Deși locuiesc în România de 10 ani, încă nu s-a întâmplat niciodată să rămân acolo de Crăciun. Și la Cluj e acasă pentru mine, dar nu e genul de acasă unde să-mi petrec sărbătorile. Semnificația Crăciunului pentru mine ține de familie, copilărie și tradiții. Acasă, cu familia, sărbătorim pe stil nou. Anul ăsta, o să sărbătoresc și pe stil vechi la Cluj: prietenele mele moldovence care nu au venit acasă mă așteaptă să le aduc niște seliodkă să facem șubă.
Moldovenii de acasă s-au împărțit în mai multe tabere în ceea c e privește sărbătorirea Crăciunului: deloc, de două ori, o dată – pe nou sau pe vechi… Intuiam că în diasporă există cel puțin la fel de multe. Am întrebat mai mulți moldoveni din diasporă despre dacă, unde, când și cum sărbătoresc Crăciunul. Răspunsurile au fost chiar mai diverse decât mă așteptam.
1. Când sărbătorim
Majoritatea celor cu care am discutat sărbătoresc pe 25 decembrie. Pentru mulți, motivația e în primul rând practică: atunci au zilele libere, la fel ca rudele sau prietenii. Totuși, mulți moldoveni nu ratează ocazia de a sărbători și pe 7 ianuarie: „Ne întâlnim încă o dată cu rudele și prietenii care locuiesc aici. Cred că jumătate dintre rudele noastre stau în Anglia”.
Unii oameni merg la bisericile ortodoxe rusești, unde pot participa la slujba de Crăciun oficiată în 7 ianuarie, alții – la bisericile românești.
2. Ce mâncăm
Nu-mi pot imagina Crăciunul fără micul dejun tradițional: mămăligă, friptură, un pahar de vin. Crăciunul este ziua în care multă lume bea un pahar (sau două) de vin înainte de cafea. „Prietenii mei francezi se distrează că mâncăm carne de porc la micul dejun, așa cum și eu la început mă distram că ei mănâncă fructe de mare în noaptea dinspre 24 spre 25… Cred că mi-a luat ceva timp să accept că nu noi, moldovenii, am inventat Crăciunul și modul corect de a-l sărbători”, povestește Eliza, care locuiește la Paris.
Majoritatea mi-au spus au avut mâncăruri moldovenești pe masa de Crăciun, fie gătite de ei, fie comandate. Apropo, am fost surprinsă de cât de multe orașe europene au servicii de catering a bucatelor moldovenești. Alții au primit pachete din Moldova. „Am primit o găină, un picior de porc pentru răcitură, murături, brânză, bomboane, vin, chiar și cozonac copt de mama”, povestește Ludmila, stabilită în Dublin.
Totuși, unii moldoveni din diasporă au renunțat la bucatele tradiționale și gătesc alte mâncăruri. În special pentru vegetarieni sau vegani masa de Crăciun e diferită față de cea din familie. „I-am explicat bunicii într-un an că nu mănânc carne, i-a fost greu să înțeleagă de ce «țin post» de Crăciun, dar a acceptat până la urmă”, spune un prieten vegetarian.
3. Ce știu copiii despre Crăciun
Unii părinți încearcă să profite de ocazia sărbătorilor să-și învețe copiii tradițiile moldovenești, să coacă împreună sau să învețe colinde. Totuși, pentru copiii care cresc în alte țări și au puțin contact cu Moldova, Crăciunul înseamnă mai degrabă ce văd în jur și ce învață la școală sau la grădiniță: cadouri și cumpărături, luminițele și târgurile din oraș, bradul împodobit, cântecele în limba țării-gazdă. „Eu încerc să-i strecor și câte o colindă în română. Merge mai greu, dar a învățat-o”, povestește Elena, care locuiește cu familia în Canada. Anna, care locuiește cu familia tot în Canada, profită de ocazia sărbătorilor să coacă cornulețe cu vișine împreună cu copiii ei. Vișinile le culege vara de la kilometri buni depărtare de casă, anume pentru a le avea de Crăciun.
Pentru unii părinți e trist să vadă cum unele tradiții se pierd, alții însă acceptă că asta se poate întâmpla în procesul de integrare în altă țară. „Eu înțeleg că fiul meu cunoaște Crăciunul danez și, cel mai probabil, n-o să meargă niciodată cu steaua, de exemplu, cum am mers eu. E trist, dar și Crăciunul meu a fost diferit de cel din copilăria părinților sau a bunicilor”, povestește Irina din Danemarca.
Unii părinți au preluat tradiția Calendarului de Advent – un calendar prin care copiii primesc în fiecare zi, din întâi decembrie până de Crăciun, un mic cadou – dulciuri sau jucării.
4. Bradul
În tot mai multe țări ai opțiunea unui brad natural, la ghiveci, care e replantat după sărbători, iar unii moldoveni profită de această ocazie. „Mi-a fost dor de mirosul de brad în casă”, îmi povestește Ana-Maria, o prietenă din România care a cumpărat brad natural pentru prima dată, tocmai pentru că va fi replantat.
Pentru mulți, pregătirea decorațiunilor de Crăciun e un proces la care participă întreaga familie și de care se bucură copiii.
5. Cine pregătește sărbătoarea
La fel ca în Moldova, mama este cea care creează magia sărbătorilor și în multe dintre familiile din diasporă. Totuși, mai multe femei mi-au spus că împart treburile casnice cu soții lor, inclusiv pregătirile de Crăciun. Totuși, majoritatea au recunoscut că ele sunt „autoarele morale” ale meniului, listelor de cumpărături, ideilor de decorațiuni și cadouri.
6. Cei care nu sărbătoresc
Mai multă lume decât mă așteptam nu sărbătorește deloc Crăciunul. „Eu sunt atee, la fel ca prietenii mei. Am profitat că avem zi liberă să ne întâlnim și să facem o mică petrecere, pentru că în restul anului suntem destul de ocupați cu lucrul sau studiile”, mi-a povestit Diana, care locuiește în Berlin.
Am observat că unii dintre noi judecă alegerile celorlalți legate de sărbătorirea Crăciunului. Totuși, deși poate fi greu să vedem cum tradițiile care ni se păreau inseparabile de Crăciun se schimbă, e important să ne amintim că de fapt, Crăciunul are origini păgâne, împletite cu cele creștine și cu tradițiile locale din diverse regiuni. Iar ceea ce înseamnă acum Crăciunul pentru mulți dintre noi e o combinație de creștinism, tradiții din perioada sovietică și filme americane. Poate așa am putea să ne oferim mai multă libertate să alegem ce facem în zilele libere de sărbători și să respectăm alegerile celorlalți.
Imagine reprezentativă: Ana-Maria Moțoc
