enorm în ceea ce privește emisia de gaze cu efect de seră” spune Andie Stephens, director la compania Carbon Trust, care se ocupă de măsurarea emisiilor de carbon.

Conform calculelor cercetătorilor, în medie, o persoană din țările dezvoltate poate produce peste 10 tone de CO2 pe parcursul unui singur an. Dacă înmulțești această cifră cu durata unei vieți întregi, atunci amprenta de carbon a unui prezervativ va părea infimă și total nesemnificativă.

Așa că fiți ecologici, folosiți prezervativele și savurați-vă viața sexuală în siguranță!

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.