Hainele tradiționale romani, între simboluri și utilitate practică. Explicăm

Sursa imaginii: observatorbn.ro

Fuste lungi și înflorate, zale aurite și pălării cu boruri mari – hainele romilor au generat mereu fascinație din partea altor popoare. Dar ce însemnătate au aceste elemente și de unde își trag rădăcinile? Am vrut să aflăm asta, mai ales pentru că tradiția hainelor colorate la romi pare să fie pe cale de dispariție.  

De aceea, am stat de vorbă cu Liubovi Bucur, dansatoare și cântăreață de muzică romă și cu Savelii Duminică, fost conducător artistic al unui ansamblu de dansuri rome. Cei doi au împărtășit cu noi și piese vestimentare din colecția lor privată, dar și explicații despre fiecare element din garderoba tradițională romani.  

Ce purtau femeile rome 

Fustele 

Liubovi Bucur spune că femeile rome poartă câteva straturi de fuste, pline de culoare și largi. Fustele puteau fi cusute din orice bucăți de stofe disponibile, de aici și coloristica bogată de pe acestea. „Se străduiau ca fusta de deasupra să fie totuși de o singură culoare sau măcar nu foarte pestriță. Numaidecât trebuia să fie o pestelcă cu buzunare deasupra fustelor, ca să nu se murdărească”, explică Liubovi. 

Copiii mici erau purtați în brațe și legați cu o basma. Iar pentru că nu aveau genți, femeile rome coseau în una dintre fustele dedesubt niște buzunare mari în care purtau haine și alte obiecte necesare pentru copii. Fusta de deasupra era mai groasă și putea fi pusă în cap ca o glugă pentru a se proteja de ploaie, ninsoare sau pentru a acoperi copilul.  

Bluzele  

Bluzele pe care le poartă femeile rome au mânecile largi și uneori sunt de o culoare diferită de corpul acesteia. Unele bluze puteau fi legate în cruce la spate.  

Basmalele 

În sezonul cald, femeile rome purtau vestitele basmale cu flori, în special trandafiri. Acestea acopereau bine capul, spatele, gâtul și țineau de cald. Uneori, femeile leagă batista în coc, o înfășoară în jurul lui ca părul să rămână strâns și capetele batistei să nu le încurce.  

Când se făcea frig, femeile schimbau basmalele subțiri pe broboade de lână, groase și mari, purtate deasupra bluzelor și cămășilor. „Mai târziu au apărut paltoanele, iar în Moldova se purta și cojoc din blană de oaie”, spune Liubovi.   

Citește și despre cele 10 grupuri etnice rome și ce a mai rămas din îndeletnicirile lor

Basmalele sunt și un semn al faptului că femeia este căsătorită. „Înainte, când se măritau, fetele începeau să poarte basmaua. Era un obicei obligatoriu în Moldova. Mai ales că fetele se căsătoreau de foarte tinere și trebuiau deosebite de cele căsătorite.” 

Particularități ale portului rom feminin 

Începând cu vârsta de 12-13 ani, fetițele nu mai au voie să poarte pantaloni, ci doar fuste sau rochii. Haina purtată de femeia romă, conform normelor comunității, poate fi un indicator despre statutul marital. „La unii romi încă sunt reguli ca fata nemăritată să nu poarte pantaloni, ci fuste mai jos de genunchi. Să nu fie cu decolteu deschis. Femeile mai în vârstă poartă fuste mai lungi. La unii romi există regula ca nici mâinile să nu fie descoperite”, explică Liubovi. 

În general, hainele femeilor rome se fac observate prin culoare. Argumentul din spatele preferinței pentru culori aprinse este, însă, unul practic – ele nu aveau unde păstra și spăla hainele, iar culorile mascau praful și unele pete. Și pentru că nu aveau unde le călca, femeile făceau pliuri la haine.   

Bijuteriile 

Ce ține de accesorii și bijuterii, femeile rome purtau aproape întotdeauna cercei și coliere din mărgele. În secolul XX tot mai multe femei încep să poarte bijuteriile de aur: lanțuri groase la gât, brățări, inele și cercei. Predilecția romilor pentru aur are un substrat practic: pentru că nu aveau avere, imobile sau moșii, unica bogăție erau banii, pe atunci în monede din aur numite „galbeni”. Ca să nu fie furate sau pierdute, femeile rome făceau găuri în monedele de aur și argint, le legau cu ață și le purtau la gât. „Aceste coliere din galbeni puteau fi purtate de către mirese ca un fel de zestre a fetei”, povestește Liubovi.  

Ce purtau bărbații romi 

Pălăria 

Bărbații purtau pălării negre, pentru ocazii mai speciale – albe. Cei cu îndeletniciri artistice aveau și o floare la pălărie, de obicei, o garoafă care trebuia să fie roșie. Alții agățau o pană de păun la ocaziile speciale.  

Cămășile

Cămășile purtate de bărbații romi erau de culori aprinse: roșii, galbene, maro, portocalii.„Cămășile pentru de dans se caracterizează prin mâneci mai largi decât cele obișnuite și piept desfăcut”, spune Savelii. Cămășile pentru sărbători erau deseori din stofe care străluceau, ca atlasul sau mătasea, decorate cu aplicații, broderii și guler încrețit. Peste cămașă uneori se purta vesta. 

Pantalonii și cizmele 

Pantalonii erau de tip pană, numit și galifă, foarte largi în zona coapselor și îngustați pe gambă. La pantaloni se purtau cizme din piele, înalte până la genunchi, iar mai târziu – pantofi de lac sau din piele.  

Accesorii

Bărbații romi purtau chimire din piele deasupra brâului. Brâul, la rândul său, era larg, cu multe buzunare pentru cuțite, bani și alte obiecte necesare. „Brâul romilor era diferit de cel românesc. Se bătea cu pietre prețioase, cu aplicații și se evidenția la pantalonii negri”, spune Savelii.   

Bijuterii

Grupurile etnice care se îndeletniceau cu confecționarea sau negoțul bijuteriilor din aur și alte metale prețioase purtau inele sau alte bijuterii pentru a-și arăta îndeletnicirea. Bărbații romi preferau inelele din aur, uneori cu pietre scumpe, și lanțurile masive din aur cu o cruce ortodoxă.  

Acest material este produs de Moldova.org, cu sprijinul financiar al INTERSOS Moldova, în cadrul proiectului „Acordarea asistenței în protecția refugiaților din Ucraina în Republica Moldova, prin intermediul echipelor mobile de protecție și susținere a autorităților locale”, finanțat de Uniunea Europeană, cu scopul de a crește gradul de conștientizare despre comunitatea de romi refugiați și locali care se află în Republica Moldova și de a promova înțelegerea și incluziunea membrilor acestora în societate. Conținutul nu reflectă opiniile donatorului sau ale INTERSOS Moldova.

Cariera mea a început în 2015 cu traduceri și copywriting. De atunci am cochetat sporadic cu presa, am învățat cu ce se mănâncă marketingul și am făcut comunicare pentru organizații non-guvernamentale din domeniul cultural. În 2023 am ajuns în echipa și comunitatea Moldova.org, unde fac ce-mi place cel mai mult: jurnalism constructiv cu normă întreagă.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.