Vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, spune că noile oficii teritoriale ale Biroului Migraţie şi Azil vin să îmbunătățească libertatea de circulație pe Nistru și explică de ce Tiraspolul ar avea de beneficiat dacă ar accepta să participe la Acordurile pe care Republica Moldova le negociază cu Uniunea Europeană.
În cadrul unui interviu acordat emisiunii Dialoguri Transnistrene realizate de Lina Grâu, vicepremierul Eugen Carpov spune că atât prin instituirea celor şase oficii teritoriale, cât şi prin anularea sancţiunilor administrative pentru încălcarea regimului de şedere de către locuitorii din Transnistria, autorităţile de la Chişinău au faciltat de fapt circulaţia oamenilor din stânga Nistrului, dar şi a cetăţenilor străini care ne vizitează ţara traversând segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.
„Eu aș observa și o paralelă – cred că nu este întâmplător că aceste semne de întrebare se ridică la Tiraspol, după care sunt sprijinite de opoziția parlamentară și extraparlamentară de la Chișinău. Sau anumite aspecte sunt abordate printr-o optică eronată de anumite partide din Republica Moldova, iar imediat după asta sunt exploatate – și nu neapărat pentru apropierea malurilor Nistrului – de către cei de la Tiraspol”, declară Eugen Carpov.
Vicepremierul explică de ce Chișinăul a instituit cele șase oficii teritoriale ale Biroului Migrație și Azil pe Nistru.
”Astăzi, conform legislației care este în vigoare de mai mulți ani, orice cetățean care a intrat pe teritoriul Republicii Moldova pe segmentul central, adică transnistrean, al frontierei de stat moldo-ucrainene trebuie timp de 72 de ore să-și înregistreze șederea pe teritoriul Republicii Moldova. Este o problemă – pe de o parte legea impune înregistrarea într-un termen foarte exact, pe de altă parte cetățenii străini care vin din Ucraina sau în tranzit prin teritoriul ucrainean trebuie să cunoască legislația moldovenească, să știe unde trebuie să se înregistreze. Iar centrele respective pentru înregistrare sunt în mai multe localități în interiorul Republicii Moldova.
Ca urmare a faptului că mulți, fără să aibă o rea-voință, nu știau despre necesitatea înregistrării, la părăsirea Republicii Moldova la aeroport sau prin orice alt punct de trecere a frontierei oamenii erau opriți de reprezentanții Poliției de Frontieră și dacă nu aveau înregistrarea respectivă puteau fi sancționați administrativ cu amendă.
Pentru a reduce acest fenomen au fost deschise aceste oficii teritoriale, care nu fac altceva decât să informeze cetățenii străini despre această obligație de a se înregistra în termen de 72 de ore. Și în cazul în care cetățeanul străin dorește să facă această înregistrare la oficiul teritorial la care a apelat, i se oferă posibilitatea să o facă pe loc, gratuit, foarte rapid – procedura durează un minut sau două. Dacă cetățeanul respectiv nu dorește, nimeni nu îi va verifica pașaportul, el își va continua calea până la punctul final de destinație, după care va merge la centrele de înregistrare ale Întreprinderii de stat Registru sau ale Biroului Migrație și Azil. În total pe teritoriul Republicii Moldova sunt circa 50 de astfel de centre, în toate raioanele”, explică Eugen Carpov.
„Atunci când cei de la Tiraspol menționează că sunt foarte îngrijorați de libera circulație, eu cred că ar fi corect să comparăm situația care există pe ambele maluri ale Nistrului. Dacă pe malul drept nu există niciun fel de controale obligatorii sau proceduri vizavi de cetățenii din stânga Nistrului, atunci în situația în care cetățenii din dreapta Nistrului călătoresc în regiunea transnistreană, ei sunt supuși la tot felul de proceduri – fie migraționale, fie de grăniceri, milițieni etc., care sunt acolo fără un statut juridic recunoscut”, subliniază Eugen Carpov.
Vicepremierul pentru Reintegrare spune şi că acțiunile Chişinăului se întreprind ca parte a Planului de acțiuni pentru ca Republica Moldova să obțină regim de călătorii fără vize în spațiul european, iar deschiderea oficiilor migraţionale a fost coordonată cu UE. „Cumulat, mai multe acțiuni din partea instituțiilor abilitate vor asigura ca în final controlul asupra fluxurilor migraționale să corespundă standardelor și rigorilor care sunt cerute de UE pentru ca să putem obține acel regim de călătorii fără vize”, declară Eugen Carpov.
În a doua parte a interviului vicepremierul pentru Reintegrare vorbeşte şi despre faptul că nedorinţa factorilor politici de la Tiraspol de a se alătura Acordului de Liber Schimb pe care Chişinăul urmează să-l semneze cu UE ar putea falimenta agenţii economici din regiune, în conduţiile în care aproape jumătate din comerţul extern al acestora este orientat către ţările UE.
„Majoritatea companiilor din regiunea transnistreană nu au nicio șansă să supraviețuiască dacă vor pierde piața europeană”, spune Eugen Carpov.
Oficialul a mai declarat că Acordul de Liber Schimb cu UE nu va fi aplicat imediat pentru întreprinderile transnistrene. „Având în vedere că la această etapă relația cu Tiraspolul nu a fost de așa natură încât să apropie comunitatea de afaceri de acest nou regim de comerț liber cu UE, împreună cu cei de la Bruxelles am elaborat o decizie – și ea a fost deja practic luată de UE – de a extende termenul în care companiile transnistrene vor avea posibilitatea să beneficieze de Preferințele comerciale autonome pe care le are acum Republica Moldova în relația cu UE. Astfel, Republica Moldova va intra, odată cu semnarea Acordului de Liber Schimb, în noua forma de relații comerciale cu UE, iar pentru Transnistria vor rămâne în vigoare regulile vechi, astfel oferindu-li-se posibilitatea ca până la sfârșitul anului 2015 să se apropie, să accepte standardele europene, regulile de joc noi și după 2015 să devină parte a acestui spațiu comun de comerț cu UE”, mai spune Eugen Carpov în interviul acordat emisiunii Dialoguri Transnistrene.
Emisiunea Dialoguri Transnistrene este susţinută prin programul de asistenţă tehnică al Uniunii Europene. Opiniile reflectate nu reprezinta în mod necesar pozitia UE.
